04-01-2011, 03:27 PM
My dears>:D<stiu ca acest fic este cam esuat[la inceput habar n’aveam ce sa scriu]dar incerc sa’l mai remediez..Vad ca la fic-ul We will still be friends forever despite difficulties am inceput sa descriu,zic eu,mai bine,asa ca am sa bag si aici mai multa descriere,ca sa nu mai grabesc atat acctiunea.Va multumesc tuturor ca ati avut binevointa sa cititi pana acum si in speial dragelor care au si comentat:X.’!
O viata noua…o noua persoana
Capitolul. 5
Sakura:
Cand deschid poarta zic un Wow!Era atat de..frumos!Chipul lui angelic se contura mirific atunci cand isi afisa acel zambet seducator.Purta un costum negru cu o camasa descheiata la primii trei nasturi,care ii scotea in evidenta trupul bine facut,lucrat cu multa ardoare.Cred ca daca ar fi fost un vis i-as fi sarit in brate,dar nu este vis,e real!Privirea lui se atinti spre a mea,ma simteam asa de stanjenita.Un fior imi razbatea trupul firav,iar mii de ganduri nu-mi dadeau pace.Pasesc incet si gratios pe asfalrul din fata portii,de o culare de gri metallic,inconjurat de rondouri de flori turcoaz.Vantul nu inceta sa bata,fluturandu’mi rochia cea alba,legata de gat cu cateva modele negre pe ea.Cand paseam se auzea sunetul scos de contactul dintre sandalele mele albe,fara toc cu asfaltul destul de rece.Incercam sa imi mentin echilibrul,fiind ca simteam ca o sa ma prabusesc peste “Fat-Frumosâ€din fata mea.Oh,e bine…am reusit sa ajung la cativa centimetri de el,dar cred ca incepusem sa rosesc.Ma simteam aiurea vazand ca se uita insistent la mine,dar totusi imi placea.Pot sa zic ca in suflet mi s’a aprins o flacara mica,inca nedezvoltata de iubire,dar eu nu ii apreciam aspectul fizic sau popularitatea,eu ii admiram sufletul mare si afectuos,daca stai sa-l cunosti.Imi ridic privirea’mi cristalina spre chipul lui si il perivesc atent,se pare ca era pierdut dea-binelea in lumea viselor.Imi ridic mana dreapta, pe care se afla o bratara din argint,si i-o pun pe umar,apoi in zgudu-l putin.Se trezeste din visare,privindu-ma si el.Ma invita sa intru in masina,spunandu-mi ca o sa il luam si pe fratele lui in drum spre casa.Cand urca in masina,tanarul apasa pe acceleratie si goneste nebuneste pe bulevardul Grand Noir.Era ciudat,afara era destul de intuneric,desi era doar ora cinci.La un moment dat,Sasuke opresete brusc pe o alee,in masina facandu-si aparitia un barbar de vreo douazeci si unu de ani,inalt,cu ochii negri ca onixul si parul ca taciunele,imbracat cu o pereche de blugi cu turul jos si o camasa descheiata la un nasture de un alb imaculat,incaltat cu o preche de adidasi negru cu cateva modele rosii.Ne salute bucuros,apoi veni spre mine intinzandu-mi mana,in semn de imi pare bines a te cunosc.Am facut acelasi lucru zicandu-mi numele si am intins la randul meu mana.Cei doi baieti puteai sa juri ca sunt facuti la indigo,aratau la fel.Sasuke porneste din nou masina si in cateva minute ajungem si la resedinta Uchiha.Cobor din masina,si in fata ochilor mi se asterne o priveliste mirifica.Casa era de trei etaje,vopsita fiind in alb.Prin gardul din fata ei puteai sa observi minunatele flori de toate culorile,multi copaci,si un pavilion in care,probabil stateau vara privind apusul.Pasesc in curte dupa cei doi frati,iar baiatul imi face cunostinta cu o o femeie,inalta,cu ochii negri si parul la fel,care avea grija de niste plante.Sasuke imi spune ca aceasta este mama lor.Fac cunostinta cu ea,de unde reiese ca o cheama Mikoto.Parea o femeie de treaba,chiar foarte draguta.Intram in casa,iar tanarul ma invita sa i-au loc pe canapeau ma,de un negru stins.Acesta se duce pana la etaj sa aduca,probal,materialele.Intre timp eu ma uit prin jur,era un loc mobilat cu bun gust.Peretii de-o culoare alba imaculata erau impodobiri cu diferite tablouri de familie,sau chiar opera de arta.Langa canapea se asternau doua fotolii de aceeasi culoare,in capatul fiecaruia zacand cate o veioza inalta,de culoare crem.In fata canapelei se afisa o masuta din stila,joasa,dar foarte frumoasa.Pe aceasta isi facea veacul o vaza cu flori,probabil culese din gradina.Lipit de perete statea LCD-ul,care era pus in perete.Langa acesta se aflau partu boxe,probabil le placea sa asculte muzica la maxim.In fata picioarelor statea tolanit un covor gri cu modele crem,foarte frumos.In timp ce eu imi aruncam privirea prin camera,doamna Uchiha vine sa ma serveasca cu un pahar de suc si cu prajituri.Le pune pe masuta apoi pleaca din nou in gradina.In cateva minute isi face aparitia si Sasuke,cu o cutie destul de mare in brate.Imi spune sa ies afara,pentru ca voia sa lucram la costume in pavilion.Pasesc sfioasa spre locul indicat de baiat,asezandu-ma pe una din bancutele din lemn de fag.Baiatul pune cutia pe masuta din fata nostra si incepe sa scoata materialele din aceasta.Il intreb ce costum ar vrea sa aiba,iar acesta imi spune ca nu il interesa atat de mult acest lucru.Incep sa cos cateva bucati de panza,vrand sa-i fac o camasa ceva mai deosebita,dar cad pe ganduri.Ma gandesc de ce ma straduiesc eu sa-I fac costumul,nu suntem prieteni asa de buni,nici nu ma plateste…de ce am acceptat oare?Priveam in gol spre soarele care apunea,lasand in urma sad oar durere,intuneric,frig.In curte se aprindeau felinarele deoarece soarele asfintise.Acestea eliminau o lumina placuta,linistita.Incep sa tremor necontrolat,se pare ca ma imbratisa frigul.Ah,eu aveam doar o rochie cu umerii goi si acum tremor de frig.Doua brate imi cuprinsera talia,aducandu-ma la pieptul cuiva.Incep sa rosesc,intorcandu-mi privirea.Faptasul nu era altul decat el.As fi vrut sa ma smucesc din bratele lui,dar ma simteam bine.Emana caldura prin fiecare por,iar eu,lacoma din fire,ii furam toata caldura.Mi-as fi dorit san u se termine nici odata,sa fiu asa de aproape de el mereu.Ma simteam protejat , dar totusi nu stiu de ce sau de cine.Acea imbratisare a lui emana dragoste,intr-o cantitate destul de mica,dar puteam sa o simt.Eram fericita acum,doar de la aceea imbratisare.
Cam atat pentru azi^^.Si eu care voiam sa scriu si din perspective lui Sas’ke-kun:x…Sper ca v-a placut^^.!App. nu am avut timp sa corectez -.-‘,deci posibil sa fie greseli de taspare>.>!
O viata noua…o noua persoana
Capitolul. 5
Sakura:
Cand deschid poarta zic un Wow!Era atat de..frumos!Chipul lui angelic se contura mirific atunci cand isi afisa acel zambet seducator.Purta un costum negru cu o camasa descheiata la primii trei nasturi,care ii scotea in evidenta trupul bine facut,lucrat cu multa ardoare.Cred ca daca ar fi fost un vis i-as fi sarit in brate,dar nu este vis,e real!Privirea lui se atinti spre a mea,ma simteam asa de stanjenita.Un fior imi razbatea trupul firav,iar mii de ganduri nu-mi dadeau pace.Pasesc incet si gratios pe asfalrul din fata portii,de o culare de gri metallic,inconjurat de rondouri de flori turcoaz.Vantul nu inceta sa bata,fluturandu’mi rochia cea alba,legata de gat cu cateva modele negre pe ea.Cand paseam se auzea sunetul scos de contactul dintre sandalele mele albe,fara toc cu asfaltul destul de rece.Incercam sa imi mentin echilibrul,fiind ca simteam ca o sa ma prabusesc peste “Fat-Frumosâ€din fata mea.Oh,e bine…am reusit sa ajung la cativa centimetri de el,dar cred ca incepusem sa rosesc.Ma simteam aiurea vazand ca se uita insistent la mine,dar totusi imi placea.Pot sa zic ca in suflet mi s’a aprins o flacara mica,inca nedezvoltata de iubire,dar eu nu ii apreciam aspectul fizic sau popularitatea,eu ii admiram sufletul mare si afectuos,daca stai sa-l cunosti.Imi ridic privirea’mi cristalina spre chipul lui si il perivesc atent,se pare ca era pierdut dea-binelea in lumea viselor.Imi ridic mana dreapta, pe care se afla o bratara din argint,si i-o pun pe umar,apoi in zgudu-l putin.Se trezeste din visare,privindu-ma si el.Ma invita sa intru in masina,spunandu-mi ca o sa il luam si pe fratele lui in drum spre casa.Cand urca in masina,tanarul apasa pe acceleratie si goneste nebuneste pe bulevardul Grand Noir.Era ciudat,afara era destul de intuneric,desi era doar ora cinci.La un moment dat,Sasuke opresete brusc pe o alee,in masina facandu-si aparitia un barbar de vreo douazeci si unu de ani,inalt,cu ochii negri ca onixul si parul ca taciunele,imbracat cu o pereche de blugi cu turul jos si o camasa descheiata la un nasture de un alb imaculat,incaltat cu o preche de adidasi negru cu cateva modele rosii.Ne salute bucuros,apoi veni spre mine intinzandu-mi mana,in semn de imi pare bines a te cunosc.Am facut acelasi lucru zicandu-mi numele si am intins la randul meu mana.Cei doi baieti puteai sa juri ca sunt facuti la indigo,aratau la fel.Sasuke porneste din nou masina si in cateva minute ajungem si la resedinta Uchiha.Cobor din masina,si in fata ochilor mi se asterne o priveliste mirifica.Casa era de trei etaje,vopsita fiind in alb.Prin gardul din fata ei puteai sa observi minunatele flori de toate culorile,multi copaci,si un pavilion in care,probabil stateau vara privind apusul.Pasesc in curte dupa cei doi frati,iar baiatul imi face cunostinta cu o o femeie,inalta,cu ochii negri si parul la fel,care avea grija de niste plante.Sasuke imi spune ca aceasta este mama lor.Fac cunostinta cu ea,de unde reiese ca o cheama Mikoto.Parea o femeie de treaba,chiar foarte draguta.Intram in casa,iar tanarul ma invita sa i-au loc pe canapeau ma,de un negru stins.Acesta se duce pana la etaj sa aduca,probal,materialele.Intre timp eu ma uit prin jur,era un loc mobilat cu bun gust.Peretii de-o culoare alba imaculata erau impodobiri cu diferite tablouri de familie,sau chiar opera de arta.Langa canapea se asternau doua fotolii de aceeasi culoare,in capatul fiecaruia zacand cate o veioza inalta,de culoare crem.In fata canapelei se afisa o masuta din stila,joasa,dar foarte frumoasa.Pe aceasta isi facea veacul o vaza cu flori,probabil culese din gradina.Lipit de perete statea LCD-ul,care era pus in perete.Langa acesta se aflau partu boxe,probabil le placea sa asculte muzica la maxim.In fata picioarelor statea tolanit un covor gri cu modele crem,foarte frumos.In timp ce eu imi aruncam privirea prin camera,doamna Uchiha vine sa ma serveasca cu un pahar de suc si cu prajituri.Le pune pe masuta apoi pleaca din nou in gradina.In cateva minute isi face aparitia si Sasuke,cu o cutie destul de mare in brate.Imi spune sa ies afara,pentru ca voia sa lucram la costume in pavilion.Pasesc sfioasa spre locul indicat de baiat,asezandu-ma pe una din bancutele din lemn de fag.Baiatul pune cutia pe masuta din fata nostra si incepe sa scoata materialele din aceasta.Il intreb ce costum ar vrea sa aiba,iar acesta imi spune ca nu il interesa atat de mult acest lucru.Incep sa cos cateva bucati de panza,vrand sa-i fac o camasa ceva mai deosebita,dar cad pe ganduri.Ma gandesc de ce ma straduiesc eu sa-I fac costumul,nu suntem prieteni asa de buni,nici nu ma plateste…de ce am acceptat oare?Priveam in gol spre soarele care apunea,lasand in urma sad oar durere,intuneric,frig.In curte se aprindeau felinarele deoarece soarele asfintise.Acestea eliminau o lumina placuta,linistita.Incep sa tremor necontrolat,se pare ca ma imbratisa frigul.Ah,eu aveam doar o rochie cu umerii goi si acum tremor de frig.Doua brate imi cuprinsera talia,aducandu-ma la pieptul cuiva.Incep sa rosesc,intorcandu-mi privirea.Faptasul nu era altul decat el.As fi vrut sa ma smucesc din bratele lui,dar ma simteam bine.Emana caldura prin fiecare por,iar eu,lacoma din fire,ii furam toata caldura.Mi-as fi dorit san u se termine nici odata,sa fiu asa de aproape de el mereu.Ma simteam protejat , dar totusi nu stiu de ce sau de cine.Acea imbratisare a lui emana dragoste,intr-o cantitate destul de mica,dar puteam sa o simt.Eram fericita acum,doar de la aceea imbratisare.
Cam atat pentru azi^^.Si eu care voiam sa scriu si din perspective lui Sas’ke-kun:x…Sper ca v-a placut^^.!App. nu am avut timp sa corectez -.-‘,deci posibil sa fie greseli de taspare>.>!
E destul de ciudat cum găseşti înţelesuri în lucruri la care nu te gândeai că te vei uita vreodată. Ca în show-urile TV, udne adevărul iese întotdeauna la iveală, fiind una din regulile fundamentale ale timpului. Şi când iese la iveală, te poate elibera sau poate pune capăt tuturor lucrurilor pentru care ai luptat. Un alt fel în care adevărul iese la suprafaţă e atunci când te aştepţi cel mai puţin ca asta să se întâmple sau când, fără a spune un cuvânt, tot este cusut cu aţă albă. Dar cel mai rău lucru pe care îl poate face adevărul? Să îl spui şi să nu te elibereze, ci să te încarcereze la loc, pentru totdeauna.
(ME): --->> "I am the new GOD of the new World ... because I am youre GOD ... give me CANDY!!! ... or I will KILL you ... you ... you pice of SHIT! ... <<hehe>>"
(ME): --->> "I am the new GOD of the new World ... because I am youre GOD ... give me CANDY!!! ... or I will KILL you ... you ... you pice of SHIT! ... <<hehe>>"
<<"KIRAâ€
We are the “KIRAâ€
My name is “KIRAâ€
Even your “KIRAâ€>>
We are the “KIRAâ€
My name is “KIRAâ€
Even your “KIRAâ€>>
Will you be eating that cake?...say what you want, but I will be taking the cake.
We will be removed. All because of that Chicken-shit President… No, far from Chicken-shit, less than Chicken-shit president.
He's a genius!!.....I'll still have to kill him though...
I just can’t sit any other way than this. If I sit the way other people do, my reasoning ability drops by 40%.
If you cannot win at the game, if you cannot solve the puzzle, you are just a loser.
We will be removed. All because of that Chicken-shit President… No, far from Chicken-shit, less than Chicken-shit president.
He's a genius!!.....I'll still have to kill him though...
I just can’t sit any other way than this. If I sit the way other people do, my reasoning ability drops by 40%.
If you cannot win at the game, if you cannot solve the puzzle, you are just a loser.