02-02-2011, 07:27 PM
^^ Vă mulţumesc pentru com dragelor >:D< Scuzaţi- mă pentru eventualele greşeli. Capitolul nu este corectat ^^
Capitolul 2 - Viaţa anterioară - Partea întâi
Începe ploaia, iar el tot nu a venit. Trebuie să merg în şcoală altfel voi deveni o pisică ploata. Cu puţin noroc, poate va veni la ore. Trebuie să vină! Mi-a promis! Nu mă va juca din nou pe degete. Asta va fi ultima marfă pe care o iau de la el. Abia am scăpat de gura mamei în dimineaţa aceasta. Pentru ea e un coşmar, iar pentru mine un paradis. Nu e frumos să te desprinzi de lume măcar pentru un minut?
Mâna mea se află la un centimetru distanţă de clanţa uşii. Mă întreb ce faţa o să facă profesorii când mă vor vedea la ore. Cu siguranţă una tristă pentru mine, iar morala nu va lipsi deloc.
Sunt la un pas de a intra în clasă. Mă uit la catedra şi observ că profesorii nu şi-au făcut veacul pe aici, dar totuşi e o linişte de mormânt. N-am văzut eu bine? Mă mai uit prin clasă şi nu văd profesorul. Abia acum observ că toată clasă stă cu ochii aţintiţi spre mine.
Nu îi bag de seamă şi mă aşez în banca veche şi prăfuită. Îmi era oarecum dor de desenele făcute pe ea. Aşa mă relaxam eu în timp ce profesorii palavrageau şi scriau la tablă. Ehh ... vremuri bune. Acum tot ce trebuie să fac este să-l văd pe Nick intrând pe acea uşa ori un profesor enervant cu un catalog în mână.
Mă călca pe nervi. Profesorul a venit şi spre bucuria mea nu m-a observat. Cred că s-a obişnuit să treacă cu vederea banca asta. Ei bine am lipsit ceva timp de la şcoală. Asa de mult timp încât observ că avem un coleg nou. Pot să recunosc că este chiar draguţ. Brunet cu ochi căprui - ah, slăbiciunea mea - ,iar corpul ... Orice fată ar tânji după el. Observ că are ochii aţintiţi spre mine. Perfect, doar asta- mi lipsea.
Privesc cum usa clasei se deschide si dragul meu Nick apare. Il aţintesc cu privirea in timp ce paşeşte lent, dar graţios spre bancă. Se aşează lângă mine şi incepe să caute prin ghiozdan. În sfarşit mi le- a adus. Cât am aşteptat pentru ele. Scoate o pungă cu praf alb si o pune pe masă.
- Sper că nu te- am făcut să aştepţi prea mult timp.
- Am terminat cu marfa de la tine. Am sa găsesc pe alcineva mai bun decât ai fost tu.
I- au punga şi mă ridic cu gândul de a pleca spre baia fetelor, dar cănd sa ies pe uşa tipul cel nou imi taie calea. Imi zâmbeşte, iar eu nu- l bag în seama şi merg mai departe. Ce vrea ? Să se joace cu sentimentele mele ? Dacă da, se pare că nu şi- a ales fata potrivită.
Ajung în locul mult dorit. Aşez ghiozdanul lângă chuivetă şi aştept să se termine pauza. Doar nu aş vrea să am vreun musafir nepoftit care să- i spună directoarei ce fac eu aici. După ce mult aşteptatul clopoţel se aude scot din ghiozdan draga mea punguliţa cu droguri. O desfac şi întind praful alb pe marginea chiuvetei. Apăs cu degetul arătător o nară iar cu cealalta trag substanţa mult dorită.
Simt cum tălpile mele se desprind de sol, dar m- am prins la timp de chiuvetă înainte să cad. Dau drumul jetului de apa rece să curgă. Îmi inmoi mâinile şi apoi dau pe faţă. Trebuie să o iau mai uşor. Mă sprijin de chiuvetă în speranţa de a mă echilibra. Privesc acea faţă de speriat din oglindă. Nici nu mă mai recunosc. M- am schimbat aşa de mult în ultima vreme. Acea fată bună, politicoasă şi firavă devenit un monstru. Sunt de nerecunoscut.
Din cauza lui am ajuns aşa. El mi- a smuls fără mila inima din piept şi a rupt- o în mii de bucaţele. Am jurat că mă voi răzbuna pe el până când mi- a spulberat speranţele. A decis să se sinucidă. A decis să scape de mine şi de razbunarea mea. A preferatsă moară decât să suporte consecinţele.
Eram intr- o stare fără scăpare. Singura mea soluţie era aceasta. Să devin o drogata indiferenta şi fără suflet. Aceasta este scăparea mea. Să mă desprind de probleme şi de toate grijile măcar pentru un minut. Doar un minut şi apoi o iau de la capăt. Să simt povara pe umerii mei şi să simt ura din jurul meu. Să simt din nou acea povara. Viaţa.
Ies din curtea şcolii. Capul Imi bubuie nebuneşte şi picioarele simt că mă lasă. A fost prea mult. Mă sprijin de gard în speranţa de ami pune stăpânire pe picioare, dar în zadar. Picioarele mă lasă. Aştept ca [, ] corpul meu să simtă asfaltul rece, dar simt o mănă pe talia mea. Întorc capul şi observ că tipul cel nou îşi cam face de cap. Îmi zambeşte şi mă intreabă dacă sunt bine.
- Da, sunt bine.
- Uite, nu vreau să păţeşti nimic rău.
- Atunci ...
Şi a disparut în noapte ...
Începe ploaia, iar el tot nu a venit. Trebuie să merg în şcoală altfel voi deveni o pisică ploata. Cu puţin noroc, poate va veni la ore. Trebuie să vină! Mi-a promis! Nu mă va juca din nou pe degete. Asta va fi ultima marfă pe care o iau de la el. Abia am scăpat de gura mamei în dimineaţa aceasta. Pentru ea e un coşmar, iar pentru mine un paradis. Nu e frumos să te desprinzi de lume măcar pentru un minut?
Mâna mea se află la un centimetru distanţă de clanţa uşii. Mă întreb ce faţa o să facă profesorii când mă vor vedea la ore. Cu siguranţă una tristă pentru mine, iar morala nu va lipsi deloc.
Sunt la un pas de a intra în clasă. Mă uit la catedra şi observ că profesorii nu şi-au făcut veacul pe aici, dar totuşi e o linişte de mormânt. N-am văzut eu bine? Mă mai uit prin clasă şi nu văd profesorul. Abia acum observ că toată clasă stă cu ochii aţintiţi spre mine.
Nu îi bag de seamă şi mă aşez în banca veche şi prăfuită. Îmi era oarecum dor de desenele făcute pe ea. Aşa mă relaxam eu în timp ce profesorii palavrageau şi scriau la tablă. Ehh ... vremuri bune. Acum tot ce trebuie să fac este să-l văd pe Nick intrând pe acea uşa ori un profesor enervant cu un catalog în mână.
Mă călca pe nervi. Profesorul a venit şi spre bucuria mea nu m-a observat. Cred că s-a obişnuit să treacă cu vederea banca asta. Ei bine am lipsit ceva timp de la şcoală. Asa de mult timp încât observ că avem un coleg nou. Pot să recunosc că este chiar draguţ. Brunet cu ochi căprui - ah, slăbiciunea mea - ,iar corpul ... Orice fată ar tânji după el. Observ că are ochii aţintiţi spre mine. Perfect, doar asta- mi lipsea.
Privesc cum usa clasei se deschide si dragul meu Nick apare. Il aţintesc cu privirea in timp ce paşeşte lent, dar graţios spre bancă. Se aşează lângă mine şi incepe să caute prin ghiozdan. În sfarşit mi le- a adus. Cât am aşteptat pentru ele. Scoate o pungă cu praf alb si o pune pe masă.
- Sper că nu te- am făcut să aştepţi prea mult timp.
- Am terminat cu marfa de la tine. Am sa găsesc pe alcineva mai bun decât ai fost tu.
I- au punga şi mă ridic cu gândul de a pleca spre baia fetelor, dar cănd sa ies pe uşa tipul cel nou imi taie calea. Imi zâmbeşte, iar eu nu- l bag în seama şi merg mai departe. Ce vrea ? Să se joace cu sentimentele mele ? Dacă da, se pare că nu şi- a ales fata potrivită.
Ajung în locul mult dorit. Aşez ghiozdanul lângă chuivetă şi aştept să se termine pauza. Doar nu aş vrea să am vreun musafir nepoftit care să- i spună directoarei ce fac eu aici. După ce mult aşteptatul clopoţel se aude scot din ghiozdan draga mea punguliţa cu droguri. O desfac şi întind praful alb pe marginea chiuvetei. Apăs cu degetul arătător o nară iar cu cealalta trag substanţa mult dorită.
Simt cum tălpile mele se desprind de sol, dar m- am prins la timp de chiuvetă înainte să cad. Dau drumul jetului de apa rece să curgă. Îmi inmoi mâinile şi apoi dau pe faţă. Trebuie să o iau mai uşor. Mă sprijin de chiuvetă în speranţa de a mă echilibra. Privesc acea faţă de speriat din oglindă. Nici nu mă mai recunosc. M- am schimbat aşa de mult în ultima vreme. Acea fată bună, politicoasă şi firavă devenit un monstru. Sunt de nerecunoscut.
Din cauza lui am ajuns aşa. El mi- a smuls fără mila inima din piept şi a rupt- o în mii de bucaţele. Am jurat că mă voi răzbuna pe el până când mi- a spulberat speranţele. A decis să se sinucidă. A decis să scape de mine şi de razbunarea mea. A preferatsă moară decât să suporte consecinţele.
Eram intr- o stare fără scăpare. Singura mea soluţie era aceasta. Să devin o drogata indiferenta şi fără suflet. Aceasta este scăparea mea. Să mă desprind de probleme şi de toate grijile măcar pentru un minut. Doar un minut şi apoi o iau de la capăt. Să simt povara pe umerii mei şi să simt ura din jurul meu. Să simt din nou acea povara. Viaţa.
Ies din curtea şcolii. Capul Imi bubuie nebuneşte şi picioarele simt că mă lasă. A fost prea mult. Mă sprijin de gard în speranţa de ami pune stăpânire pe picioare, dar în zadar. Picioarele mă lasă. Aştept ca [, ] corpul meu să simtă asfaltul rece, dar simt o mănă pe talia mea. Întorc capul şi observ că tipul cel nou îşi cam face de cap. Îmi zambeşte şi mă intreabă dacă sunt bine.
- Da, sunt bine.
- Uite, nu vreau să păţeşti nimic rău.
- Atunci ...
Şi a disparut în noapte ...