01-11-2010, 10:05 PM
Ok am venit cu urmatorul capitol.. am incercat sa descriu sentimentele dar tot nu prea cred ca am reusit mare lucru.. totusi e cam sec umpic dar sper ca urmatorul sa il fac mai bine si sa-l fac cat mai de curand :3.Sper ca va place si acesta. ^^
Capitolul 9 - Suntem hotarati.
Timpul ne inghite pe toti, nu stii si nu-ti poti da seama cat de repede se schimba sentimentele si cat de repede te transformi in altceva, parca totul se afiseaza in fata ta ca un film, iar apoi dupa un scurt timp se sfarsete, dupa el urmeaza altul si altul cu un nou inceput si un nou sfarsit. Cateodata te gandesti ca nu ai deloc talent in interepretarea scenica si ca nu are rost sa participi la o piesa, dar toti isi joaca rolul in propria lui poveste care este viata, toti putem fi considerati actori sau doar simplii oameni care isi duc pana la capat tot sirul vieti pana in momentul in care rasuflarea se taie de catre moarte.
Dar nu; traim, simtim, iubim, respiram, ne miscam, gandim asta inseamna ca traiesti poti sa atingi si cel mai inalt punct din lume sau din cosmos atata timp cat ai incredere in sine si ai destul curaj si dorinta, pentru a face o asemenea miscare memorabila. Asa se simt cei doi protagonisti ai nostrii , care nu stiau ce doresc, nu stiau ce li se intampla, nu stiau ce trebuie sa faca, dar stiau ca in ultima vreme ceva le macina gandirea si sufletul. De cand sau intalnit, de cand s-au privit in ochii totul a luat o intorsatura grava, nu mai erau ei insusi parca se transformau in ceva ce ei nu-si doreu sa fie. Stateau si admirau tot ce ii inconjoara analizau tot ce se misca, pana si cea mai mica schimbare pe care natura o suferea, ei doar stateau, nu se miscau, erau inlemniti, distanta dintre ei nu era una foarte mare. Oftau din ce in ce mai mult, stateau paralel unul fata de celaltul, Kisaki statea pe un scaun, iar Vixy statea pe balanxuar, nu-si luau ochii unul de la celalat, nu vorbeau, doar se uitau si se gandeau.
Menajera batrana uda florile de pe pervazele geamurilor, iar din cand in cand isi mai strecura capul pe geam pentru ai vedea pe cei doi tineri care pareu muti si cuminti, era ingrijorata de starea si de comportamentul lor, erau prea linistiti, chiar nu reactionau atunci cand se priveau ?
Uite asa orele treceau si nici un semn din partea tinerilor, parca se aflau intr-o transa care nu avea nici o scapare, pana la urma aceasta s-a saturat de toata acea liniste infernala care parca te zgaria pe creier, s-a pus in fata celor doi in partea dreapta si a inceput sa ii trezeasca din hipnoza:
- Voi doi, parca ati fi batrani care inca se mai tin pe picioare, a spus aceasta atragandu-le atentia, vorbiti, plecati , faceti ceva pentru numele Lui Dumnezeu, a strigat acesta trezindu-i compet.
- Dar nu avem ce face, a spus plictisit Kisaki.
- Ba da aveti ce face, e vara, e cald, sunt multe locuri frumoase de vizitat, a strigat acesta, doar haideti odata nu mai stati asa si plecati, plimbativa.
- Poate o blimbare nu ar strica, ce zici de asta ? a murmurat Vixy.
- Ok, atunci hai sa mergem, a spus starul ridicandu-se in picioare.
- Asa va vreau copii, cu cat va cunoasteti mai bine cu atata o sa va fie mult mai bine, a spus menajera batrana tresarind de bucurie.
Dupa trei minute, timp pe care l-au avut de a se schimbe, acestia au plecat de acasa luandu-si ramas bun de la menajera. Au luat-o in josul strazi cu gandu-l de a merge spre plaje. Linistea domina spatiul dintre cei doi, nu le dadea pace, parca se tinea scai de ei, dar nici acesta nu doreu sa comunice, stateu si mergeu avand privirea in jos, parca gandu-l ii fura din lumea reala.
Ajunsi pe plaje s-au asezat pe nisip admirand soarele care se reflecta in apa, se uitau la toti acei oameni care radeau, la copii care se jucau si construiau castele in nisip, la cuplurile care se iubeau din plin, vazand toate acesta si in sfarsit treziti la realitate, privirile li s-au intalnit, ridicand amandoi usor din cap si intorcandusi-le in parti opuse din cauza rusinii, nu au vrut sa mai stea in liniste au vrut sa comunice, sa se distreze si sa rada ca ceilalti din jurul lor, asa ca au incercat sa-si vorbeasca :
- Vrei sa..., au spus amandoi rusinati, zi tu.., ba nu tu, au spus acesta incepand sa se emotioneze.
- M-am saturat sa stau asa, a spus Kisaki obosit de tot.
- Si eu la fel, am stat si m-am gandit toata dimineata, a spus Vixy ridicandu-si privirea spre cer.
- Si eu la fel.. si la ce te-ai gandit.. la mine ? incepe Kisaki sa zambeasca.
- Hey, nu ma gandeam la tine , a strigat Vixy imbujorata, esti in aceiasi oala ca si mine, dar tu la ce te-ai gandid ?
- Pai ..
- La mine, nu prea cred, a spus Vixy punandu-si minile in san si incolacindu-si picioarele.
- Ba da, a strigat Kisaki neatent.
- Ha ?
- Adica.. nu chiar la tine, adica.. se balbaia saracul incercand sa-i dea o explicatie acesteia.
- Serios, te gandeai la mine ? oricum si eu la fel ma gandeam la tine, a spus Vixy inconstienta de ceea ce rosteste pe gura.
Amandoi si-au infipt privirile in nisip, obraji lor erau mai rosii decat macul, inimile lor bateu in pieptu de parca doreau sa iasa de tot, nu mai stiau ce sa zica, sau cum sa faca sa schimbe subiectul.
Si-au ridicat din nou capetele si au inceput sa se priveasca in ochii, incercand parca din priviri sa-si ascunda sentimentele.
- Deci..
- Ok..
- Vrei o inghetata ? a intrebat starul incepand sa afiseze pe fata un zambet sincer.
- Da, chiar vreu sa ma racoresc putin, dar nu mi-am adus portofelul la mine, spune Vixy cautandu-se in buzunarele de la blugi.
- Nu-i nimica am eu banii la mine, fac cinste, haide nu mai sta pe nisip si miscate incoace, a spus bland starul in timp ce a apucat-o pe acesta de mana, tragand-o langa el.
- Multumesc, dar stii, nu e necesar sa ne tinem si de mana.. , spune acesta rusinata.
- A da scuze, am uitat sa-ti dau drumul, spune acesta razand incet.
- Multumesc.
Nu mai stau mult caci se iau la intrecere pana la omul cu inghetata, radeu in sfarsit si ei, Kisaki alerga destul de repede, asa ca Vixy trebuia sa mareasca umpic pasul pentru al ajunge pe acesta din urma, spre bucuria ei a reusit sa-l prinda de tricou, dar din neatentia sa impiedicat de o caletusa a unor copii, reusind sa se prabuseasca pe nisip amandoi. Dupa ce s-a frecat in cap de nisip starul s-a ridicat in fund , tinand-o in brate pe garda s-a care a reusit sa se loveasca zdravan la piciorul stang, aceasta si-a deschis incet ochii simtind cum cineva o tine strans in brate si ii striga numele, fara nici o ezitare a ridicat capul si si-a atintit privirea la fata starului. Obrajii li sau inrosit repede la amandoi, reusind sa atraga multe priviri din parte lumii, Kisaki a trebuit sa o tina de maini pe satena din cauza piciorului, pana la urma au reusit sa ia doua pahare cu inghetata, s-au asezat pe o banca si au inceput sa manance si sa vorbeasca.
- Impiedicat-o, a murmurat printre buze starul.
- Bine ca esti tu mai breaz si tu putei sa cazi, a spus nervoasa satena.
- Dar eu nu am cazut, spune acesta ranjind, cine ar fi crezut ca tu poti sa cazi la un asemenea obstacol, chiar peste galeata..
- Taci ! un pumn zdravan i-a zdruncinat capul lui Kisaki.
- Auu..pentru ce a fost asta, a intrebat starul enervat.
- Te crezi atat de tare si invincibil, dar de fapt esti doar un melc, a strigat nervoasa politista lipindu-si fruntea de a starului.
- O da, eu sunt melc, dar cel putin nu cad ca si o fata neatenta pe jos, macar stau drept..
- Vai tu, "Muntele Fuji", am uitat sa mentin ca esti un razgaiat si in acelasi timp nu ai pic de sentimente pentru cei care isi dau rasuflarea pentru tine, a inceput sa tipe satena in timp ce-l apuca de tricou.
- O ma scuzi, tu domnisoara corecta, plina de sine si care are mereu dreptate.. cine te crezi "Statuia Libertatii", spune acesta apucand-o de maieu, tu mereu ma judeci, dar tu crezi ca mie imi comvine asta.
- Ba ar trebui cineva sa te invete minte, nu-ti pasa decat de tine, iti place sa profiti de fete, si de oameni, de parca ar fii jucariile tale...
- Dar tu.. iti place sa-i bati pe toti, sa-i judeci, te crezi prea buna, spune acesta apropriindu-si fata mai aproape de a ei.
- Nu mai spune.. dar cine te crezi seful meu ?
- Da.. chiar asta sunt, iar tu trebuie sa te supui poruncilor mele, spune acesta ranjind.
- Copii astea, spune un batran, azi se cearta maine se iubesc.
- Noi nu !! Striga disperati cei doi.
- Bine, cum spui tu dar sa nu crezi ca o sa ma las prinsa in plasa ta, eu nu sunt ca acele fete care tanjesc dupa corpul tau sau dupa fata ta, spune satena ridicandu-se in picioare.
- Asta nu o prea cred.
- Ba s-o crezi, caci eu nu judec omul dupa infatisare ci dupa personalitate, dupa sinceritate, ce este in interior conteaza, spune acesta sincer.
- Totul devine interesant, imi place atitudinea ta, dar sunt hotarat ca sa am grije cum ma comport o sa incerc sa mai schimb cate ceva, spune acesta serios.
- La fel si eu, o sa te protejez indiferent daca o sa trebuiasca sa mor, sunt hotarata sa iau de seama ce ai spus, spune Vixy zambind.
- La fel si eu, o sa incerc sa tin seama de ceea ce ai spus, ii raspunde acesta printrun ranjet.
- Auzi nu vrei sa mai facem o plimbare pe plaje ? intreaba satena zambind de bucurie.
- Da, ar fi o idee buna, vreu sa sparg bariera asta de nervi, spune acesta intinzandu-si corpul, haide.
- Mai usor starule cu intinsul ca deja se uita fetele la corpul tau, spune acesta razand.
- Si ce, esti geloasa? Nu cumva vrei sa le ignor si sa iti acord tie mai multa atentie.. cine stie poate si dragos...
- Taci, nu vreu nimica de la tine, mai ales dragoste, spune acesta strigand in timp ce ii arunca cu apa in ochii.
- Vrei sa joci dur, lasa ca te prind eu, striga acesta aruncadu-se in apa.
Kisaki a inceput sa arunce cu forta apa marii pe trupul frumos si subtire al gardei sale, in asa fel ca hainele udate sa ia forma corpului, vazand ceea ce facea acesta, Vixy a alergat la el apucandu-l de gat si trantindu-l in apa. Rasetele au inceput sa rasune armonios din gura celor doi, semn ca se distrau, au tinut-o asa pana cand soarele a apus si s-a dus la culcare, in drum spre casa acestia nu incetau sa se tachineze ori sa glumeasca, ori sa se bata, atragand atentia tuturor, Vixy reusea sa faca toate fetele geloase, din pricina ca statea in preajma unui superstar-pop frumos si foarte atragator, nu-i prea pasa, acest lucru ii starnea rasul lui Kisaki. Pana la urma au ajuns acasa, obositi si uzi leoarca, toti s-au bucurat in ce hal cei doi li s-au afisat la intrare, menajera batrana le-a zambind spunandu-le ca masa este gata. Acestia au aprobat din cap, au loat-o pe scari in sus spre camerele lor, de acolo Vixy a strans mana cu Kisaki aratand fiecare semn de respect unul pentru celalalt. Desigur ca acest lucru nu se stie cat va tine.
Capitolul 9 - Suntem hotarati.
Timpul ne inghite pe toti, nu stii si nu-ti poti da seama cat de repede se schimba sentimentele si cat de repede te transformi in altceva, parca totul se afiseaza in fata ta ca un film, iar apoi dupa un scurt timp se sfarsete, dupa el urmeaza altul si altul cu un nou inceput si un nou sfarsit. Cateodata te gandesti ca nu ai deloc talent in interepretarea scenica si ca nu are rost sa participi la o piesa, dar toti isi joaca rolul in propria lui poveste care este viata, toti putem fi considerati actori sau doar simplii oameni care isi duc pana la capat tot sirul vieti pana in momentul in care rasuflarea se taie de catre moarte.
Dar nu; traim, simtim, iubim, respiram, ne miscam, gandim asta inseamna ca traiesti poti sa atingi si cel mai inalt punct din lume sau din cosmos atata timp cat ai incredere in sine si ai destul curaj si dorinta, pentru a face o asemenea miscare memorabila. Asa se simt cei doi protagonisti ai nostrii , care nu stiau ce doresc, nu stiau ce li se intampla, nu stiau ce trebuie sa faca, dar stiau ca in ultima vreme ceva le macina gandirea si sufletul. De cand sau intalnit, de cand s-au privit in ochii totul a luat o intorsatura grava, nu mai erau ei insusi parca se transformau in ceva ce ei nu-si doreu sa fie. Stateau si admirau tot ce ii inconjoara analizau tot ce se misca, pana si cea mai mica schimbare pe care natura o suferea, ei doar stateau, nu se miscau, erau inlemniti, distanta dintre ei nu era una foarte mare. Oftau din ce in ce mai mult, stateau paralel unul fata de celaltul, Kisaki statea pe un scaun, iar Vixy statea pe balanxuar, nu-si luau ochii unul de la celalat, nu vorbeau, doar se uitau si se gandeau.
Menajera batrana uda florile de pe pervazele geamurilor, iar din cand in cand isi mai strecura capul pe geam pentru ai vedea pe cei doi tineri care pareu muti si cuminti, era ingrijorata de starea si de comportamentul lor, erau prea linistiti, chiar nu reactionau atunci cand se priveau ?
Uite asa orele treceau si nici un semn din partea tinerilor, parca se aflau intr-o transa care nu avea nici o scapare, pana la urma aceasta s-a saturat de toata acea liniste infernala care parca te zgaria pe creier, s-a pus in fata celor doi in partea dreapta si a inceput sa ii trezeasca din hipnoza:
- Voi doi, parca ati fi batrani care inca se mai tin pe picioare, a spus aceasta atragandu-le atentia, vorbiti, plecati , faceti ceva pentru numele Lui Dumnezeu, a strigat acesta trezindu-i compet.
- Dar nu avem ce face, a spus plictisit Kisaki.
- Ba da aveti ce face, e vara, e cald, sunt multe locuri frumoase de vizitat, a strigat acesta, doar haideti odata nu mai stati asa si plecati, plimbativa.
- Poate o blimbare nu ar strica, ce zici de asta ? a murmurat Vixy.
- Ok, atunci hai sa mergem, a spus starul ridicandu-se in picioare.
- Asa va vreau copii, cu cat va cunoasteti mai bine cu atata o sa va fie mult mai bine, a spus menajera batrana tresarind de bucurie.
Dupa trei minute, timp pe care l-au avut de a se schimbe, acestia au plecat de acasa luandu-si ramas bun de la menajera. Au luat-o in josul strazi cu gandu-l de a merge spre plaje. Linistea domina spatiul dintre cei doi, nu le dadea pace, parca se tinea scai de ei, dar nici acesta nu doreu sa comunice, stateu si mergeu avand privirea in jos, parca gandu-l ii fura din lumea reala.
Ajunsi pe plaje s-au asezat pe nisip admirand soarele care se reflecta in apa, se uitau la toti acei oameni care radeau, la copii care se jucau si construiau castele in nisip, la cuplurile care se iubeau din plin, vazand toate acesta si in sfarsit treziti la realitate, privirile li s-au intalnit, ridicand amandoi usor din cap si intorcandusi-le in parti opuse din cauza rusinii, nu au vrut sa mai stea in liniste au vrut sa comunice, sa se distreze si sa rada ca ceilalti din jurul lor, asa ca au incercat sa-si vorbeasca :
- Vrei sa..., au spus amandoi rusinati, zi tu.., ba nu tu, au spus acesta incepand sa se emotioneze.
- M-am saturat sa stau asa, a spus Kisaki obosit de tot.
- Si eu la fel, am stat si m-am gandit toata dimineata, a spus Vixy ridicandu-si privirea spre cer.
- Si eu la fel.. si la ce te-ai gandit.. la mine ? incepe Kisaki sa zambeasca.
- Hey, nu ma gandeam la tine , a strigat Vixy imbujorata, esti in aceiasi oala ca si mine, dar tu la ce te-ai gandid ?
- Pai ..
- La mine, nu prea cred, a spus Vixy punandu-si minile in san si incolacindu-si picioarele.
- Ba da, a strigat Kisaki neatent.
- Ha ?
- Adica.. nu chiar la tine, adica.. se balbaia saracul incercand sa-i dea o explicatie acesteia.
- Serios, te gandeai la mine ? oricum si eu la fel ma gandeam la tine, a spus Vixy inconstienta de ceea ce rosteste pe gura.
Amandoi si-au infipt privirile in nisip, obraji lor erau mai rosii decat macul, inimile lor bateu in pieptu de parca doreau sa iasa de tot, nu mai stiau ce sa zica, sau cum sa faca sa schimbe subiectul.
Si-au ridicat din nou capetele si au inceput sa se priveasca in ochii, incercand parca din priviri sa-si ascunda sentimentele.
- Deci..
- Ok..
- Vrei o inghetata ? a intrebat starul incepand sa afiseze pe fata un zambet sincer.
- Da, chiar vreu sa ma racoresc putin, dar nu mi-am adus portofelul la mine, spune Vixy cautandu-se in buzunarele de la blugi.
- Nu-i nimica am eu banii la mine, fac cinste, haide nu mai sta pe nisip si miscate incoace, a spus bland starul in timp ce a apucat-o pe acesta de mana, tragand-o langa el.
- Multumesc, dar stii, nu e necesar sa ne tinem si de mana.. , spune acesta rusinata.
- A da scuze, am uitat sa-ti dau drumul, spune acesta razand incet.
- Multumesc.
Nu mai stau mult caci se iau la intrecere pana la omul cu inghetata, radeu in sfarsit si ei, Kisaki alerga destul de repede, asa ca Vixy trebuia sa mareasca umpic pasul pentru al ajunge pe acesta din urma, spre bucuria ei a reusit sa-l prinda de tricou, dar din neatentia sa impiedicat de o caletusa a unor copii, reusind sa se prabuseasca pe nisip amandoi. Dupa ce s-a frecat in cap de nisip starul s-a ridicat in fund , tinand-o in brate pe garda s-a care a reusit sa se loveasca zdravan la piciorul stang, aceasta si-a deschis incet ochii simtind cum cineva o tine strans in brate si ii striga numele, fara nici o ezitare a ridicat capul si si-a atintit privirea la fata starului. Obrajii li sau inrosit repede la amandoi, reusind sa atraga multe priviri din parte lumii, Kisaki a trebuit sa o tina de maini pe satena din cauza piciorului, pana la urma au reusit sa ia doua pahare cu inghetata, s-au asezat pe o banca si au inceput sa manance si sa vorbeasca.
- Impiedicat-o, a murmurat printre buze starul.
- Bine ca esti tu mai breaz si tu putei sa cazi, a spus nervoasa satena.
- Dar eu nu am cazut, spune acesta ranjind, cine ar fi crezut ca tu poti sa cazi la un asemenea obstacol, chiar peste galeata..
- Taci ! un pumn zdravan i-a zdruncinat capul lui Kisaki.
- Auu..pentru ce a fost asta, a intrebat starul enervat.
- Te crezi atat de tare si invincibil, dar de fapt esti doar un melc, a strigat nervoasa politista lipindu-si fruntea de a starului.
- O da, eu sunt melc, dar cel putin nu cad ca si o fata neatenta pe jos, macar stau drept..
- Vai tu, "Muntele Fuji", am uitat sa mentin ca esti un razgaiat si in acelasi timp nu ai pic de sentimente pentru cei care isi dau rasuflarea pentru tine, a inceput sa tipe satena in timp ce-l apuca de tricou.
- O ma scuzi, tu domnisoara corecta, plina de sine si care are mereu dreptate.. cine te crezi "Statuia Libertatii", spune acesta apucand-o de maieu, tu mereu ma judeci, dar tu crezi ca mie imi comvine asta.
- Ba ar trebui cineva sa te invete minte, nu-ti pasa decat de tine, iti place sa profiti de fete, si de oameni, de parca ar fii jucariile tale...
- Dar tu.. iti place sa-i bati pe toti, sa-i judeci, te crezi prea buna, spune acesta apropriindu-si fata mai aproape de a ei.
- Nu mai spune.. dar cine te crezi seful meu ?
- Da.. chiar asta sunt, iar tu trebuie sa te supui poruncilor mele, spune acesta ranjind.
- Copii astea, spune un batran, azi se cearta maine se iubesc.
- Noi nu !! Striga disperati cei doi.
- Bine, cum spui tu dar sa nu crezi ca o sa ma las prinsa in plasa ta, eu nu sunt ca acele fete care tanjesc dupa corpul tau sau dupa fata ta, spune satena ridicandu-se in picioare.
- Asta nu o prea cred.
- Ba s-o crezi, caci eu nu judec omul dupa infatisare ci dupa personalitate, dupa sinceritate, ce este in interior conteaza, spune acesta sincer.
- Totul devine interesant, imi place atitudinea ta, dar sunt hotarat ca sa am grije cum ma comport o sa incerc sa mai schimb cate ceva, spune acesta serios.
- La fel si eu, o sa te protejez indiferent daca o sa trebuiasca sa mor, sunt hotarata sa iau de seama ce ai spus, spune Vixy zambind.
- La fel si eu, o sa incerc sa tin seama de ceea ce ai spus, ii raspunde acesta printrun ranjet.
- Auzi nu vrei sa mai facem o plimbare pe plaje ? intreaba satena zambind de bucurie.
- Da, ar fi o idee buna, vreu sa sparg bariera asta de nervi, spune acesta intinzandu-si corpul, haide.
- Mai usor starule cu intinsul ca deja se uita fetele la corpul tau, spune acesta razand.
- Si ce, esti geloasa? Nu cumva vrei sa le ignor si sa iti acord tie mai multa atentie.. cine stie poate si dragos...
- Taci, nu vreu nimica de la tine, mai ales dragoste, spune acesta strigand in timp ce ii arunca cu apa in ochii.
- Vrei sa joci dur, lasa ca te prind eu, striga acesta aruncadu-se in apa.
Kisaki a inceput sa arunce cu forta apa marii pe trupul frumos si subtire al gardei sale, in asa fel ca hainele udate sa ia forma corpului, vazand ceea ce facea acesta, Vixy a alergat la el apucandu-l de gat si trantindu-l in apa. Rasetele au inceput sa rasune armonios din gura celor doi, semn ca se distrau, au tinut-o asa pana cand soarele a apus si s-a dus la culcare, in drum spre casa acestia nu incetau sa se tachineze ori sa glumeasca, ori sa se bata, atragand atentia tuturor, Vixy reusea sa faca toate fetele geloase, din pricina ca statea in preajma unui superstar-pop frumos si foarte atragator, nu-i prea pasa, acest lucru ii starnea rasul lui Kisaki. Pana la urma au ajuns acasa, obositi si uzi leoarca, toti s-au bucurat in ce hal cei doi li s-au afisat la intrare, menajera batrana le-a zambind spunandu-le ca masa este gata. Acestia au aprobat din cap, au loat-o pe scari in sus spre camerele lor, de acolo Vixy a strans mana cu Kisaki aratand fiecare semn de respect unul pentru celalalt. Desigur ca acest lucru nu se stie cat va tine.