26-11-2010, 12:23 AM
Sunt prima care se apucă de comentat. Ceea ce e pe de o parte bine, şi pe de o parte rău *leneşilor*.
~Lucrarea 1: Nebunia Albă
Titlu: După cum sper să creadă şi restul celor care vor citi această lucrare, eu zic că e un titlu ales destul de bine, ţinând cont şi de idea exprimată în text. Totuşi, cred că se putea alege unul şi mai bun. Nu că nu aş şti câte eforturi sunt depuse în mod normal în alegerea unui titlu cu rezonanţă, dar tot cred că se putea formula altfel. Nu că nu ar atrage, dar până şi titlul te duce cu gândul la un nimic alb. Pare destul de anost, sau poate mă înşel eu.
Aspectul textului: Pot spune că îmi place. E uşor de citit, capitolele sunt împărţite corespunzător, astfel că un cititor mai obosit decât restul nu se pierde între rânduri. E uşor de urmărit acţiunea. Aici ai un punct în plus, mai ales că m-am uitat şi peste celelalte lucrări, aşa în mare, şi am observat că nu prea au această delimitare.
Ortografie: Nu am văzut greşeli, de nici un fel. Nici repetiţii, nici cuvinte scrise greşit... Nimic. Asta e bine, totuşi, cred că puteai munci un pic mai mult. Pare uşor banal ca nivel de limbaj, pueril aş putea spune. Ai diacritice, şi pentru asta mă plec uşor în faţa ta. Folosirea diacriticelor, într-o lucrare de orice fel, chiar şi într-un comment ca acesta, e destul de anevoioasă. Fiecare lucru are asperităţile lui, aş putea spune, dar tu te descurci destul de bine.
Originalitate: Ei bine... Aici chiar am de comentat un pic. Idea nu mi se pare chiar aşa de originală. Adică, da, are tente psihologice, atinge anumite probleme mentale pe care ni le-am putea pune toţi, ba chiar dai o notă de filozof pe ici pe colo, dar, pentru că mereu există un dar, am văzut destul de multe poveşti care prezintă nebunia şi moartea ca pe ceva alb, un lucru imaculat, aproape pur în naivitatea şi durerea care le caracterizează. Nu văd cu ce ai ieşi tu în evidenţă la o asemenea lucrare. E drept că prezinţi idea asta în alte nuanţe, iar stilul tău pare unic, şi e chiar frumos, însă mă lasă cu un gust amar. Bine! Să nu exagerez, mă simt ca şi cum am molfăit o lămâie.
Adevărul pe care ni-l prezinţi în atât de multe cuvinte e destul de şocant, dar parcă tot duce lipsă de sentimente adevărate. Ceva pare fabricat la tine. Poate chiar sentimentele? Nu te cunosc chiar aşa de bine ca să îţi spun, dar după idea din această poveste, aş spune că vrei să ne transmiţi un singur mesaj : "Fiecare om îşi are demonii lui de culori şi forme diferite, iar scăparea din iadul prefabricat în care a căzut, e mereu ascunsă!"
Încearcă să îţi găseşti "sufletul", căci îmi dai impresia că l-ai pierdut undeva pe drum.
Părerea mea, că doar nu poate fi a altcuiva: Per total, e o lucrare bună. Ai idei originale, asta pot să ţi-o mărturisesc. Chiar dacă, în zilele noastre, dai mereu pest subiecte asemănătoare, iar ideile par a fi mereu aceleaşi, tu le îmbraci după un model numai de tine cunoscut. Nu te elogiez, şi nici nu îţi spun că greşeşti, dar ai destul de multe probleme în a exprima o stare cât de cât plauzibilă. Ceva lipseşte la tine, dar nu pot spune cu certitudine ce.
~Lucrarea 2: Ai fost un naiv
Titlu: E... nepotrivit. Am citit lucrarea ta de două ori, şi de fiecare dată m-am împotmolit la titlu. El nu are nicio legătură cu ce vrei tu să exprimi acolo, mai ales că ai plecat de la o idee ca să ajungi la alta. Ai folosit doi poli opuşi a aceluiaşi sentiment, şi nici măcar nu ai făcut-o cum trebuie. Titlul chiar nu a fost inspirat; dă o notă de infantilism exagerat. Chiar nu ai putut să găseşti altceva? Din mii de jocuri de cuvinte, te-ai oprit la o sintagmă care nu reprezintă nimic. E banal şi neatractiv.
Aspectul textului: E obositor, ca să îţi spun sincer. Înţeleg că ai vrut să îi dai textului o nuanţă mai aparte, dar asta nu îmi place. Ai şi greşit în aşezarea lui în pagină, ca să nu m-ai vorbesc că paragrafele, după idei nu altfel, nu sunt delimitate corespunzător. Toată lucrarea ta e un amalgam de idei, cu o formă ambiguă, care pur şi simplu exprimă neglijenţă şi nepăsare.
Ortografie: Ai greşeli, ba de tastare, ba de ortografie. Mănânci litere şi te repeţi.
ÅŸti -> ÅžTII !
Ai făcut aceeaşi greşeală de două ori. Chiar nu ştii forma corectă a acestui verb, sau de ce tot greşeşti?
Figurile de stil sunt aproape inexistente, iar cele câteva care se află în text din întâmplare, parcă au căzut din cer, pentru că nu se potrivesc de nicio culoare cu ce ai scris tu. Ai un stil foarte aparte de a scrie o propoziţie: nu respecţi nicio regulă gramaticală, ci scrii cum îţi sună ţie bine.Şi măcar dacă ţi-ar suna cum trebuie, dar nimic! feh... De ce nu citesc oamenii o lucrare de două ori înainte de a trimite lucrarea?
Originalitate: Tu ţi-ai dat seama că idea principală trebuia să fie "Alb", nu dragostea pierdută?! Eu zic că nu, pentru că nu are nicio legătură cu ce ai scris tu.
Raportat la idea în sine, am câteva chestii de spus: în primul rând că nu are suficientă coerenţă încât să atragă, în al doilea, ai început cu idea conform căreia iubitul te-a părăsit, şi că el e cel care te-a vrăjit în primul rând, ca să ajungi la concluzia finală că el e un naiv pentru că te-a lăsat, şi că a renunţat la un lucru preţios. Pentru a te cita : "Ai fost un naiv că ai gustat din otrava mea."
Îmi poţi explica şi mie, scumpă domniţă cum de ai ajuns la această concluzie? Pentru că eu nu reuşeşc să îmi dau seama. Nu îmi place deloc modul tău de a expune, şi nici idea în sine care e super uzată. Acest mic fragment seamănă izbitor de tare cu o scenă dintr-o telenovelă fumată şi răsfumată.
Ah, şi mai e un aspect de care era să uit: dacă tot faci o lucrare care ar trebui să se cheme literară, foloseşte cuvinte mai frumoase, nu : "Continuă să fi orb încontinuarea. Oricum eşti un distrus.", "Totuşi semănăm atât de bine cu doi copii care nu ştiu să se joace cu o jucărie." etc. Faci nişte stângăcii care chiar mă pun pe gânduri. Eu realizez că acest concurs nu e unul strict, şi că e mai mult pentru începători şi chestii, dar gândeştete şi tu un pic la faptul că o să prezinţi o lucrare în faţa unui juriu, care se poate dovedi foarte critic *aşa cum sunt eu!*.
Părerea mea, că doar nu poate fi a altcuiva: Per total, dacă ar fi să dau o notă acestei aşa zise bucăţi literare, fie ea amatoare sau nu, ar primi un patru cu felicitări. Nu trebuie să te superi pe mine, eu nu spun decât adevărul, chiar dacă el doare.
~Lucrarea 3: Andante
[edit]: Îmi pare rău că nu pot continua tot postul acum, dar voi pune restul reviziilor mâine sau poimâine Mulţumesc pentru înţelegere *sunt frântă de oboseală şi mai am şi teze *
~Lucrarea 1: Nebunia Albă
Titlu: După cum sper să creadă şi restul celor care vor citi această lucrare, eu zic că e un titlu ales destul de bine, ţinând cont şi de idea exprimată în text. Totuşi, cred că se putea alege unul şi mai bun. Nu că nu aş şti câte eforturi sunt depuse în mod normal în alegerea unui titlu cu rezonanţă, dar tot cred că se putea formula altfel. Nu că nu ar atrage, dar până şi titlul te duce cu gândul la un nimic alb. Pare destul de anost, sau poate mă înşel eu.
Aspectul textului: Pot spune că îmi place. E uşor de citit, capitolele sunt împărţite corespunzător, astfel că un cititor mai obosit decât restul nu se pierde între rânduri. E uşor de urmărit acţiunea. Aici ai un punct în plus, mai ales că m-am uitat şi peste celelalte lucrări, aşa în mare, şi am observat că nu prea au această delimitare.
Ortografie: Nu am văzut greşeli, de nici un fel. Nici repetiţii, nici cuvinte scrise greşit... Nimic. Asta e bine, totuşi, cred că puteai munci un pic mai mult. Pare uşor banal ca nivel de limbaj, pueril aş putea spune. Ai diacritice, şi pentru asta mă plec uşor în faţa ta. Folosirea diacriticelor, într-o lucrare de orice fel, chiar şi într-un comment ca acesta, e destul de anevoioasă. Fiecare lucru are asperităţile lui, aş putea spune, dar tu te descurci destul de bine.
Originalitate: Ei bine... Aici chiar am de comentat un pic. Idea nu mi se pare chiar aşa de originală. Adică, da, are tente psihologice, atinge anumite probleme mentale pe care ni le-am putea pune toţi, ba chiar dai o notă de filozof pe ici pe colo, dar, pentru că mereu există un dar, am văzut destul de multe poveşti care prezintă nebunia şi moartea ca pe ceva alb, un lucru imaculat, aproape pur în naivitatea şi durerea care le caracterizează. Nu văd cu ce ai ieşi tu în evidenţă la o asemenea lucrare. E drept că prezinţi idea asta în alte nuanţe, iar stilul tău pare unic, şi e chiar frumos, însă mă lasă cu un gust amar. Bine! Să nu exagerez, mă simt ca şi cum am molfăit o lămâie.
Adevărul pe care ni-l prezinţi în atât de multe cuvinte e destul de şocant, dar parcă tot duce lipsă de sentimente adevărate. Ceva pare fabricat la tine. Poate chiar sentimentele? Nu te cunosc chiar aşa de bine ca să îţi spun, dar după idea din această poveste, aş spune că vrei să ne transmiţi un singur mesaj : "Fiecare om îşi are demonii lui de culori şi forme diferite, iar scăparea din iadul prefabricat în care a căzut, e mereu ascunsă!"
Încearcă să îţi găseşti "sufletul", căci îmi dai impresia că l-ai pierdut undeva pe drum.
Părerea mea, că doar nu poate fi a altcuiva: Per total, e o lucrare bună. Ai idei originale, asta pot să ţi-o mărturisesc. Chiar dacă, în zilele noastre, dai mereu pest subiecte asemănătoare, iar ideile par a fi mereu aceleaşi, tu le îmbraci după un model numai de tine cunoscut. Nu te elogiez, şi nici nu îţi spun că greşeşti, dar ai destul de multe probleme în a exprima o stare cât de cât plauzibilă. Ceva lipseşte la tine, dar nu pot spune cu certitudine ce.
~Lucrarea 2: Ai fost un naiv
Titlu: E... nepotrivit. Am citit lucrarea ta de două ori, şi de fiecare dată m-am împotmolit la titlu. El nu are nicio legătură cu ce vrei tu să exprimi acolo, mai ales că ai plecat de la o idee ca să ajungi la alta. Ai folosit doi poli opuşi a aceluiaşi sentiment, şi nici măcar nu ai făcut-o cum trebuie. Titlul chiar nu a fost inspirat; dă o notă de infantilism exagerat. Chiar nu ai putut să găseşti altceva? Din mii de jocuri de cuvinte, te-ai oprit la o sintagmă care nu reprezintă nimic. E banal şi neatractiv.
Aspectul textului: E obositor, ca să îţi spun sincer. Înţeleg că ai vrut să îi dai textului o nuanţă mai aparte, dar asta nu îmi place. Ai şi greşit în aşezarea lui în pagină, ca să nu m-ai vorbesc că paragrafele, după idei nu altfel, nu sunt delimitate corespunzător. Toată lucrarea ta e un amalgam de idei, cu o formă ambiguă, care pur şi simplu exprimă neglijenţă şi nepăsare.
Ortografie: Ai greşeli, ba de tastare, ba de ortografie. Mănânci litere şi te repeţi.
ÅŸti -> ÅžTII !
Ai făcut aceeaşi greşeală de două ori. Chiar nu ştii forma corectă a acestui verb, sau de ce tot greşeşti?
Figurile de stil sunt aproape inexistente, iar cele câteva care se află în text din întâmplare, parcă au căzut din cer, pentru că nu se potrivesc de nicio culoare cu ce ai scris tu. Ai un stil foarte aparte de a scrie o propoziţie: nu respecţi nicio regulă gramaticală, ci scrii cum îţi sună ţie bine.Şi măcar dacă ţi-ar suna cum trebuie, dar nimic! feh... De ce nu citesc oamenii o lucrare de două ori înainte de a trimite lucrarea?
Originalitate: Tu ţi-ai dat seama că idea principală trebuia să fie "Alb", nu dragostea pierdută?! Eu zic că nu, pentru că nu are nicio legătură cu ce ai scris tu.
Raportat la idea în sine, am câteva chestii de spus: în primul rând că nu are suficientă coerenţă încât să atragă, în al doilea, ai început cu idea conform căreia iubitul te-a părăsit, şi că el e cel care te-a vrăjit în primul rând, ca să ajungi la concluzia finală că el e un naiv pentru că te-a lăsat, şi că a renunţat la un lucru preţios. Pentru a te cita : "Ai fost un naiv că ai gustat din otrava mea."
Îmi poţi explica şi mie, scumpă domniţă cum de ai ajuns la această concluzie? Pentru că eu nu reuşeşc să îmi dau seama. Nu îmi place deloc modul tău de a expune, şi nici idea în sine care e super uzată. Acest mic fragment seamănă izbitor de tare cu o scenă dintr-o telenovelă fumată şi răsfumată.
Ah, şi mai e un aspect de care era să uit: dacă tot faci o lucrare care ar trebui să se cheme literară, foloseşte cuvinte mai frumoase, nu : "Continuă să fi orb încontinuarea. Oricum eşti un distrus.", "Totuşi semănăm atât de bine cu doi copii care nu ştiu să se joace cu o jucărie." etc. Faci nişte stângăcii care chiar mă pun pe gânduri. Eu realizez că acest concurs nu e unul strict, şi că e mai mult pentru începători şi chestii, dar gândeştete şi tu un pic la faptul că o să prezinţi o lucrare în faţa unui juriu, care se poate dovedi foarte critic *aşa cum sunt eu!*.
Părerea mea, că doar nu poate fi a altcuiva: Per total, dacă ar fi să dau o notă acestei aşa zise bucăţi literare, fie ea amatoare sau nu, ar primi un patru cu felicitări. Nu trebuie să te superi pe mine, eu nu spun decât adevărul, chiar dacă el doare.
~Lucrarea 3: Andante
[edit]: Îmi pare rău că nu pot continua tot postul acum, dar voi pune restul reviziilor mâine sau poimâine Mulţumesc pentru înţelegere *sunt frântă de oboseală şi mai am şi teze *
, chibi-ul lui candy_cane
"Furiile Iadului sunt mai blande decat femeia badjocorita" - SK-'Apocalipsul'