02-06-2010, 12:23 PM
Salut : ) scuze de întârziere. Acum am apucat să citesc. Am venit și cu comentariul meu veșnic : )) .
plăsmuirea a -- plăsmuire a ( fără „aâ€-ul acela de lângă „e†)
de ce puteam devii -- probabil.... „deveni†D:
în liniştea -- în liniște
Nu mai mi-a -- Nu mi-a mai ( e mai corect așa și sună mult mai bine )
ce mă aşteptam -- ce mă așteaptă
mă uitasem -- mă uitase
viito -- viitor
Care următoarea -- Care „era†următoarea .. ?
spre biroul -- spre birou
de supravieţuirea -- supraviețuire
te ați -- de ...
Am mai întâlnit pe acolo și câte o căciuliță de la „a†lipsă ( ă , parcă ) doar că nu le-am mai notat, mi-a fost lene.
Iar eu nu îmi pot exprima în cuvinte cât de mult mi-a plăcut capitolul. Am tot comentat după fiecare post È™i parcă am rămas fără lucruri de zis, nu È™tiu ce să mai adaug. EsenÈ›ialul îl È™tii, îmi place stilul tău de a scrie, cel puÈ›in în acest gen de â€literaturăâ€, apoi îmi place dialogul, personajele, mă rog- per ansamblu tot. Ai greÈ™eli, unele sunt făcute din neatenÈ›ie - cred. Mai ai È™i scăpări la exprimare, unele sunt forÈ›ate, dar merg. ÃŽn fine, chestii pe care È›i le-am mai zis.
O să încerc să mă refer strict la capitolul de abia postat.
Nu-mi mai place Chris. Kill me but I just do not like him. E ceva la el ce mi se pare ciudat, prea îngăduitor... Prea.. Nu știu. Oarecum familiar, ceva ce parcă a fost cunoscut de mai de mult, și acum e uitat, necunoscut, și totuși nu străin. Poate că am eu un fel de halucinații. Oricum, în fața mea e mai mult genul ăla tăntălău, insuportabil și parșiv. Nu știu ce e cu el, nu mă mai atrage deloc.
Îl ador pe Matt. Nu știu dacă mereu mi-a plăcut așa de mult dar acum pur și simplu mor după el ! : )) e prea tare, prea bestial, prea mișto, cum s-ar zice și îmi place mult relația dintre el și „eroina†noastră ( sau ar trebui să spun : ucigașa ? ) . Oricum, este foarte interesantă legătura ce s-a creat între ei și observ că a înțeles și ea asta... Că e mai bine să stea cu ei decât la închisoare, mă rog nici eu nu m-am gândit la închisoare până acum dar nu asta e important. A fost un capitol foarte reușit și iar ne-ai învăluit de mister la final, mereu mă lași așa.. cu buza umflată, fără să am habar de ceea ce o să urmeze, pot doar să speculez. A fost ciudată reacția lui Roy, poate că roșcata o fi vreo fostă de`a lui Matt, tipu nu o mai suportă și o anihileză = )) scuze, mi-am dat drumu` prea tare la imaginație. Mă intrigă această roșcată cât și replica ei. Care va să zică, știe cum stau lucrurile.
Ce o să facă personajul nostru ? O să o omoare? Sper. Sunt foarte curioasă. Mi-a plăcut mult-mult capitolul și îl aștept pe următorul. Baftă la scris!
plăsmuirea a -- plăsmuire a ( fără „aâ€-ul acela de lângă „e†)
de ce puteam devii -- probabil.... „deveni†D:
în liniştea -- în liniște
Nu mai mi-a -- Nu mi-a mai ( e mai corect așa și sună mult mai bine )
ce mă aşteptam -- ce mă așteaptă
mă uitasem -- mă uitase
viito -- viitor
Care următoarea -- Care „era†următoarea .. ?
spre biroul -- spre birou
de supravieţuirea -- supraviețuire
te ați -- de ...
Am mai întâlnit pe acolo și câte o căciuliță de la „a†lipsă ( ă , parcă ) doar că nu le-am mai notat, mi-a fost lene.
Citat:Dacă Dumnezeu exista , deja eram pe lista lui neagră:)) Mi-a plăcut faza asta. Mereu mi s-au părut amuzante chestiile de genul acesta, mă bucur că mai bagi și câte o replică amuzantă. Oricum, ai niște replici geniale.
Iar eu nu îmi pot exprima în cuvinte cât de mult mi-a plăcut capitolul. Am tot comentat după fiecare post È™i parcă am rămas fără lucruri de zis, nu È™tiu ce să mai adaug. EsenÈ›ialul îl È™tii, îmi place stilul tău de a scrie, cel puÈ›in în acest gen de â€literaturăâ€, apoi îmi place dialogul, personajele, mă rog- per ansamblu tot. Ai greÈ™eli, unele sunt făcute din neatenÈ›ie - cred. Mai ai È™i scăpări la exprimare, unele sunt forÈ›ate, dar merg. ÃŽn fine, chestii pe care È›i le-am mai zis.
O să încerc să mă refer strict la capitolul de abia postat.
Nu-mi mai place Chris. Kill me but I just do not like him. E ceva la el ce mi se pare ciudat, prea îngăduitor... Prea.. Nu știu. Oarecum familiar, ceva ce parcă a fost cunoscut de mai de mult, și acum e uitat, necunoscut, și totuși nu străin. Poate că am eu un fel de halucinații. Oricum, în fața mea e mai mult genul ăla tăntălău, insuportabil și parșiv. Nu știu ce e cu el, nu mă mai atrage deloc.
Îl ador pe Matt. Nu știu dacă mereu mi-a plăcut așa de mult dar acum pur și simplu mor după el ! : )) e prea tare, prea bestial, prea mișto, cum s-ar zice și îmi place mult relația dintre el și „eroina†noastră ( sau ar trebui să spun : ucigașa ? ) . Oricum, este foarte interesantă legătura ce s-a creat între ei și observ că a înțeles și ea asta... Că e mai bine să stea cu ei decât la închisoare, mă rog nici eu nu m-am gândit la închisoare până acum dar nu asta e important. A fost un capitol foarte reușit și iar ne-ai învăluit de mister la final, mereu mă lași așa.. cu buza umflată, fără să am habar de ceea ce o să urmeze, pot doar să speculez. A fost ciudată reacția lui Roy, poate că roșcata o fi vreo fostă de`a lui Matt, tipu nu o mai suportă și o anihileză = )) scuze, mi-am dat drumu` prea tare la imaginație. Mă intrigă această roșcată cât și replica ei. Care va să zică, știe cum stau lucrurile.
Ce o să facă personajul nostru ? O să o omoare? Sper. Sunt foarte curioasă. Mi-a plăcut mult-mult capitolul și îl aștept pe următorul. Baftă la scris!