26-02-2011, 12:54 PM
Iubesc poezia. M-am gandit sa postez si eu asa cate una.
Sunt incepatoare, deci nu va asteptati la cine stie ce, sper sa va placa totusi.
Inimi sfâşiate
I Acum, tu ai plecat,
Mii de promisiuni în vânt le-ai aruncat
Şi sper, sper că te vei întoarce,
Doar atunci în sufletu-mi pustiu va fi pace.
II Mă gândesc, cât am suferit,
Mi-a luat inima aşezând-o pe un raft prăfuit
Dând-o uitării,
Lăsând-o să o înghită valurile mării.
III Iar acum în adânc zace,
Ruptă-n bucăţi, călcată-n picioare, tace.
Lângă alte, multe fete
De mirosu-i divin atât de bete.
Asta ar fi prima mea poezie. Astept pareri. Mai am inca cateva, dar nu stiu daca sa le postez
So...
Sunt incepatoare, deci nu va asteptati la cine stie ce, sper sa va placa totusi.
Inimi sfâşiate
I Acum, tu ai plecat,
Mii de promisiuni în vânt le-ai aruncat
Şi sper, sper că te vei întoarce,
Doar atunci în sufletu-mi pustiu va fi pace.
II Mă gândesc, cât am suferit,
Mi-a luat inima aşezând-o pe un raft prăfuit
Dând-o uitării,
Lăsând-o să o înghită valurile mării.
III Iar acum în adânc zace,
Ruptă-n bucăţi, călcată-n picioare, tace.
Lângă alte, multe fete
De mirosu-i divin atât de bete.
Asta ar fi prima mea poezie. Astept pareri. Mai am inca cateva, dar nu stiu daca sa le postez
So...
Cincizeci de minute ne despart privirile. Mă doare să te văd mereu atât de distant faţă de mine. Cu ea eşti simplu tu, cu mine de ce nu ai fi? Mă laşi să sper că într-o zi vei putea să-mi vorbeşti aşa cum şi eu încerc să îţi arăt că ţin la tine, dar eşti atât de orb încât nu vezi dincolo de această ceaţă densă pe care ai creat-o de unul singur. Flacăra ce trăieşte-n mine devine din ce-n ce mai puternică cu fiecare privire, cu fiecare literă pe care mi-o rosteşti, dar îmi este frică. Frică ca într-o bună zi această scânteie să se stingă în mometul în care te voi vedea de mână cu ea. Îţi cer un singur lucru, te implor nu mă lăsa în urmă. Nu mă lăsa să fiu doar o umbră a trecutului...