Vreau sa te citesc in versuri

[Isa-chan]

Capitolul al X-lea

Sasuke’ s P.O.V :


M-am ridicat incet de pe pamantul rece si m-am intors cu fata catre persoana ce inca continua sa rada nestapanit. Imediat ce a vazut ca ma misc a incercat iar sa se izbeasca in mine , insa m-am dat usor la o parte din calea sa chiar in ultimul moment ceea ce a facut ca impactul sau cu suprafata tare sa fie foarte dureros. A scos un mic scancet cand s-a ridicat insa si-a revenit destul de repede si s-a repezit spre mine incepand sa dea cu pumnii si cu picioarele. I-am parat o lovitura cu mana si imediat i-am dat un pumn de sa-l tina minte toata viata . Sangele a inceput sa curga usor printre buzele sale , prelingandu-se pe barbie si continuand in cadere. Roscatul isi sterge dara cu maneca bluzei si incepe sa rada din nou. Ma uitam la el incontinu , nestiind daca sa rad si eu sau sa-l pocnesc. Starea lui de spirit ma enerva si imi era imposibil sa ascund acest lucru. Imi tinea pumnii inclestati fiind pregatit pentru orice avea de cand nimicul din fata mea , insa nu se intampla mare lucru.
Am putut observa cum face cativa pasi spre mine , mentinandu-si inca zambetul acela tembel pe buze . Nervii mei erau deja intinsi la maxim. Cum isi poate permite sa actioneze asa ? Ii curge sangele din gura fara oprire si el rade pana la urechi. Insa am impresia ca nu o face degeaba. Are un plan bine pus la punct daca, desi batut este foarte vesel. Am incercat sa ma calmez si sa ma las putin relaxat. Oricum el nu avea ce sa-mi faca ! Era o persoana de nimic care dorea sa atraga atentie prin fapte ce el le considera “ marete” . Mereu ma enervat acest tip de persoana.
Fara sa-mi dau seama m-am trezit pe pamant cu roscatul peste mine. Acesta a inceput sa ma loveasca puternic cu pumnii , provocandu-mi dureri , insa suportabile. Intr-un moment de neatentie din partea lui Gaara , l-am impins cu picioarele , astfel eu ajungand peste el. I-am impartasit acelasi tratament pana in momentul cand a scos din buzunar un cutit. M-am dat in spate cativa pasi constient de pericolul la care eram supus in acest moment. Idiotul m-a impins intr-un copac , unde am ramas imobilizat si profitand de situatie m-a injunghiat in umarul stang . Durerea ce o simteam era cumplita. Era ca si cum mi-ar fi scos cineva inima din piept eu inca fiind in viata. Am scos un tipat destul de tare, astfel incat s-a auzit prin toata tabara. Imediat ce roscatul si-a retras cutitul , am cazut in genunchi , iar cu mana dreapta am incercat sami opresc sangerarea.
- Data viitoare ai face bine sa nu te mai apropii de Sakura! Retine asta, Sasuke , ea este doar a mea si nimeni nu o sa mi-o ia vreadata! Considera ceea ce tocmai ai patit ca un avertisment.
Am incercat sa-i spun ceva , insa chiar cand eram pregatit am auzit un tipat , urmat de o sumedenie de pasi si un zgomot ca si cum cineva tocmai a cazut de pe propriile picioare. Eu si Gaara ne-am indreptat privirile spre acel loc si l-am vazut pe Adachi , urmat de ceilalti instructori si copii. Langa acestia se afla Sakura, ce statea in genunchi si plangea , nedorind sa se opreasca.
Nu intelegeam acest gest. Ea in loc sa vina langa mine sta acolo si plange? Alo, sunt ranit si plin de sange si tu in loc sa vii aici , stai acolo la trei metri de mine? Bine, poate nu este momentul pentru glume insa asta imi venea sa-i spun. Mi-am indreptat iar privirea spre roscat si am observat ca nu mai avea cutitul in mana, acesta facandu-si salasul in iarba ce a devenit usor patata de sangele meu. Am simtit inca o “intepatura” si atunci mi-am inchis ochii , simtind sa nu mai pot sta treaz . Chiar cand eram pregatit sa fac contact cu pamantul am simtit doua brate inconjurate pe trupul meu . Parul ei imi gadila ochii inca acoperiti de pleoape . As fi vrut sa vad cine era , dar am adormit pur si simplu , uitand de totul.

Sakura’s P.O.V :

Eram langa patul lui si continuam sa plang. Imi era frica sa nu ma paraseasca , desi stiam ca asta nu avea cum sa fie posibil . Ochii iubitului meu stateau inca inchisi , nelasandu-ma sa ma bucur de culoarea lor ce imi aducea mereu liniste.
Gaara a fost luat de doi politisti ce au venit imediat ce au primit telefonul unchiului, iar fratele lui Sasuke a venit si el aici . La prima vedere nu mi-am putut da seama cine era , insa imediat ce am vorbit cu el mi-a impartasit cine este si m-a intrebat de fratele sau. Itachi si Sasuke semanau destul de mult , insa aveau atitudini diferite. Brunetul meu era mereu calm , iar fratele sau isi pierdea unori firea din cate am observat in discutia sa cu unchiul meu. Brusc usa de la camera sa deschis si pe ea si-au facut aparitia Hinata si Naruto.
- Cum se mai simte?
- Nu prea bine. Nu face nici o miscare , parca nici nu vrea sa se treazeasca! ii raspund cu un oftat lung prietenei mele.
- Nu iti face griji! Sasuke se va trezi!
Acesta era Naruto. Mereu stia sa te faca sa zambesti. Acesta privea de fiecare data partea plina a paharului si nu lasa nici un obstacol sa-i puna piedica. Hinata il tinea de mana si ii zambea cu mare drag, aratandu-i iubirea . Se pare ca cei doi sunt impreuna si ma bucur enorm pentru ei.
- Gaara a fost arestat. Unchiul ne-a zis chiar inainte sa intram. Il asteapta un an frumos la inchisoare. Macar asa o sa reflecteze la ceea ce a facut.
- Hinata , nu stiu de ce , dar presimt ca se va intoarce!
Glasul imi era stins si plin de tristete. Ma bucuram sa aud ca am scapat de roscat pentru ceva vreme , insa stiam ca avea sa revina si nu ma va lasa in pace prea curand. Mi-am indreptat , iar ochii spre Sasuke si am vazut cum incepe sa se miste. La aceasta imagine , zambetul meu si-a facut aparitia . Cand brunetul s-a ridicat in sezut i-am sarit in brate si nu am vrut sa-i dau drumul. Ochii mei acum varsau lacrimi de bucurie , ce asteptau de mult sa rasara si sa invinga tristetea ce m-a acaparat.
- Sakura, sunt bine! Vrei sa nu ma mai sufoci? spuse Sasuke incepand sa rada.
- Scuze, nu am vrut. Doar ca mi-a fost frica sa nu ma parasesti!
- Nici n-o sa se intample, my angel!
Si spunand asta m-a luat in brate si m-a sarutat dulce pe frunte. Il iubeam atat de mult si totusi simteam ca ii ofer atat de putin.
In timp ce eu si Sasuke stateam imbratisati in camera a intrat medicul taberei si i-a spus ca acum totul este bine. Brunetul a incercat sa se ridice , insa imediat si-a acoperit umarul cu mana. Avea o durere insuportabila si puteam sa-mi dau seama de acest lucru foarte usor.
I-am spus sa mai asteptam ceva vreme pana sa se ridice , iar el m-a ascultat. Ma bucuram ca era aici, ca l-am intalnit si ca ma iubeste. Era tot ce-mi puteam dori si asa avea sa ramana.
Au trecut doua ore. Timp in care nu m-am despartit de Sasuke. Acesta a adormit intre timp , iar eu am decis sa merg sa iau o gura de aer. Am inchis usa incaperii cu cea mai mare grija si apoi m-am indreptat spre terasa lacului.
Drumul a fost destul de linistitor. Nu prea am dat de nimeni ceea ce era destul de ciudat.In scurt timp am ajuns in fata scarilor de lemn ce le-am urcat cu grija , apoi m-am sprijinit de balustrada privind lacul.
Locul acesta imi aducea atat de multe amintiri. Aici puteam sa am primul sarut cu Sasuke, insa l-am lasat cu ochii in soare. Macar nu s-a suparat. Am inchis ochii si am simtit cum o briza imi mangaie pielea dandu-mi un fior pe intregul corp. Mi-am dus instinctiv bratele in jurul taliei incercand sa ma incalzesc, dar in zadar.
Dupa cateva minute, am simtit cum ceva moale si cald se aseaza pe umerii mei, asa ca m-am intors destul de speriata spre persoana ce se asezase langa mine. La vedere lui m-am mai linistit si l-am privit profund. Avea mici zgarieturi pe brate si o vanataie destul de urata pe unul din obraji. Umarul il avea bandajat insa nu se observa nimic prin tricoul cel purta. M-am acoperit mai bine cu hanoracul lui si i-am mirosit parfumul atragator ce-mi inunda narile. Mi-am pus mana pe obrazul sau si l-am sarutat dulce pe buzele-i rosiatice.
- Te simti bine ? glasul meu arata un ton ingrijorator si protectiv.
- Da, doar simt mici furnicaturi, insa e totul bine! ma asigura el.
- E vina mea…
- Hei, cine a zis ca ma doare ceva? Furnicaturile sunt din alta cauza!
Am inceput sa rad , iar iubitul meu m-a cuprins in brate strangandu-ma puternic.
- Nu o sa pleci niciodata de langa mine, my angel!
Apoi ma saruta apasat, strecurandu-si limba printre buzele mele si inspectandu-mi fiecare coltisor al gurii.
Eram fericita sa-l am langa mine. Mai fericita ca oricand, dar ca de fiecare data , orice moment semnificativ din viata cuiva trebuie intrerupt![attachment=1575]