Cat de usor e sa spui “te iubesc”? [SasuSaku]

[Nywa]

Hello, hello, Manu is here. Te avertizez de acum, ca eu sunt ironica si cate o data mai fac si misto, dar printre ironia mea se afla sfaturi pentru tine. Daca nu iti convine comentul meu, vorbesti cu un moderator si mi-l sterge si ma sanctioneaza. Ma rog, sa vedem ficul ^.^, dar inainte de asta. Scumpo nu ai disclamer. Nu ai disclamer adio fic, ti se inchide. Inainte de a posta un fic pe Zup - scuze aici ca fac pe moderatoarea chiar daca nu sunt, dar m-am cam enervat - citeste regulamentul de la Fan Fiction, fiindca acolo spune clar ce trebuie sa respecti pentru a nu sanctionat. Dai clic pe => Reguli <= si vei vedea ce vreau sa spun.

Cap.1 Un zambet

Era o seara linistita. Se auzeau doar cum cantau greierii prin iarba. Pe o banca din parc stateau doi indragostiti ce priveau la luna. Acest peisaj il admira o fata ingrijorandu-se pentru ziua de maine. Privea pe fereastra gandindu-se la imposibil. Era o fire neobisnuita, linistita dar uneori energica, cate o data de nepatruns, iar in unele momente chiar enervanta. Asta era ea. Sakura Haruno. Daca te intrebi de ce ti-am subliniat intregul paragraf, este pentru ca ai facut un talmes-balmes. a inceput frumos si brusc s-a dus tot, cand ai inceput cu "acest..." I-ai dat numele fetei si nici o descriere fizica sau morala a fetei. Nada, dar poate e pe parcurs ^.^

Dimineata se trezi linistita plimbandu-se cu ochii prin camera … se gandea la nimicuri. Involuntar privi la ceas …
-La naiba! Voi intarzia la scoala chiar din prima zi! Stirga ea.
Sari in picioare si se repezise spre baie, dupa cateva minute deschise dulapul si scoase uniforma noii ei scoli. Isi puse repede cartile in geanta si cobora jos. aici nu-i descriere! Nimic, absolul nimic, tot ce ai facut ai fost sa insiri o descriere mecanica=_=", for god
-Sakura vin-o sa…
-Nu mi-e foame, mama! Striga Sakura in timp ce iesi din casa.
Pe drum se gandea daca isi luase tot ce ii trebuia. Isi dadu seama ca uitase cartea de biologie. Spera ca colegul ei de banca sa nu fie un snob si sa i-o imprumute.
Ajunse cu 10 minute inainte de a se incepe ora. Intra in curtea scolii si privea de jur imprejur. Totul era obisnuit. Pe neasteptate fu lovita de o minge de fotbal. Un baiat si trei fete se apropia de ea.
-Scuze, imi pare rau … nu te-am vazut si … a fost din greseala si eu …
-Ia mai taci Naruto! Spuse o blonda.
-Esti bine? Intreba una din fete.
-Da.. sunt bine, nu m-a lovit atat de tare mingea. Spuse Sakura.
-Ce bine! Spuse o fata cu doua cosite.
- Noi suntem Hinata, Ino si Ten Ten. Iar tampitul care te-a lovit e Naruto.
-Hei! Doar mi-am cerut scuze! Tipa Naruto.
-Eu sunt Sakura Haruno, incantata.
-Sa mergem in clasa. Zise TenTen si asa a devenit dialogul sec dupa parerea mea>.<
In drum spre clasa fetele vorbira pe diferite teme. TenTen si Hinata plecara la baie fetelor, iar Sakura si Ino le asteptara. Ino ii povestira pe scurt despre colegii din clasa, cine e prietenos si cu cine ar fi mai bine sa nu comunice.
-Sakura, pot sa-ti cer o favoare? Intreba Ino.
-Desigur!
-Vreau sa fiu ajutorul sefului de clase primare si pentru asta am nevoie de cineva care sa ma recomande profesorului. O poti face tu?
-Desigur! Nici o problema, doar ca ….
-Ce e? intreba Ino
-Pai, eu… aaa… mmm…se balbai Sakura.
-Bine, imi zici mai tarziu! Trebuie sa plec! Spuse Ino dupa care disparu.
-Nu! Stai! Striga Sakura. “La naiba! Am uitat cum o cheama!”
Pe langa ea trecu un baiat. Era un brunet cu ochii negri si atragatori, cu un chip care te linisteste si nu poti a nu ii zambesti. Sakura il privi un timp dupa care isi lua inima in dinti si il intreba:
-Aaaa … scuza-ma dar … imi poti spune cum se numeste blonda care a trecu pe langa tine? .. Ine … Ingree… Inna… se balbai ea
-Ines ? Spuse el. Cred ca era Ino :-?
-Da! Cred ca asa! Multumesc! Spuse Sakura.

Intra repede in clasa chiar cand suna clopotelul. Se prezenta clasei dupa care se aseza in banca a treia de la fereastra. Profesorul incepu sa tina un discurs ca la inceput de an. Intreba cine se va oferi sa fie seful clasei si desigur ca nmeni nu ridica mana, ca de obicei. Sakura ridica brusc mana. eu stiam ca directorul te plictiseste cu minunatul discurs, in care colegi mei dorm pe capete :-"
-Da?
-Pai, eu as vrea sa o propun pe Ines pentru postul de ajutor al sefului de clase primare. Zise Sakura.
Clasa incepu sa rada. Sakura se uita in jurul ei neintelegand ce se petrece.
-Aaa … Sakura numele meu e Ino nu Ines. Spuse jenata Ino. Aaaa, deci ai gresit numele intentionat. Puteai sa memtionezi asta ca scri la personala a III-a =_="
-Ce?! Scuze … eu … Sakura se uita furioasa la baiatul pe care l-a intrebat cum o cheama pe blonda. Acesta radea cu pofta.
-Aaa, bine Sakura deci tu vei fi sefa clasei. Spuse profesorul incercand sa shimbe tema.
-Ce?! Nu! Nu! Nu! Eu nu am …
-Poti sa iei loc. Zise profesorul zambind.
Sakura nu mai spuse nimic si lua loc.”Il omor! Ce natarau! Cine se crede! LA naiba! Ce jenant a fost!” Se planse Sakura in gand. Atepta sa sune clopotelul mai repede, nici nu mai era atenta la lectie. Toata ora privi pe fereastra incercand sa se calmeze. Cand in sfarsit suna clopotelul, ea se scula nervoasa si se uita la locul unde statea brunetul. Nici urma de el. “Dar unde dracu s-a dus?”. Pe holul scolii nu era nici urma de el si nici in clasa. Atunci Sakura si-a adus aminte de ceva. Se apropia de Ino si isi ceru scuze.
-Nu mai conteaza. Oricum ti-ai primit lectia. Zise Ino zambind.
-Cum adica? Intreba Sakura mirata.
-Pai, acum esti sefa clasei. Spuse ea razand si pleca.
“Firar! Doua neplaceri intr-o zi.” Saturandu-se de atata galagie, ea se duse in spatele scolii si se aseza pe o banca. Nu era nimeni. Privea la copaii copacii care se leganau de cand copacii se leagana deaspura capetelor noastre? O.o Ma rog deasupra ei, si se bucura de liniste. Dupa un copac ea observa pe cineva care statea pe iarba. Cand se uita mai bine vazu ca era brunetul de mai devreme. Ea il priviea un timp si se gandea … Parea atat de singur si de nepasator … Dar apoi isi aminti de mai devreme si se infurie iar.
-Hey! Striga ea apropiindu-se de baiat.
Acesta se intoarse si vazand-o pe fata zambi.
-Oh, tu esti! S-a intamplat ceva? Intreba el prefacandu-se ca nu stie despre ce e vorba.
-M-ai mintit! De ce nu mi-ai spus adevarul?! Tipa Sakura
-A fost amuzant. Zise el zambind.
-Ba chiar deloc! Nu a fost frumos din partea ta. Spuse ea.
-Si crezi ca e frumos din partea ta sa uiti cum o cheama pe prietena ta? Zise el sarcastic.
A nimerit-o.
-Asta e altceva! S-au prezentat atat de repede incat nu am retinut si ..
-Lasa. O intrerupse el.
Au stat cateva minute in liniste. Fiecare gandindu-se …
Saturandu-se, Sakura rupse tacerea:
-Si … vii des aici? Intreba ea.
-In fiecare zi. Si tu de ce m-ai urmarit? Zise el zambind
-Ce?! Nu te-am urmarit! Doar ca in clasa era prea mare galagie. Zise Sakura.
-Nu te cred. Oh, oare cand vor mai inceta sa ma urmareasca fetele? Se planse el sarcastic.
-Tu ……!!!! Mormai ea.
-Ha! Ma injuri in gand sau ce? Intreba el cu un zambet larg.
-Exact!
Dupa cateva clipe Sakura il intreba:
-De ce nu stai mai mult cu prietenii tai?
-Par a fi genul ala de om? O intreba el.
-Cred ca da. Zise ea timida.
-Hm.. Prefer singuratatea. Spuse brunetul.
-De ce? Eu cred ca in compania cuiva e mult mai bine. Spuse ea.
-Sunt momente in care vrei sa fii singur. Momente in care te gandesti la greselile din trecut. Momente in care … pentru o clipa regreti prostiile pe care le-ai facut. Si regreti ca nu poti da timpul inapoi … Cat as vrea sa fiu in locul tau, Sakura. Esti asa vioaie si fericita, practic fara griji. Dupa care zambi si pleca. Verdicti:sec, dupa parerea mea

Sakura cazu pe iarba uimita de ce a spus baiatul. “De ce? De ce imi bate inima atat de tare? De ce nu-mi pot scoate zambetul lui din cap? M-am indragostit?!” si asa de repede s-a indragostit Sakura de Sasuke 8-|

Sa incepem cu critica in mare. Vezi ca descrierea la tine e pe cale de disparitie, naratiunea mai merge cat de cat, dialogul e sec rau, actiunea e la maraton. Vezi ca nu ai disclamer si ti se poate inchide ficul, deci dai un edit si il pui la primul capitol sau cred ca e voie si la al doilea, dar mai bine dai edit si pui disclamerul.
Astept nextul si nu uita, prin comenturi, evoluam.