Hunters

[goddess]

19 : Slabiciune

Dupa prima zi lucrurile au luat o intorsatura neasteptata , si as fi vrut sa fie in mod pozitiv . Exact cum banuiam , desi soarele nu-i topea sau preschimba in cenusa asa cum vedem in filme , el reprezenta un mare dezavantaj pentru Kei , si o sursa de slabiciune. Din prima seara m-am trezit cu el cerandu-mi fiole cu sange pe care le pregatisem de urgenta .Am fost si mai surprinsa cand am inteles ca obisnuita cantitate de sange pe care o bea , care era estimata la vreo una-doua fiole o data la 24-48 de ore , in functie de nivelul in scadere al puterii sale , ajunsese acum la 3-4 fiole la 12-24 de ore. M-am speriat.Terminase rezerva dintr-o inghititura . Ce ma surprindea si mai tare era faptul ca desi kei era vizibil mai slabit , Alexander parea perfect normal.
‘Cum te simti azi Alexander ? ‘ il intreb eu nevinovat. El isi lua ochii de pe revista despre masini si imi zambi seducator:
‘Foarte bine, ca de obicei...Iti faceai cumva griji pentru mine ?’ intreba el si pot sa jur ca i-au picat ochii pentru o clipa in decolteul meu. Automat mi-am tras jacheta peste piept.
‘Intrebam doar....uhm...ca sa fiu sigura..’ zic eu incercand sa gasesc scuze.Probabil si-a dat seama despre incercarea mea lamentabila dar paru sa faca pe naivul.
Eram in a 4-a noapte in excursie .
‘Neesan....baia e libera ‘ ma anunta Kyoko in timp ce inchidea usa de la camera si-si stergea parul cu un prosop. Aveam baile pe hol si trebuia sa le impartim.
‘Ok..mersi’ raspund eu si ma duc sa imi pregatesc ustensilele de lupta: samponul de baie , balsamul , sapunul lichid si hainele.
‘Eu si cu alte 3 colege mergem la discoteca.Sigur nu te razgandesti si vii cu noi ? ‘ ma mai intreba ea pentru a treia oara.
‘Nu...sunt..obosita..’raspund eu, pentru a treia oara.
Dupa ce am terminat cu baia mi-am aruncat pe mine maieul si boxerii si am iesit din baie cu prosopul facut turban in jurul capului meu. Am ramas pironita vreo 2 secunde pe loc cand l-am vazut pe Kei langa usa mea , sprijinit de perete. Ce Dumnezeu facea acolo?Nu stia ca daca profa prinde vreun baiat aici sus fara acordul ei o sa aiba grija sa-l lase fara mostenitori, conform a ceea ce a zis ea ..... e cam traditionalista.
‘Ce naiba fa...’incep eu dar ma opresc cand ajung in dreptul lui. Gafaia si parea sa se lupte cu ceva. Deja realizasem care era problema doar ca de data asta parea mult mai grav.
‘Haide in camera ‘ zic eu si il sprijin de mine. Kyoko plecase deja deci nu era niciun pericol. Il intind pe pat .Respira din ce in ce mai sacadat si il aud murmurand ‘sange’ . Eram intr-un mare necaz.Nu mi-am imaginat ca va fi asa grav , asa ca nu mi-am pregatit fiolele si chiar daca le-as fi pregatit probabil ca nu il va satura acea doza .Puteam sa incerc sa ma duc la baie....dar ce folos ? La cantitatea de care avea el nevoie acum trebuia sa ma tai indeajuns incat sa umplu vreo 5 sau 6 fiole , ceea ce era prea mult, si mi-era frica sa ma tai la vene sau ceva , era periculos.
Am inghitit in sec . Se parea ca era imposibil sa incerci sa ti un vampir sub control cu niste fiole.Niciodata nu le aveam pregatite in momentul potrivit.Cred ca.....faza cu fiolele nu e decat o amagire pentru ceea ce trebuia defapt sa fie.Din momentul in care am acceptat intelegerea trebuia sa stiu, deci ar trebui sa fiu curajoasa si sa-mi asum responsabilitatea.
M-am asezat in pat langa el , el pe partea stanga eu pe partea dreapta .Imi intorc capul spre el si el doar isi arunca ochii spre mine.
‘Haide...ia cat ai nevoie...’i-am zis destul de impacata cu mine.
‘Nu..e prea mult...’se balbai el si pentru prima data l-am vazut asa cum imi imaginasem ca e un vampir: infricosator , infometat , luptandu-se cu sine pentru a-si pastra constiinta.
‘Nu avem de ales....nu pot sa ma ranesc indeajuns incat sa-ti dau atata sange..nu sunt masochista..’glumesc eu dar el se intoarce cu spatele la mine gafaind.Se lupta prea mult , idiotul.
‘.....nu vreau sa patesti ceva..’am soptit eu .Eram sincera, prea sincera , insa, deja eram constienta de faptul ca nu mai putea sa-mi fie indiferent . ‘Haide..’ l-am zorit eu si l-am tras de umar intorcandu-l spre mine.
El s-a urcat usor deasupra mea....bine ca nu era nimeni...jur ca daca profa ne vedea acum pe amandoi...din punctul de vedere al unui om normal...ne-ar fi lasat pe amandoi incapabili sa facem mostenitori. Imi dadu parul usor la o parte si se apleca spre gatul meu. Pentru prima data nu am inchis ochii desi m-am crispat din instinct si m-am agatat mai strans de cuvertura patului.....da sigur....de parca patul ma mai salva acum.
I-am simtit respiratia rece pe gat si pielea mi se facu de gaina. A zabovit cateva secunde si apoi si-a infipt coltii in gatul meu. Dupa primul val de durere nu mai am simtit nimic.Era ca si cum coltii lui erau o parte din mine si nu un intrus .Si-a infasurat mana stanga in jurul spatelui meu pentru a ma sprijini mai bine . Tragea usor , in mai multe etape decat de obicei , probabil ca sa fie sigur ca nu avea sa ma doara prea rau fiindca avea mai mult de baut de data asta.
Cand a terminat eu eram pe jumate lesinata. Parca tragea toata vlaga din mine. Abia dupa cateva secunde am realizat ca ma tinea la pieptul lui desi terminase de mult.Imi tinea capul strans in pieptul sau .
‘Scuze daca am fost prea dur...’sopti el mai bland ca oricand.
‘E ok....de data asta te iert’ zic eu usor ironic si adorm in bratele lui.Am simtit ceva cald pe frunte inainte sa ma cufund in vis.

[goddess]

20 : Disparitia

Ok , Pur si simplu nu puteam.Nu puteam ! Nu puteam…sa dau ochii cu Kei in dimineata asta. Trebuie sa ma ascund pana imi revin . Nu intelegeti gresit, nu mi-era rusine de faza de aseara cu sangele , doar eram destul de obisnuita , dar mi-a fost rusine de ce a fost dupa, iar daca ma vedea kei , sigur imi citea gandurile si afla un lucru total penibil si enervant ......cum am putut sa-l VISEZ ? Da, probabil a avut un impact atat de mare noaptea trecuta incat mi s-a imprimat in inconstient .Daca ar afla ca
l-am visat sigur va rade de mine si-si va bate joc sau..ma rog..ce face el.Nici gand. O sa stau in pat toata ziua si o sa ma fac ca’s bolnava sau ceva...dar ce boala sa inventez? Oh..stiu...m-am imbolnavit pentru ca am...am mancat capsune salbatice si am facut ‘ capsunita cronica’.Nu aveam alta scuza mai buna .
‘Mi-do-ri-chan!!!’ aud vocea lui Sora , o colega cu parul castaniu si prins in doua codite. Sora sare peste mine inainte sa ma pot misca si trage plapuma de pe mine.
‘Mmm..lasa-ma....ma simt prost..’ incerc eu sa ma prefac .
‘Da’ ce-ai patit...? ‘ ma intreaba ea dezamagita.
‘Capsunita cronica...’ bomban eu.
‘Nasol....azi mergeam pe munte sa jucam volei...’zice ea dezamagita. Volei? A zis cuvantul magic care ma ridica din orice boala.
‘Parca aveai capsunita cronica! ‘ zice ea sarcastic.
‘ Nu-i nimic...am devenit imuna de cand am facut piersicita cronica...’ chicotesc eu .
Abia dupa ce am distrus singura sansa pe care o aveam sa nu dau cu ochii de Kei am realizat in ce rahat m-am bagat.Spre surprinderea mea kei nu era nicaieri de gasit.Am zis ca poate dormea ,dar nu era nici in camera lui.
‘Alexander..unde e Kei ? ‘ il intreb eu confuza.
‘Shhh...’imi facu el semn sa vorbesc mai incet. ‘ Profa stie ca a plecat inainte pe munte..’
‘Deci pana la urma unde e? ‘ intreb eu mirata.Alexander nu-mi raspunse dar pentru o secunda chipul ii deveni foarte serios.
‘Nu conteaza asa mult..nu-ti face griji..e bine’ zice el si-si schimba iar expresia cu una mai blanda si relaxata.Poate pacalea pe altii dar pe mine nu.
M-am gandit tot drumul prin padure cum puteam sa-l determin pe Alexander sa imi zica unde era Kei insa fara succes.Deja ma durea mintea, apoi s-a intamplat.....
‘Ne intalnim din nou..Midori-chan..’aud o voce .Ma intorc sa vad de unde vine insa nimeni nu vorbea. Atunci am realizat ca vocea suna in mintea mea.
‘Ai doua optiuni...’continua vocea pe un ton jucaus si amuzat care ar da senzatia ca nu e nimic serios in discutie ‘...fie vii unde iti spun eu , SINGURA , fie niciunul din prietenii tai n-o sa treaca de noaptea asta ‘ La auzul acestor cuvinte am inghetat. Tot corpul incepuse sa-mi tremure , mi s-a pus un nod oribil in stomac si m-am simtit de parca o sageata fierbinte mi-a strapuns inima.
Am ramas putin in urma .Se parea ca prietenii mei n-au observat.
‘.....zimi unde trebuie sa vin’ ii zic pe un ton hotarat.
Vocea incepuse sa rada usor . ‘Dupa ce scapi de prietenii tai....SI de cel mai special....mai vorbim’ concluzioneaza el.
Bun.Nu aveam de ales , nu? Eram fie eu...fie toti prietenii mei SI eu , ca in noaptea aceea la club .Am ramas putin in urma.Initial am sperat ca n-o sa observe si ca o sa le dau senzatia doar ca m-am pierdut insa asa cum ma asteptam Alexander si Kyoko se intoarsera spre mine.
‘Ce e neesan?’intreaba Kyoko .Alexander ma privea cu interes.Sper ca n-a observat schimbarea.
‘Nimic...doar ca ...trebuie sa ma intorc la cabana..’zic eu cat mai calm si normal posibil. Amandoi pareau evident curiosi iar urmatoarea intrebare era...care era scuza?
‘Am....o problema..’zic eu si ma prefac rusinata.Alexander se uita confuz .
‘Ah..pai poti sa faci si in padure daca e..’ chicoteste el.
‘Nu Alexander..’zice Kyoko de parca avusese o revelatie . “Ok..o sa te descurci ?’ ma intreba ea un pic ingrijorata. Macar ea a priceput ce incercam sa zic.Intr-un fel , era bine ca Alexander nu a realizat despre ce vorbeam , pentru ca as fi rosit toata .
‘Ok ..am plecat ‘ zic eu si o iau la fuga inapoi.
‘Bine...am scapat..acum ce ?’ intreb eu agitata.
‘Buna scuza....’zise el amuzat.
‘Daca gasesti tu ceva mai bun sa-mi spui...’zic eu total iritata.
‘Iesi de pe carare...’zice vocea ignorandu-mi remarca.’Apoi mergi cat de repede poti pana cand iti zic eu sa te opresti ‘ continua el. Pai asta cu siguranta ca ma va ajuta...cine stia unde ma duce?Am inghitit in sec si am continuat drumul.Daca avea destula putere incat sa-mi patrunda in ganduri atunci insemna ca are destul de multa putere sa-si duca planul la bun sfarsit.
‘Opreste-te’ imi zice el dupa aproximativ 1 ora de alergat.Probabil eram in inima padurii .Nu auzeam niciun zgomot in jur , doar pasarile care ciripeau sau alte sunete de animale.

‘Esti mult mai ascultatoare decat credeam....’am auzit vocea din spate. M-am intors.
‘Tu...’soptesc eu socata.

[goddess]

21 : Cu doi pasi inainte

Nu imi venea sa cred.Era tanarul pe care il vazusem in seara aceea la club.Cel care parea sa controleze zombiile .M-am dat automat inapoi , prea uimita sa mai zic ceva. Acum il vedeam mai bine .Avea parul negru , lung si ochii......aratau exact ca ai lui Kei atunci cand bea sange: erau de un negru fara sfarsit , ca un abis.Avea o cicatrice care pleca de la baza gatului si cobora pe pieptul musculos pana sub haine. Era imbracat din cap pana in picioare in negru .
‘Ce vrei ? ‘intreb eu cu dispret.El zambi politicos.
‘Credeam ca eticheta spune intai sa ne zicem numele si apoi restul...’ zise el cu curtoazie punandu-si mana dreapta la inima , sau unde ar trebui sa fie inima , si aplecandu-se politicos.
‘Asta se intampla cu persoanele pe care vrei sa le cunosti...dar nu ma interesezi...ce vrei de la mine..?’ intreb eu la fel de rece.
‘Ah...nu ma asteptam sa fi asa intepata..’ zice el cu un suspin fals. ‘Acum inteleg de ce e asa dependent de tine...’ spuse el iar de data asta vocea lui deveni mai serioasa si am simtit cum frica ma curpinde.Cand a rostit acele cuvinte ochii lui ii fixara pe ai mei si privirea lui era ucigatoare , iar de data asta nu in sensul bun. Simteam cum ma ia cu lesin doar uitandu-ma la ochii lui care pareau sa emane o aura periculoasa.
‘Midori Aisaka...’ma prezint eu scurt. Chipul lui se transforma iar intr-unul binevoitor si imi zambi angelic.Ce zambet infricosator.Baga groaza in mine.
‘Kyuchi...Shuiro’ zise el si isi dezveli coltii.
Shuiro?Shuiro? Nu imi venea sa cred.....era inrudit cu Kei.Nu era posibil asa ceva.Nu pot sa cred.
‘Dupa expresia ta se pare ca fratiorul meu nu a zis nimic....exact cum ma asteptam ‘ ranji el.
Iar apoi disparu si cand am realizat ca era in spatele meu era deja prea tarziu. Ma prinse de incheieturi si-mi incrucisa mainile peste piept strangandu-ma de el.
‘Daca ti-ar fi spus macar ceva...nu ai mai fi fost aici..’imi sopteste el la ureche.Mi-era frica.Mai frica ca oricand.Cum putea....monstrul asta sa fie frate cu kei ? Nu...ma mintea, cu siguranta ma mintea.
‘Ce trist trebuie sa fie....ca persoana la care tii sa se dovedeasca a fi defapt cea care ti-a indrugat numai minciuni..’zise el mimand un suspin.
‘Nu te cred...si chiar daca ar fi asa....ce te intereseaza pe tine...?’zic eu cu glasul tremurand.
‘Mmm...asa e..’zise el chicotind.’TU...nu ma interesezi deloc...adica , n-ar trebui..’zise el mirosindu-mi parul. ‘Tehnic...din punctul tuturor de vedere...tu n-ar fi trebuit sa existi...sa fi aici..’
‘Ce vrei sa spui ? ‘ il intreb incercand sa par mai calma.
‘Tu...ar trebui sa fi moarta...’zise el pe un ton care continua sa sfideze seriozitatea situatiei.Era de parca lua totul in gluma.
‘Cum adica sa fiu moarta?’
‘Trebuia sa mori atunci..in tren...fiindca nu faceai parte din plan..’ continua el. Stia de tren! Cum de stia de tren ?
‘Nu inteleg.....din planul cui nu faceam parte..?’ murmur eu prea socata sa mai par stapana pe mine.
‘....din planul..niciunuia..’incheie el.
‘Daca m-ai chemat aici...singura..si daca deja ai inceput sa incerci sa-mi implantezi indoiala in minte..atunci fa-o cum trebuie si zimi clar la ce te referi..’zic eu un pic mai hotarata.Stia mai multe,si eu deja vroiam sa aflu ce stia...puteam sa hotarasc mai incolo ce e adevarat si ce nu.
‘Ce diavolita mica...’sopti el amuzat.’Nu are rost sa pari dura...Kei nu va veni de data asta..’ rase el.
‘Si de ce te-as crede? ‘ intreb eu sfidator.
‘Pentru ca e prea departe ca sa te simta...’
‘De unde stii ? ‘
‘Simplu....imi cunosc fratele...desi se pare ca nu indeajuns de bine.Dupa ce bea mai mult sange nu poate sa-si accepte slabiciunea....si fuge departe...ca un las. ‘
‘Kei nu e las’ zic eu iritata.
‘Oh..e un las mai mare decat credeam..nu e in stare sa ucida doua fete amarate...desi pe una din ele ii sunt recunoscator ca n-a omorat-o ‘ zise el si simteam cat de entuziasmat era si cat de mult parea sa-l amuze situatia.Ma infiora cu fiecare clipa. Apoi ceva m-a izbit .O idee, un gand infricosator.
‘Alea doua fete...sunt...eu si Kyoko ? ‘ intreb eu terifiata.Jur ca am simtit cum fata i s-a facut un zambet urias.
‘Tot ce se intampla acum......este fiindca Kei a fost un las.....din cauza aceasta..am fost dintotdeauna cu 2 pasi inaintea lui..iar acum....te am pe tine....si nu numai.’
Inima mi-a stat in loc.

[Isis-Zeita iubirii]

Wow, m-ai lasat fara cuvinte. E, e...stai sa gasesc cuvantul potrivit....Asta e! E MINUNAT!!!!:yes: :love: Imi place foarte mult! Greseli de tastare nu ai avut! Descriere si dialog ai avut.:smart: Ficul tau e genial!!!!!!!!!!! Astept cu nerabdare nextu, si sper sa fie cat mai repede, ca de nu ma supy pe tine:...: Soo...
Gambate Kudasai!!!:bye:
:bye: :bye: :bye:

[cookie]

ok, e oficial acesta e cel mai interesant fic pe care l-am citit pana acum
greseli nu am vazut,dar oricum eu nu le dau importanta
spor la scris si pune continuarea cat mai repede

[SoUl EaTeR]

Imi place! E misto!!
Greseli nu ai avut
Imi place foarte mult.
Sper sa pui repede nextu
Sa nu ne lasi sa asteptam prea mult
Deci...Ja' si spor la scris!!!!!!!!!!!!!!!1

[goddess]

va multumesc ptr suport..here's a big one for ya..O_O..[cred ca-i cel mai lung de pana acum....]


22: Adevar si minciuna

‘Da-i drumul ,Kyuchi !’ o voce familiara zise pe un ton calm dar glacial . Vocea rupse tacerea infricosatoare a padurii.
Kei cazu de undeva de sus si ateriza in picioare la cativa metri de noi.Chipul meu contorsionat se mai relaxase vazandu-l.Stiam ca o sa vina .Am simtit cum pulsul meu devenea iar regulat.
‘Ah...ai venit destul de repede frate...se pare ca te-am subestimat , poate ca totusi ai invatat din trecut’ rase el batjocoritor.
Chipul lui kei era mai rece si mai impenetrabil ca oricand.Ochii lui sclipeau in culoarea rubinie si pe chipul lui nu se putea citi decat un sentiment coplesitor : furie.
‘Da-i drumul...’ suiera el.
‘Oh..haide..nu fi asa...doar aveam o mica discutie asa...ca intre vanator si prada.’ ranji el .Ochii lui Kei se ingustara.
‘Midori..orice ti-a zis sa nu crezi..’ zise el fara sa-si ia ochii de pe Kyuchi. Acesta din urma izbucni intr-un ras isteric.
‘Deja i-am spus destule...Kei..nu e frumos ce faci.Avand in vedere ca din perspectiva multora tu esti salvatorul umanitatii...e cam...rau sa minti.Ce ironie...tipul care este rau e onest in timp ce eroul minte de ingheata apele.’ zise el amuzat.
Tensiunea din aer crestea.Mi-era greu sa le urmaresc conversatia fiindca erau multe lucruri care nu le intelegeam , multe brese in ceea ce eu credeam ca este adevarul pana acum.
Kei isi scoase de la brau katana.
‘Oh...se pare ca pana la urma ai de gand sa mentii sarada asta..trist ‘ zise Kyuchi si am simtit cum tonul lui a devenit serios.’Trist...speram sa pot sa impusc doi iepuri deodata...dar..se pare ca o sa trebuiasca sa o omor altadata...dupa ce te spintec pe tine , tradator de sange ce esti ! ‘ urla el si inainte sa-mi dau seama imi elibera bratele si ma arunca intr-o parte .Am zburat vreo 10 metri cel putin departe de ce urma a fi terenul de lupta al celor doi.
Deja am vazut cum Kei ataca fioros.Kyuchi isi scoase intr-o secunda sabia sa si cele doua se ciocnira violent , scantei tasnind in toate partile.
‘O sa se incheie aici!’ striga Kei si tasni pe deasupra lui incercand sa-i reteze capul insa Kyuchi para lovitura si se dadu in spate doi pasi.
‘Pe naiba...am atatea de facut...chiar crezi ca poti sa ma termini...mai ales cand ai doua pietre de carat in spate...’
Stiam ca se refera la mine si Kyoko...desi..din ce intelesesem Kei trebuia sa ne omoare in tren...dar de ce ? Ma durea capul de la concentrare.Vroiam sa aflu ce se petrecea cu adevarat.
Forta cu care se atacau era complet monstruoasa.Kei isi invarti katana aproape ca intr-un dans si incerca sa-l atinga insa de fiecare data cand lovitura se apropia Kyuchi se dadea inapoi si o evita la milimetru.Apoi rolurile se schimbau, Kyuchi ataca violent insa kei para fiecare lovitura si evita totul la fel de bine ca fratele sau.Erau egali in forta si viteza.
‘E ridicol...ESTI ridicol...oamenii nu fac decat sa iti ingreuneze treaba..sunt slabi si trebuie aparati..nu vei castiga atata timp cat esti de partea lor...si pe langa asta...un vampir care refuza sa se hraneasca oricand are nevoie e deja pe jumate terminat. ‘ suiera Kyuchi dezvelindu-si coltii.
‘Nenorocita aia si idealismul ei te-au facut slab...frate..’continua el si am vazut cum Kei incepea incet incet sa fie coplesit.
‘Incetati!’ urlu eu .
‘Midori..stai pe loc! Sa nu vii aici !’ striga Kei.
‘Da..sa nu vii aici...doar nu ai vrea sa sfarsesti inainte sa afli ...’ zise Kyuchi ranjind.
La ce se referea?Ce vroia sa zica?Sa aflu ce?
‘Inceteaza Kyuchi!’racni Kei depunand un efort urias sa il opreasca sa continue propozitia.
‘.....ca rasa ta va fi distrusa de exact ce iubesti mai mult ....’ termina el .Se apleca pe spate putin iar Kei se dezechilibra .cu o miscare rapida prinse sabia lui Kei intr-o mana si isi infipse sabia in pieptul lui Kei.
‘NU! ‘ strig eu si fug spre ei.
‘Nu am timp sa termin ..fir’ar....vroiam sa te omor si sa scap de tine...dar acum am lucruri mai importante de facut...cum ar fi sa imi iau ultima piesa inapoi ‘ zise el si-si baga sabia inapoi in teaca. Eu l-am apucat pe Kei de umar si l-am sprijinit sa nu cada.
‘Stai...ce vrei sa faci?’ il intreb inainte sa plece.Trebuia sa incerc sa aflu mai mult...trebuia sa..
‘Trebuia sa-ti iei adio de la sora ta cand ai avut ocazia...’ zise el si disparu.
Am ramas acolo , privind in gol.Adio...Kyoko..?Ce…
‘Ce vroia sa zica ? ‘ l-am intrebat pe Kei disperata .
Kei sangera dar se parea ca lovitura nu ii fusese fatala caci se ridica in picioare.Imi evita privirea si nu vroia sa raspunda la intrebare.
Eram furioasa.Acum am inteles...erau multe lucruri care mi le ascundea.
‘Zimi de ce o vrea pe Kyoko !’strig eu la el pierzandu-mi complet controlul. Kei tot nu raspundea.M-am apropiat si l-am apucat de gulerul jachetei incercand sa-l determin sa se uite in ochii mei.
‘Zimi adevarul !’ ordon eu.
‘Kei.....deja ai intins prea mult coarda..’am auzit o voce.In spatele meu , de nicaieri aparusera Mei Wong , Jun si Reika.Ce faceau aici toti ?
‘Deja nu mai putem schimba nimic...si deja sunt prea implicate ca sa mai ascunzi..nu avem de ales..’ continua Mei .M-am uitat la Kei. Chipul ii era contorsionat si plin de furie.Parea sa se lupte cu ceva , inca o data.
‘Midori-san...’incepu Mei ‘...iarta-ma...iarta-ne..ca nu am zis nimic...O sa fie greu pentru tine dar...’incepu ea insa Kei o intrerupse.
‘Ii zic eu...’spuse el printre dinti.
‘Trebuia...sa-ti omor sora...inca de cand am vazut-o in tren..’zise el.Deja inghetasem de la soc .
‘Nu era pe moarte...fusese ranita de zombii...dar ranile se vindecau fara probleme.....’
‘De ce ?’ soptesc eu inca in soc.
‘....cea care va avea sange de om si va fi muscata de zombii....dar care va supravietui in continuare ca om cu ajutorul sangelui unui vampir pur....este cea care are puterea de a controla si de a revolutiona virusul care ii transforma in zombii...’
Deja simteam ca inebunesc.Erau prea multe lucruri care nu le intelegeam.Mi-am pus mainile la cap disperata.
‘Sangele lui Kyoko are toate elementele care ii trebuie lui Kyuchi atat pentru a controla zombii cat si pentru a deveni mai puternic ca oricine sau orice.Dupa ce ii va bea sangele zombii vor fi complet sub controlul sau...si va fi mai puternic..si mai rapid ..decat orice vampir pur.’ Interveni Jun serios.
‘Vrea sa creeze o noua rasa de vampiri puri...avand si trasaturile virusului....insa si luciditatea unui om..’ adauga Reika.
Lucrurile pareau sa se iveasca ,ca si cum incet incet ieseau de sub o ceata groasa.
‘Deci...sa inteleg ca nu e adevarat ce mi-ai zis..’ ma intorc eu spre Kei ‘..cum ca sangele unui vampir pur poate sa o tina pe sora mea in viata...era in viata inca de la inceput....’
‘....A asimilat sangele meu foarte bine..si-a vindecat ranile imediat...dar asa e...sangele meu nu o vindeca....puterea care e in ea a vindecat-o ‘
‘Deci a fost totul o minciuna...haha...m-ati condus pe o pista gresita inca de la inceput.Kyoko lua sangele crezand ca o sa previna transformarea...cand defapt..sangele tau nu poate decat sa-i distruga..nu si sa-i vindece..nu pe zombii..dar nici pe oameni..De ce ?...Vreau sa stiu...DE CE ne-ai salvat stiind asta ? De ce n-ai omorat-o imediat dupa ce ai realizat ca asimila sangele ? ‘ intreb eu si deja tonul din vocea mea devenea isteric.
Kei lasa privirea in jos si ezita pentru o clipa.
‘Pentru ca...a fost o eroare in intreg planul..’zisese el pe o voce dureros de blanda si apoi isi ridica privirea spre mine.’ Tu.’
Eram o eroare ? Acum imi aminteam ce a zis si Kyuchi,ca eu nici nu trebuia sa exist ..era acelasi lucru aici.Nimeni nu s-a gandit ca tinta lor va avea o sora...o sora care...
‘A incurcat planurile amandurora..’am soptit eu.’N-ai omorat-o pe Kyoko...pentru ca eu te-am rugat....si...apoi...’
‘Am decis ca in loc sa iti omor sora...sa incerc sa ii tin ascunsa puterea si capacitatea..si sa va protejez din umbra.’ Incheia el si parea deja ca accepta faptul ca totul era distrus.
‘Toti zombii aceia...crezi ca a fost coincidenta ca ati nimerit in mijlocul atacurilor..?Nu...pentru ca voi erati tinta...’ zise Mei calm.
Totul...totul fusese o minciuna.In tot acest timp intelesesem lucrurile complet gresit....m-au jucat ca pe o papusa.
‘N-ai..n-ai avut incredere sa-mi zici adevarul...si sa incercam sa o protejam pe sora mea impreuna...’am murmurat eu si privirea mea socata se transforma usor intr-o privire plina de furie si ura.
‘Totul..TOT..a fost o minciuna...!Daca imi spuneai de la inceput...da..aici Kyuchi are dreptate...DACA IMI SPUNEAI POATE NU AJUNGEAM IN SITUATIA ASTA !’ urlu eu si inainte sa ma pot oprii ii izbesc o palma peste obraz.
‘Oricum nu puteam sa evitam situatia..mai devreme sau mai tarziu venea dupa ea..solutia noastra era doar una....s-o omoram.Kei n-a facut-o..iar noi nu aveam puterea s-o facem...’ zise Jun .
‘Si nici hotararea..’adauga Reika.’Am avut incredere in judecata lui Kei-sama si am acceptat sa va protejam in speranta ca o sa-l prindem pe fratele lui fara sa fim nevoiti sa taiem raul de la radacina..insa cat timp Kyoko traieste...zombiile..si mai ales Kyuchi vor veni dupa ea.’

[goddess]

23 : Trecut si prezent

Ochii imi erau inundati de lacrimi.Mai multe decat am varsat vreodata in viata mea.Ma simteam atat de neajutorata,atat de....folosita.
Ceilalti m-au lasat sa ma indepartez putin ca sa imi dea timp sa accept situatia , dar durerea din sufletul meu crestea fara oprire.L-am simtit pe Kei cand se apropie , probabil vroia sa stiu , pentru ca altfel nu era asa neglijent
‘Midori...eu..’incepu el sa zica dar eu am zis instantaneu:
‘Taci..nu mai vreau sa te aud..nu mai vreau sa-mi indrugi numai minciuni..’zic eu cu dispret.
‘Iarta-ma...daca nu eram asa de...asa de slab....ar fi fost mai bine daca as fi omorat-o...cel putin nu mai cauzam atata suferinta altora nevinovati...si...’ vorbea pe un ton plin de remuscare ,un ton dureros aproape ca al meu.
‘Nu fi ridicol..’ i-o retez eu scurt. ‘ Crezi ca nu apreciez ca mi-ai salvat sora? Ca ai avut bunatatea sa incerci sa salvezi pe toti..inclusiv pe cei care trebuiau sa moara ? ‘ parea surprins de vorbele mele . ‘Nu pentru asta te dispretuiesc acum...’zic si ma ridic’...ce dispretuiesc...este ca nu ai avut curajul sa spui adevarul....sa-mi spui adevarul..’accentuez eu ultimile cuvinte. Nu raspunse.Exact cum ma asteptam.
‘Am vrut sa te tin departe de lumea asta...’ zise el mai calm si impacat cu sine.Am fost surprinsa de sinceritatea cu care imi zicea asta...daca asta era intr-adevar adevarul.
‘Din momentul in care ti-ai bagat coltii in mine..am intrat in lumea ta..’i-am reprosat eu.Vroia sa ma tina in siguranta si fericita?Asta era? Dar cu ce pret...cu pretul de a rani totul in jur..?Ce imprudenta!
‘Nu am vrut..sa repet aceeasi greseala ‘zise el si se aseza pe o piatra mai mare.
‘Sa repeti aceeasi greseala?’ il intreb eu confuza.
‘Eram in Londra , la sfarsitul secolului XIX , in 1898.Cam atunci a inceput totul pentru mine.Cand am cunoscut-o pe Elizabeth.’ Incepu el.
O femeie...mereu trebuia sa fie o femeie la mijloc...stai...vorbeste ciob de oala sparta.
‘O sa trec peste detaliile siropoase..’zice el incercand sa zambeasca dar mai mult ii iesi o grimasa.’Stiu ca nu-ti plac chestiile astea...’
De unde naiba ii veni ideea asta ?
‘Cert e ca m-am indragostit de ea iremediabil.Insa am facut greseala de a-i dezvalui ce sunt cu adevarat...fratele meu isi manifesta ura pentru rasa umana inca de pe atunci insa fiindca parintii nostri traiau..au reusit sa-l tina sub control...A aflat de relatia mea cu Elizabeth si asta nu a facut decat sa accentueze ura pentru oameni pe care ii vedea doar ca hrana . Ne-a omorat parintii...pentru ca ii vedea ca pe niste vampiri slabi...si apoi...a venit dupa Elizabeth.’ Parea sa istoriseasca acestea destul de calm , dar pe de alta parte..au trecut 110 ani de atunci..probabil ca rana lui s-a mai vindecat in timp insa ochii lui erau tristi , plini de durere si raniti.
‘I-am dezvaluit secretele mele...si din cauza asta ea a vrut sa ramana sa lupte cu mine si sa se puna in si mai mult pericol...iar asta a ucis-o ‘
Pare destul de identic cu ceea ce pateam eu acum..diferenta este ca pe mine nu ma iubeste...probabil ca de atunci a hotarat sa nu mai implice niciun om in asta..cred ca incepeam sa inteleg putin prin ce a trecut ,insa nu aveam cum sa-i iert faptul ca nu a fost sincer.Aici eu si Elizabeth eram probabil la fel....amandoua eram incapatanate si nu acceptam sa nu fim implicate cand venea vorba de cineva la care tineam.
Da...asa e...fara sa realizez am cazut victima lui Kei ..nu..mai bine zis ,inima mea a devenit victima lui.M-am indragostit de el ...si nici nu mi-am dat seama...cat de proasta sa fiu ?
‘Cred ca o inteleg prea bine pe Elizabeth...’zic eu si ma intorc cu spatele.Nu puteam sa las sa se vada descoperirea pe care am facut-o. Il puneam probabil in si mai multe necazuri daca ii marturiseam ca il iubesc ,si el probabil avea sa se simta vinovat pentru ca nu simtea la fel.Decat sa trec printr-o situatie atat de penibila mai bine nu zic nimic.
‘Midori..’ vru el sa zica ceva dar l-am oprit.
‘Am nevoie de putin timp singura.....’ii zic si incep sa ma indepartez insa m-am oprit terifiata.Dumnezeule...cum am putut fi asa egoista...?Uitasem complet....
‘Kyoko!’ zic eu si ma intorc spre el.kei paru sa realizeze la ce ma refeream.
‘Alexander e cu ea...o s-o protejeze...sa mergem!’ zice el hotarat.
‘Da...haide!’ raspund.
‘N-o sa-l lasam sa puna mana pe ea..’ le zise el lui Mei si celorlalti.
‘S-ar putea sa fie cam tarziu..’zise Jun.
‘Sa speram ca nu’ spuse Mei .’Kei..du-te inainte cu Midori-san...venim cu intariri...daca vrea s-o ia cu el probabil va avea ajutoare care sa traga de timp.’
Kei incuviinta si ma apuca de talie tasnind cu mine in aer. Nici n-am avut timp sa rosesc , atat de brusc a plecat , motiv pentru care ii eram recunoscatoare.Vantul care batea usor imi racorea fata transpirata .
‘Probabil s-au intors deja la cabana!’ zic eu.
‘Intr-acolo mergem!’ imi raspunse si grabi pasul.M-am strans de camasa lui incercand sa ma protejez de vantul care ma izbea in fata datorita vitezei.
Cabana era pustie.Amandoi ne-am gandit la ce putea fi mai rau.Kyoko nu era nicaieri de gasit. Am alergat peste tot prin cabana si prin jurul ei incercand sa dam de vreo urma a sorei mele sau a colegilor, insa nu era nimic.Arata de parca au intrat cu totii in pamant.
‘Alexander!’ il aud pe Kei zicand pe un ton uimit.Cand am ajuns langa el am inghetat de spaima.Alexander zacea intr-o balta de sange si gafaia , abia constient.
‘Ce-a patit ?’ intreb eu speriata.
‘Scuze amice...au fost multi..si nu le-am facut fata..’murmura el.
‘Nu-i nimic..trebuia sa stiu c-o sa vina cu ajutoare..unde e Kyoko..?’ intreba el furios.
‘Au luat-o...’
‘Nu!’ am strigat eu.’nu se poate...’Disperarea ma cuprinse.Am ajuns prea tarziu , totul din cauza egoismului meu.M-am trezit cand sa cer explicatii si sa ascult povesti...exact cand Kyoko avea nevoie de mine.Am cazut in genunchi complet secata de puteri.
‘Nu s-a terminat!’zise Kei si ma apuca de mana.’O s-o aducem inapoi!’ zise el hotarat.’iti promit’

[Bubbles]

wiiii ai ajuns deja la cap 23 :O...wow.....povestea ii misto:))...Eu nu am vazut greseli....dar...intotdeauna exista acel "dar" :))...acolo expresia aia "daca asta era intr-adevar adevarul" nu prea suna bine "intr-adevar adevarul"....in rest totul e ok(parerea mea :d)...Eu cred ca Midori se inseala cand a zis ca Kei nu o iubeste...:x...dar nha :d.....ast nextu...chuu:* sh gambate! Bye:-h

[Just Sugar]

wow povestea este superba...thoamne ce enervant este fratele lui kei
dak ii face ceva lui kyko il decapitez
midori indragostita de kei...si mai mult ca sigur si el de ea...poate k de asta nu a vrut sa le omoare in tren^_^
sper sa o salveze pe kyoko^_^
spor la scris^_^