Nopti de vara

[Shadow.]

[edit Aly]Tip Critica Permisa: Stil / Limbaj / Idei .

Disclimer : Nu detin nici un alt personaj inafara de cele create de mine ce ii apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul �Naruto� si nu profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

O raza de speranta


Stateam cateodata noaptea si ma gandeam cum ar fi fost daca el ar fi fost langa mine. Cum era daca m-as fi pierdut iar in privirea lui intunecata? De ce a trebuit sa plece? De ce nu a uitat de razbunarea lui si nu a ramas langa mine? Sute de intrebari de acest fel imi treceau prin minte. Priveam in continuare cerul instelat. Acele puncte stralucitoare care se zareau ici si colo pe bolta cereasca ma faceau sa uit pentru un moment de toate problemele pe care le aveam. Speram ca brunetul se uita la cer si se gandea la mine dar aceasta idée era doar in mintea mea. Cum sa se gandeasca la mine? Cand era in sat ma ignora mereu chiar daca eram colegi de echipa. Vantul adie usor in timpul noptii. Chiar daca stateam pe pervazul de la geamul camerei mele, el imi mangaia parul scurt si roz. In ochii mei verzi se reflectau stelele. Mai précis o stea. Steaua Nordului, cea mai stralucitoare de pe cer era tinta ochilor mei. Deodata am auzit ceva si mi-am intors imediat privirea catre colega mea de camera Hinata. Ochii ei lila ma priveau neincetat in timp ce fata se apropia de mine. Hinata era prietena mea cea mai buna. Imparteam tot ce aveam inclusive sentimentele. Era colega mea de camera de cand ne-am mutat amandoua in casa Doamnei Hokage. Amandoua eram elevele conducatoarei satului. Ne invata diferite Jutsu-uri si cum sa devenim medical-ninja. Cand a auns in dreptul meu, a pus mainile pe pervazul geamului tintind cerul cu privirea.
-Te gandesti le el, nu-i asa, Sakura? ma intrebat aceasta. Atunci am lasat capul in jos iar doua lacrimi cristaline mi-au alunecat pe fata.
-Da, Hinata. Nu pot sa il uit! Am incercat de nenumarate ori sa imi iau gandul de la el. Ziua reusesc dar cand vine noaptea nu mai am aceleas sanse. Mereu ma intreb unde este, daca e bine, daca e mai puternic. A plecat de cinci ani si nu avem nici o veste de la el. Daca s-a intamplat ceva?
-Sakura, Naruto a mers sa-l caute. Crezi ca mie nu imi este greu sa stiu ca baiatul pe care il iubesc este departe? Dar stiu ca Naruto are grija singur de el. Are totusi nouasprezece ani ca si noi doua si Sasuke. Ti-a promis ca il va aduce inapoi si asa va fi! imi spuse Hinata increzatoare. Era pentru prima data cand era curajoasa. In cea mai mare parte a timpului era rusinoasa, genul de fata “Mai bine tac si inghit decat sa se porneasca un scandal” dar de data asta nu mai era asa. Eu eram singura de care nu ii era rusine pentru ca stia ca eu o iubesc ca pe o sora si nu as suporta sa o vad trista. In acel moment un zambet micut mi-a aparut in coltul gurii. Vorbele Hinatei m-au facut pentru prima data in ultimii cinci ani sa zambesc. Nu imi venea sa cred. Bruneta avea dreptate. Nu aveam de ce sa imi fac griji. Sasuke era bine. Tot ce speram era sa se intoarca in sat. Mi-am indreptat si eu privirea catre cer. Acesta ma himnotizat de fiecare data prinzanduma intr-un sir de ganduri. Puteam sa stau ore in sir si sa privesc cerul fara sa ma intereseze ce se intampla in jur. Incet, sunetele au disparut iar peste intreg satul s-a asezat linistea. Din cand in cand mai puteai auzi lupii care urlau la luna plina. Amandoua am intrat parca intr-o transa gandindune la cei pe care ii iubeam. Dar totul are un sfarsit. La acea ora tarzie in noapte, pe usa camerei a intrat blonda cu ochii albastri care conducea satul.
-Fetelor… inca nu vati culcat? Maine dimineata avem antrenament asa ca ar fi mai bine sa va odihniti. spuse Lady Tsunade. Era o femeie cu doua fete. Prima ei fata era a unei femei autoritare, care nu accepta nici o corectare la lucrarile ei. Era fata cu care indruma multi oameni. Dar cea dea doua, era o femeie intelegatoare, iubitoare, care mereu facea ceva ca sa ajute. Era fata care ne-o arata mie si Hinatei. De cand parintii nostril au murit cand satul a fost atacat acum trei ani ea a avut grija de noi. Pentru ea eram ca doua fice iar ea pentru noi ca o mama.
-Ne pare rau, Lady Tsunade, dar priveam ce frumos e cerul. am spus eu si Hinata deodata. Blonda a oftat dupa care ne-a spus sa ne bagam in pat. Am ascultat-o si de indata ce am pus capul pe perna am adormit cu gandul la spusele Hinatei. O noua raza de speranta a luminat gandul meu negru care credeam ca e pierdut pentru totdeauna.


Astept comentarii.

[SoUl EaTeR]

Heya sys am venit si io. Am gasit o greseala de tastare:
"fice"- fiice
Si Inca o greseala, dar nu e de tastare

pe usa camerei a intrat blonda cu ochii albastri care conducea satul.

Tsunade are ochii la fel ca parul, nu albastri. In rest te-ai descurcat bine. Mi-a placut descrierea:P
Ideea nu pare fumata, astept sa vad ce faci in continuare, dar la titlu nu trebuia sa specifici neaparat ca face parte din seria shippuden.
Astept next:*
Gambate:X

[Shadow.]

Am adus continuarea. Spor la citit.


O veste neasteptata

A doua zi si-a facut aparitia foarte repede avand in vedere ca ne-am culcat la o ora tarzie in noapte. Cerul care acum cateva ore era negeu a primit culoarea albastra. Luna plina a fost inlocuita de soare iar cantecul lupilor de aseara s-a schimbat cu cantecul pasarelelor. Linistea mortala de acum ceva timp a fost tulburata de sunetul pe care il faceau satenii.
Razele soarelui imi incalzeau fata ceea ce a adus la trezirea mea. Primul lucru pe care l-am vazut era ceazul meu care arata ora opt dimineata. M-am ridicat din pat si m-am uitat buimaca in jur. Camera era de marime medie, zugravita in 2 culori, roz si albastru. In ea se aflau doua paturi fata in fata, pe fiecare parte cate o noptiera, doua dulapuri, 2 geamuri si o usa de la balcon. M-am uitat la Hinata care dormea linistita. Cu pasi marunti m-am indreptat spre ea. Am miscat-o usor si i-am spus sa se trezeasca deoarece avem antrenamente. M-am dus prima la baie unde mi-am facut toaleta si mi-am facut un dus. Fiecare picatura de apa care se lovea de corpul meu imi aducea aminte de privirea brunetului si de cuvintele Hinatei. Avea dreptate in totalitate. M-am imbracat repede cu o pereche de colanti scurti negri, o fusta scurta bej despicata lateral si un maieu roz. Am lasat-o pe Hinata sa intre la baie si m-am duc la bucatarie. Pe masa era un bilet. L-am luat si am inceput sa citesc:” Dragele mele, a trebuit sa plec de urgenta in satul ascuns in nisip pentru un tratat de pace. Am aflat unde sunt Naruto si Sasuke. O sa va intalniti cu echipa zece pentru a porni in cautarea lor.Cei trei au aflat informatiile legate de misiune asa ca o sa va intalniti la ora opt si jumatate in fata portii satului. Aveti grija. Tsunade.”. Inima imi batea cu putere. Nu imi venea sa cred ca il voi intalni iar pe brunet. Cand m-am uitat la ceasul de pe perete acesta indica ora opt si douazeci. Am facut niste ochi mari si am urlat tare:
-Hinata!!!
Bruneta a coborat repede jos sperata. Pe chipul meu a aparut un zambet.
-Waw, un zambet? Ce s-a intamplat? ma intrebat aceasta.
-Tsunade i-a gasit pe Naruto si Sasuke. Mergem chiar acum la poarta orasului sa ne intalnim cu echipa zece.
Cand a auzit numele Naruto, Hinata a sarit ca arsa si ma luat de mana. Am urcat repede in camera. Am luat doua genti si am pus repede cateva haine acolo. Le-am luat si am plecat cu toata viteza spre poarte satului. Cand am ajuns acolo Ino, Shikamaru si Couji erau deja prezenti. I-am salutat pe toti iar pe Ino am sarutato pe obraz. De cand a venit Sai in sat, am devenit iar prietene. Sai era un baiat cu ochii negri si parul negru care ii tinea locul lui Sasuke in echipa. Era de asemenea si baiatul de care s-a indragostit Ino. Couji manca o punga de cipsuri iar Shikamaru statea razamat de zid cu mainile in buzunar.
-Sa mergem! am spus eu si Hinata in acelasi timp.
Am iesit din sat si ne-am indreptat spre locul indicat de Tsunade.

Timpul trecea greu. Emotiile ma copleseau cu fiecare pas pe care il facem in plus. Mi-am indreptat privirea catre “surioara mea” si am observat ca privirea ei era in pamant. Probabil se gandea la Naruto. Era normal. Totusi il iubea de mult timp. Deodata s-a auzit un fosnet intre copaci. Toti cinci am luat pozitia de aparare. Eu si Hinata stateam in fata Ino si Couji in dreapta noastra iar Shikamaru in stanga. In fata noastra au aparu doua persoane. Cand am vazut cine era in fata mea am putut rosti doar trei cuvinte.
-Nu se poate……


Deci: Daca tot cititi ficu lasati si comentariu, ok? Am sa pun continuarea cand o sa am mai multe continuare.

[SoUl EaTeR]

Ok l-am citit, acum sa-ti las com:))
Actiunea din capitolul asta mi s-a parut cam grabita, dar asta se rezolva. Ma bucur sa vad ca estetica ti s-a imbunatatit. Ma enervezi cu capitolele astea scurte:)) Fa-le please mai lungi. Pentru sys a ta:))
Astept nextu...
Gambate:*

[Nya.]

deci... chiar nu-mi place. ideea este extrem de fumata, dialogul mai sec decat ce am mai citit pana acum, naratiunea grabita, si descrierea lipsa. tu chiar nu stii sa descrii sentimente? nu ma refer la ceva de genu': "pe Sakura o durea inima, si era ranita". este sec!! nu m-am uitat cn scrie fic-ul, dar am recunoscut modul neglijent si incult cu care scrii tu, ancuta! a si te rog sa nu imi spui ca daca nu-mi place sa nu-l mai citesc, clar? acum te-oi pomeni ca rogi repede pe cineva sa-ti faca un capitol nou, si zici ca e al tau... ca nu ar fi prima data.
astept nextu'
chu & gambate :-P
P.S. nu incepe o cearta pe forum! daca vrei sa vorbim, facem asta pe mess...

[uchiha_blood_angel]

Buna!
In primul rand o sa mentionez greselile pe care le-am observat:
a adus la trezirea mea-a dus ...
ceazul-ceasul
sperata-speriata
ma-m-a
sarutato-sarutat-o
razamat-rezemat
au aparu-au aparut

Cum am mai spus si in alte ocazii pentru mine greselile de tastare nu conteaza, dar te rog fi mai atenta la cele care tin de ortografie si punctuatie! Am citit si primul capitol al ficului si am vazut cateva greseli de ortografie gen:
vati-va-ti
gandindune-gandindu-ne
ma himnotizat-m-a hipnotizat, etc.

La punctuatie singurul lucru care ar trebui sa-ti intre in reflex este pusul virgulelor inainte de "dar" si "iar" conjunctii.

Dialogul si naratiunea sunt bune, dar nu prea ai descriere amanuntita.
Ideea imi place si astept continuarea! :-)

[Shadow.]

Dupa o lunga perioada de timp, am revenit cu nextul... Sper sa va placa. Multumesc de comentarii!


Trei persoane de mult pierdute


-Nu se poate… doar atat am putut sa spun. Mintea mea era inuntada de amintirile trecutului. O persoana pe care nu am mai vazuto demult statea chiar in fata mea. Fara sa mai stau pe ganduri am sarit in bratele acelei persoane lasand lacrimile sa iasa la iveala. Acel personaj mi-a raspuns imbratisarii.

Flashback
-Sasori, dami papusa inapoi! Spuse o fetita rozalie de vreo cinci anisori.
-Haide si iao, surioara!
-Te spun mamei!
End of Flashback

Persoana aceea misterioasa era fratele meu Sasori. Dupa moartea parintilor nostri a plecat in organizatia Akatsuki. In acelasi grup era si Itachi Uchiha, cel pe care vroia Sasuke sa-l omoare. Desi era de partea raului, nu il uram. Era fratele meu si il iubeam nespus de mult. Merea a fost langa mine cand aveam nevoie de el. Dupa ce a plecat, am fost si mai trista. Plecarea lui Sasuke ma intristat foarte tare, dar cand a plecat si Sasori, am simtit ca pamantul imi fuge de sub picioare iar cerul imi cade in cap.

Flashback
Intr-o seara, ca in fiecare noapte stateam pe balcon si priveam stelele. Gandul mi-a fugit rapid la fratele meu iubit iar o lacrima cristalina mi s-a prelins pe obraz. In spatele meu a aparut Sasori.
-Fratioare ? Esti chiar tu ? am intrebat eu uimita.
-Da, Sakura. Am simtit ca te gandesti la mine asa ca am venit. Vreau sa sti ceva, desi am intrat in Akatsuki, voi fi mereu aici pentru tine. Trebuie doar sa te gandesti la mine si voi aparea.
-Multumesc, Sasori.
End of Flashback

Incet i-am dat drumul. Il priveam in ochi in timp ce imi stapaneam cu greu emotiile. Nu l-am mai vazut demult pe Sasori. Linistea s-a asternut peste noi pana cand baiatul blond din fata Hinatei a spart tacerea.
-Uite, Sasori, stiu ca nu ti-ai mai vazut sora de ceva vreme dar daca ne prinde Pain aici o sa o patim amandoi. acel baiat era Deidara, cel mai bun prieten al roscatului. Desi avea un trecut dureros, era glumet, activ si amuzant o mare parte din timp. Sasori a dat din cap afirmativ, m-a sarutat pe obraz si au disparut.
Noi cinci ne-am continuat drumul. Ino si Hinata discutau, Couji manca niste biscuiti, Shikamaru mergea nepasator cu mainile in buzunar iar eu ma gandeam la momentul in care ii voi revedea pe colegii mei de echipa. Dintr-o data, sirul gandurilor a fost intrerupt de o explozie ce venea de la aproximativ un kilometru de locul unde eram. Am fugit imediat la locul cu pricina si am ramas uimiti. Naruto era pe jos ranit grav iar Sasuke se lupta cu Itachi. Brunetul meu mai avea putin si lesina deoarece era epuizat. Cand l-a vazut pe Naruto, Hinata a alergat spre el. Blondul era inconstient iar Hinata ii aplica medical-jutsu. Eram atat de neputincioasa in acele momente… Itachi l-a lovit in abdomen pe Sasuke iar acesta a cazut la pamant fara nici o putere. Cu pasi marunti, Itachi se indrepta spre Sasuke gata sa il loveasca. Cand mi-am dat seama ce consecinte va avea lovitura ce urma sa i-o dea Itachi, am strans din pumni si am alergat catre el. L-am lovit cu jutsu-ul pe care m-a invatat Tsunade sa il fac. Se numea Trandafirul Negru. Semana foarte mult cu Chidori si Rasengan doar ca avea culoarea roz. Desi avea acea culoarea magnifica, se numea Trandafirul Negru deoarece o lovitura cu el putea fi fatala. Cand jutsu-ul meu l-a atins pe Itachi, acesta a fost aruncat la cativa metri departare. Ino a mers la Itachi si i-a verificat pulsul. S-a uitat la mine si a dat din cap. Nu stiu de ce dar faptul ca l-am ajutat pe Sasuke sa isi indeplineasca razbunarea ma facut sa schitez un zambet in coltul gurii. I-am luat pe cei trei si am plecat spre sat.
Drumul a fost lung si obositor. Afara era foarte cald, pe Sasuke si Naruto nu ii puteam ajuta doar in sat in pus trebuia sa ii ducem noi avand in vedere ca erau inconstienti iar Itachi era mort. La poarta satului ne astepta Tsunade. L-a luat pe Itachi si a vrut sa plece dar vocea mea a oprit-o.
-Si cu Sasuke si Naruto ce facem ?
-Va descurcati voi cu ei. V-am invatat tot ce trebuie sa stiti. O sa va descurcati.
-Dar... nu mi-am terminat propozitia deoarece Tsunade a disparut. Le-am multumit celor trei ca au venit cu noi si am plecat spre casa.
Aici i-am dus pe baieti in camera noastra. Eu l-am asezat pe Sasuke pe patul meu iar Hinata pe Naruto in patul ei. Am adus repede trusele de prim-ajutor. I-am curatat, bandajat, imbracat pe baieti cu haine curate si i-am invelit. Am stat langa ei in speranta ca se vor trezi. Il priveam pe Sasuke. Parea asa de nevinovat cand dormea. Deodata ochii lui negri ca taciunii s-au deschis pe jumatate si m-au fixat cu privirea.
-Sakura... ? a spus el incet si obosit. Vocea lui calda imi mangaia timpanul.
-Stai linistit. Sunt aici. L-ai invins pe Itachi si ti-ai razbunat clanul. Acum odihnestete.
Nu a comentat. A inchis ochii. Era pentru prima data cand asculta ce am spus eu. Nu inainte de a adormi a facut un gest la care nu m-am asteptat. Ma luat de mana. Nu am retras mana. M-am asezat pe scaunul de langa pat privindu-l neincetat pe brunet. Parul lui negru stralucea in razele lunii ce intrau pe fereastra camerei. Acea stare de hipnoza pe care o aveam in fiecare noapte a revenit. Mi-am indepartat privirea de la brunet privind stelele. Acestea parca imi spuneau ca nu o sa mai fiu singura niciodata dar credeam ca este o fantezie de a mea. Am adormit usor pe scaun. Incet corpul meu cadea spre brunet. Capul meu s-a asezat langa a lui, mainile noastre erau impreunate in timp ce noi dormeam.


Spor la citit si comentat

[SoUl EaTeR]

Hei sys, am revenit cu un com. Ti-am spus sa faci capitolele mai lungi:((, de ce nu asculti? Actiunea a fost grabita, descrierea putina. Naratiunea a fost buna, iar dilogul nu a fost sec. Cred ca ai facut capitolul in graba si deaia a a iesit asa. Oricum, astept nextu.

Sper ca nu te-ai suparat pe mine:P

[Shadow.]

Desi am un singur comentariu tot am sa postez^^.

Tsunade a plecat, suntem singuri!

A doua zi a sosit foarte repede. Razele calde ale soarelui mangaiau pamantul rece si in acelasi timp trezeau vietatile din somn. Pasarile colorate au inceput sa ciripeasca de zor, pe cerul senin se insirau nori albi ca laptele. Inca de dimineata se anunta o zi frumoasa. Ca si in celelalte zile, toata lumea se astepta ca temperatura sa ajunga la treizeci si opt de grade. Pe strazile satului, oamenii deja misunau ca furnicutele in musuroaie. Toata lumea a inceput de dimineata sa lucre deoarece la amiaza temperatura era foarte ridicata astfel incat daca isi terminau treaba puteau sa stea la umbra in casele lor.
In camera mea si a Hinatei razele au intrat cu usurinta. Particulele de lumina imi atingeau fata. Incet ochii mei verzi s-au deschis. Primul lucru pe care l-am vazut a fost chipul bland al brunetului. Mi-am ridicat incet capul de pe perna pentru a nu-l trezi. Am vazut cum bandajele sunt imbibate de sange. Am mers la bucatarie unde era Hinata pentru a-l mai lasa putin sa doarma.
-Neata, Sakura-chan ! spuse Hinata cu un zambet pe buze.
-Uau, surioara... spunemi si mie de ce esti asa de fericita.
-Pai, Naruto s-a trezit de dimineata. Dar era putin obosit asa ca l-am lasat sa doarma.
Din cate ne-a invatat Tsunade, baietilor trebuia sa le dam ceva usor la stomac. Asa ca Hinata a facut niste pireu de cartofi iar eu am pregatit niste legume. Am pus mancarea pe doua tavi impreuna cu un pahar de suc de portocale si am mers in camera. Aici, ce sa vezi ? Naruto si Sasuke, incapatanati ca de obicei s-au trezit si au incercat sa se ridica. Cand i-am vazut am lasat mancarea pe noptiera si am mers repede la ei.
-Esti un incapatanat! De ce te-ai ridicat ? am spus eu aproape tipand catre Sasuke.
-Pai nu mai suportam sa stau in pat. a spus el cu o fata de catelus nevinovat. Mi-am dat ochii peste cap si l-am ajutat sa se aseze pe pat.
-Nu ai rezistat cateva minute ? Va trebui sa mai astepti cam cinci zile ca sa iti revi. Esti ranit foarte grav! Daca te mai prind ca te ridici ranile facute de Itachi o sa fie o nimica toate pe langa cele facute de mine.
Brunetul ma privea uimit. Poate pentru ca nu ma mai vazuse asa. Faptul ca el si Sasori au plecat m-a facut sa devin mai puternica, mai curajoasa, mai indrazneata. M-am dus la noptiera si am luat mancarea. La fel a facut si Hinata. Cat timp baietii mancau noi pregateam bandajele curate. Stiam ca brunetul se uita fix la mine, de aceea parca aveam o stare de incomoditate dar mi-am continuat treaba. Dupa ce au terminat de mancat nu a trecut mult timp si am terminat si noi. Am dus tavile cu farfuriile in bucatarie. Acolo am umplut paharele cu suc si am urcat din nou in camera. De data aceasta baietii stateau in pat si discutau.
-Haideti sa va schimbam bandajele. am spus amandoua in acelasi timp. Baietii s-au ridicat incet. Le-am dat jos bandajele cu mare greutate deoarece orice miscare mai brusca pe care o faceam baietii scoteau cate un scancet de durere. Usor am luat un unguient pregatit din plante si l-am uns pe Sasuke la rana de pe piept, apoi la cea de pe piciorul stang iar in final la cea de la mana dreapta. Acele trei rani erau mai grave, restul erau vanatai usoare. Sasuke imi urmarea atent fiecare miscare. Nu l-am luat in seama. Cand am terminat de dat cu acea crema din plante i-am pus un nou bandaj curat.
-Acum intindete si incearca sa adormi. i-am spus incet deoarece nu vroiam sa il trezesc pe Naruto care deja adormise.
-Dar si tu ar trebui sa dormi putin. Nu cred ca ti-a fost prea bine sa dormi asa incordata pe scaun.
-De unde sti cum am dormit ? Am adormit dupa ce te-ai culcat tu si m-am trezit cu mult inaintea ta. am raspuns eu uimita de raspunsul brunetului.
Sasuke nu mi-a raspuns. Doar s-a intins in pat. Hinata a mers in bucatarie sa spele vasele. Cand am vrut sa ma ridic sa ma duc sa o ajut, mana calda si fina a brunetului a prins-o pe a mea. Il priveam uimita. Ce se intampla cu el ? Inainte era rece si distant iar acum...
-Ce faci ? am spus eu curioasa de intentia lui Sasuke.
-Avand in vedere ca nu ai dormit azi-noapte ce ai zice daca am dormi impreuna ? a spus el cu o privire blanda. Am ramas socata. Sa dorm in acelasi pat cu el ? Inainte sa plece era rautacios si acum vrea sa dorm in acelasi pat cu el ? Nu stiam ce sa fac. Inima mea ma ghida langa el dar mintea era de alta parere. Daca ma duceam langa el ii demonstram ca nu m-am schimbat deloc si ca sunt tot aceeasi fata prostuta indragostita de el. Chiar daca sentimentul nobil pe care il purtam pentru Sasuke nu s-a stins nu vroiam sa ii arat ca in inima mea, acea floare semanata de el acum multa vreme in urma a inflorit ca un trandafir rosu in razele jucause ale soarelui.
-Acum cred ca este momentul sa iti amintesc ca suntem doar fosti colegi de echipa si amici. Mi-am mucit mana prinsa de a lui si am vrut sa plec dar fara folos. Chiar daca era ranit a fost rapid si m-a tras langa el. Inainte sa apuc sa fac ceva buzele lui s-au unit cu ale mele intr-un sarut tandru dar in acelasi timp si pasional. La inceput nu am reactionat. Stiam ca nu e bine dar imi placea acea senzatie. Era un sentiment precum o comoara pretioasa cara abea acum era bezgropata dupa o lunga perioada de timp. Limba lui imi explora gura in voie. Nici nu il respingeam dar nici nu ii dadeam satisfactie. Pana la urma, mi-am dat seama ca poate tot ceea ce facea Sasuke putea sa fie adevarat sau putea sa fie o gluma. L-am impins usor privindul in ochi. Acei ochi reci care cautau doar razbunarea au disparut, lasand loc unora care exprimau caldura, bucuria de a trai si speranta ca intr-o zi tot raul facut de cel care i-a omorat parintii va disparea.
-De ce ai facut asta ? am intrebat eu cu un glas tremurat.
-Sakura... acum ca Itachi e mort si mi-am indeplinit razbunarea, cred ca ar fi timpul sa iti arat adevaratele mele sentimente si sa te fac sa uiti toata suferinta pe care ti-am provocat-o cand am plecat. cand am auzit ce a spus o lacrima de cristal s-a prelins pe chipul meu parca ducand cu ea . A sters-o usor cu mana lui catifelata. Am zambit usor. Incet s-a apropiat de buzele ele. Le-a mangaiat cu ale lui. Dupa putin timp s-au unit intr-un sarut plin de sinceritate. Nu am mai rezistat. I-am raspuns sarutului. Limba lui se juca cu a mea in voie. Ma simteam minunat. In scurt timp nici un locusor din gura mea nu a ramas neexplorat de el. Incet, incet a rupt sarutul. Mi-am pus capul pe umarul lui in timp ce mana lui precea dupa gatul meu pana la spate. A inceput sa ma maingaie usor facanduma sa simt un fior pe sira spinarii. Am adormit usor in bratele lui protectoare fiind sigura ca nimic nu mi s-ar putea intampla.
Orele treceau in zbor dar cand dormeai parca timpul statea in loc. Pe la ora patru dupamiaza, cand caldura era mai apriga, ochii mei s-au deschis brusc. M-am uitat la brunet. Acesta era il lumea dulce a visurilor.
-Sakura... spuse el prin somn. Un zambet mi s-a schitat in coltul gurii. M-am ridicat incet sa nu il trezesc. Am mers incet la geam si am lasat jaluzeaua jos iar apui am tras perdeaua de culoare maro. Am facut intuneric pentru a fi mai racoare. Cu pasi marunti am iesit din camera. Cand deschis usa dand sa ies spre holul lung un mic scartait s-a auzit. M-am uitat la cei doi baieti sa vad daca nu cumva s-au trezit deranjati de sunetul produs dar nu aveau nici o treaba. Dormeau in continuare linistiti. Am inchis usa dupa mine pasind in holul de culoare galbena. Am mers pana in capatul lui si am coborat scarile din lemn de fag. Ajunsa il livingul casei am vazuto pe Hinata citind o carte.
-E buna cartea, Hin? am intrebat-o zambind.
-Da. In sfarsit te-ai trezit. A fost Tsunade pe aici. A mers la noi in camera, i-a consultat pe baieti si a spus ca mai trebuie sa stea cateva zile in pat. Mi-a spus ca pleaca impreuna cu Kakashi, Kurenai si Asuma intr-o misiune. O sa se intoarca peste o saptamana.
-Bine. Ma duc sa iau un pahar cu suc. Vrei si tu ?
Bruneta a dat afirmativ din cap. M-am dus in bucatarie si din frigider am scos doua portocale. Le-am stors si am pus sucul in doua pahare. Apoi am stors si niste smeura si le-am amestecat. Dupa putin timp m-am intors iar in livindg. Am baut sucul din pahare in timp ce discutam. Chiar daca am terminat sucul discutiile au continuat. Dupa cateva ore in care am aflat mai mute lucruri de Hinata am hotarat sa mergem sa ne culcam. Eu puteam sa dorm langa Sasuke dar Hinata?
Am urcat scarile care duceau la etaj si am intrat in camera. Baietii vorbeau despre ce au facut cat timp erau plecati. Naruto si-a intors privirea catre Hinata, a inghitit in sec iar apoi a spus :
-Hinata-chan... daca vrei poti sa.... tormi cu mine.
Hinata a dat din cap aprobator. Am mers la baie sin e-am imbracat in camesi de noapte. Eu purtam o camasa de noapte scurta, roz cu bretele iar Hinata o camasa de noapte cu maneci scurte de culoare albastra pana deasupra genunchilor. Cand am intrat in camera baietii aveau gurile cascate. Am tras perdelele si am ridicat jaluzelele. Apoi ne-am asezat in paturi. Le-am spus noapte buna celorlalti si m-am intors catre geam. Dragul mea Sasuke, asa ranit cum era, s-a intors catre mine luanduma in brate. El a adormit repede dar eu abia acum intram in largul meu. Noaptea.
Ca de obicei dupa o zi obositoare mandra luna isi facu aparitia printre stele. Ca de obicei m-a fermecat prin prezenta ei. O priveam neincetat. Parca in ea se oglindea o poza cu mine si cu Sasori cand eram mici. El era singurul care lipsea pentru a fi complet fericita. Intr-un final Mos Ene si-a aratat prezenta si la mine. Toata noaptea Sasuke ma tinut in brate.

Sper ca e destul de lung. Vreau multe, multe comentarii:X.

[uchiha_blood_angel]

Heya!
Scuzele mele ca nu am apucat sa comentez si celalalt capitol, dar ma revansez acum! :P
Descrierea mi-a placut, ai avut destula.
Dialogul nu a fost sec, a fost cu masura si bine plasat.
Naratiunea este foarte buna si nu am ce comenta.
Greseli am vazut, dar repet ca nu tin cont de ele.
Mi-au placut reactiile Sakurei, mai ales cand Sasuke a sarutat-o prima data. Se vede ca s-a schimbat si ca e mai calculata.
Titlul capitolului m-a atras foarte tare :)) si inca ma gandesc ce o sa se intample cat sunt singuri ;)).
Astept next-ul!