You are just my boy[shonen-ai;yaoi]

[nolazy]

Buuun...daca tot am citit fic-ul m-am gandit sa las si un comm desi mi-e cam lene si poate nici nu ar trebui. Dar am vazut ca doar o singura persoana te-a criticat si a cam avut dreptate.
Despre celelalte capitole nu voi spune nimic pentru ca la toate e cam aceeasi problema.Cu exceptia celor de la inceput, primele doua daca imi amintesc bine, unde exprimarea si modul de a scrie lasa foarte mult de dorit.Insa ti-ai mai revenit, dar tot nu e destul.
Sa incep..repetitiile..astea sunt singurele care ma deranjeaza ingrozitor de mult.La un moment dat ai folosit atatea pronume demonstrative (acesta, acestuia, acestia) ca deja nu se mai intelegea nimic :

Isi baga mainile pe sub camasa acestuia pipaindu-i abdomenul.Isi duce buzele catre gatul acestuia si incepe sa linga fiecare particica,limba lui parca nu isi putea controla dorinta.Acesta musca, cu o pofta ciudata din gatul celui ce era lipit de acesta.Dupa muscatura agresiva acesta isi trece limba pentru a ameliora durerea provocata.Incepe sa deschida nasturii camasii aceluia,cu niste miscari lente.

In acest fragment ti-am aratat despre ce vorbeam, plus ca sunt si repetitii cum ar fi "muscatura" si "limba". Si este doar o parte, insa problema este prezenta in intreg fic-ul.Ca sa scoti acele pronume , le poti inlocui cu numele baietilor.
A..si a mai fost o faza ciudata zic eu : "pielea incepe sa ii tremure"- draga mea...pielea nu tremura..tremuratul se produce prin contractia musculara sau din cauza unor boli neurologice..oricum ai lua-o, pielea nu poate tremura :)) . Ai inteles ce vreau sa zic , da?
Cam astea ar fi greselile majore, care din pacate sunt destul de dese. Noroc cu actiunea care este destul de draguta.
Vreau sa-ti spun ca daca nu imi placea cat de cat fic-ul tau nu ma bagam sa comentez.Tocmai de aceea vreau sa te perfectionezi, si daca nimeni nu iti spune, nu vei sti ce greseli ai si atunci e mai rau.
Revenind la actiune..
Din cate am inteles, cel cu par albastru ( scuze ca nu-mi amintesc cum il chema) incepe sa-l placa pe Larry.Desi am vazut ca au fost persoane care s-au bucurat ca s-a impacat cu Yuzi, sincer mie mi-a placut atunci cand l-a inselat.Asta e ceva nou..sa insele de buna voie.Iar acum ca incepe sa-i placa de cel blond, este si mai :chuu:
Acum sper ca nu te-ai suparat insa ai spus chiar tu ca si criticile sunt binevenite.Poate vei tine cont de ce ti-am zis si chiar asta te sfatuiesc sa faci deoarece e spre binele fic-ului :))
Mult succes la scris si astept sa vad cum evoluezi (in bine sa speram :D ).
bye :bye:

[Yaku-chin]

buna !frumos capitolul..desi trist....adik nusj dar k ren sa il tradeze pe yuzi si sa se indragosteasca de fratele lui e dezgustatoor..da nimeni nui poate porunci inimi dar eu tot nu inteleg cum de sa putut indragosti de larry....dak nar fi existat yuzi da poate dar totusi ...nusjj....deja imi schimb parerea de ren si chiar cred k e un nimeni de simte chestiile astea pt lerry.....totusi cel care la iubit la iertat si ia fost alaturi este yuzi......ar fi foarte trist dak sar culpla cu larry:( dar cu toate aceastea a fost un capitol cool astept nexu nerabdatoare:X

[myuu]

Am reusit sa citesc si eu capitolul abia la ora asta si am zis sa las si un comm. Am vazut ca nolazy a spus cam tot ce aveam si eu de criticat asa ca nu te mai bat la cap cu asta. Vreau sa-ti spun ca nu ai atat de multe greseli de tastare asa ca nu te stresa pentru ele. Mai bine fi atenta la continutul ficului si la micile reptitii. Am vrut sa-ti spun de mult sa mai folosesti numele pentru ca nu prea apar prin fic si le inlocuiesti adesea cu pronume si fara sa-ti dai seama ajungi sa te repeti.
Acum despre actiune...mi-a placut scena yaoi dintre cei doi desi pe mine m-a deranjat atitudinea lui Ren. Nu inteleg cum il poate iubi pe Larry. Mie mi-e imposibil sa cred asta. Dupa ce Yuzi l-a iertat pentru ce a facut si a continuat sa-l iubeasca la fel de mult, Ren nu se poate gandi decat la fratele lui in timp ce face dragoste cu Yuzi. Chiar imi pare rau pentru Yuzi pentru ca el chiar il iubeste pe Ren si acum o sa sufere din cauza propriului frate. Pff...ce situatie incurcata...cred k iar incep sa-l urasc pe Larry (cat de repede imi schimb preferintele:)))
oricum ja ne si gambate :bye:

[Teh]

nolazy iti multumesc de critica si sfaturi.>Nu ma supar desigur si voi incerca sa tin cont de sfaturile tale.Sper sa reusesc sa evoluez ^^'
Si de asemenea multumesc si celorlalti carora imi citesc ficul.Inseamna foarte mult pentru mine.
Acestea fiind spuse, voi pune continuarea,si nici eu nu stiu inca ce intorsatura vor lua lucrurile dar stiu ca vor fi o gramada de sentimente incurcate ^^'

<< Ren privea ochii inchisi ai satenului si simtea sarutul apasat de pe propriile sale buze.Era un sarut atat de fierbine si patrunzator ce simtea cum il facea sa tresara,dar acest lucru era doar de placere si nu ca odinioara cand saruturile acestui saten il faceau sa tremure si il faceau sa roseasca, din cauza imensei dragoste simtite de cei doi. Ce se intamplase oare cu acel sentiment? Si cu acele simtiri pe care le avea in urma saruturilor acelea ? Disparusera in vid?
-Yuzi cred ca ar trebui sa mancam ceva,cel putin eu sunt lihnit . Aceste vorbe au intrerupt atmosfera incinsa pe care o crease insasi Yuzi.Nu il deranja intreruperea si purul adevar era ca si lui ii ea destul de foame,deja pregatise ceva si dorea sa isi rasfete iubitul cu tot ceea ce putea sa ii ofere exact ce vrea,si chiar mai mult de atat.Sa nu il vada suferind si sa ii vada mereu frumosul zambet plin de fericire.Acesta era singurul sau scop in viata,sa il vada radiind si sa fie mereu in preajma lui,sa stie ca il poate avea.Sa fie doar al lui.Dar nu era oare in sinea sa destul de egoist gandind aceste lucruri? Chiar daca atat de multe lucruri se intamplasera si Ren era o simpla fiinta umana si nu un obiect.Nu putea fi controlat si dominat,avea dreptul la propria dorinta.Si oare nu o avea?Nu era aceasta sa fie alaturi de cel pe care il iubeste , adica Yuzi. Ii demonstrase de multe ori iubirea si nu se indoia de acest lucru,daca aceasta iubire ar disparea cu siguranta ar observa,sau cel putin asta credea satenul.
-Hmm vad ca deja ai pregatit ceva.Ce bine, ador cum gatesti.Spunand asta baiatul merge asezandu-se pe unul dintre scaunele aflate in jurul mesii,nu vroia sa ajute la asezarea alimentelor pe masa , nu vroia sa se ridice, nici macar sa vorbeasca. Vroia sa fie pierdut in propriile sale ganduri, cunoscute doar de el si ascunse destul de bine. Isi amintea dupa amiaza care tocmai ce trecuse, cum Larry il aparase... Cat de frumos a fost din partea lui si cat de eroic..iar el, nici macar nu i-a mutlumit.Oare nu fusese recunoscator?Desigur ca nu , ce ganduri sunt astea oare? Singurul barbat pe care il iubea era Yuzi , pe care inca il iubeste.Acesta este singurul pe care trebuie sa il iubeasca.Si asta va face. Si-l va scoate total din minte pe blondul infumurat si isi va umple inima si mintea cu o singura persoana ce ii va fi mereu alaturi si alaturi de care nu va pleca niciodata,orice s-ar intampla.Cazand de acord in propriile sale ganduri acesta ii spune satenului
- Yuzi , pot dormi cu tine in aceasta seara?
Urechile barbatului parca incepusera sa danseze de fericire la auzul acestor vorbe. In timp ce barbatul aranja cateva lucruri pe masa din bucatarie il priveste seducator pe adolescent,spunandu-i cu un ton serios dar totusi in care puteai deduce tonul de gluma
- Ce oferi in schimb?
Adolescentul se inroseste incercand sa ascunda sentimentul de rusine.Simtea atat de multa perversitate venita din partea iubitului sau,si acum isi amintea cate lucruri perverse facuse inainte cu cateva ore.Fusese ghidat doar de placere si nimic mai mult,era un moment magic si cu toate acestea el il transformase doar intr-un simplu act sexual,fara importanta. Acesta isi striga singur in subconstient " Esti un nimic ... Esti cea mai nenorocita persoana ce poate exista " . Era ciudat cum vorbea despre sine la persoana a treia,dar altfel nu o putea face.Simtea in asa fel cum singur se poate injunghia si isi poate reprosa vina imperdonabila.
Cina tinerilor a decurs foarte normal acestia dezbatand cat mai multe subiecte destul de obijnuite,de la cele mai plictisitoare ore de curs ale lui Ren pana la cele mai groaznice intalniri de afaceri ale lui Yuzi. Dar in mintea lor, oare salasluiau tot aceste ganduri obijnuite?Aveau minti diferite in acest moment ce nu se putea contopi.Un lcuru era sigur,in acest moment cei doi se gandeau la aceasi persoana : Larry. Era ciudat cum impartaseau gandul spre aceasi persoana dar in perspective atat de ciudate.. Cum a stricat totul si cum poate a luminat o cale intunecata intr-o alta parte a mintii lor...
Seara a trecut destul de repede iar cei doi baieti au terminat prin a dormi in acelasi pat in dormitorul satenului,in patul imens si extrem de comod.
Razele soarelui incepeau sa se coboare spre fereastra ce lumina camera. O lumina puternica intrase in interiorul camerei iar ceasul desteptator incepuse sa faca zgomotul enervant.
- Ohh te rog stinge chestia aceea, nu pot dormi.!!!
-Imi pare rau somnorosule dar trebuie sa mergi la liceu,ce crezi ca voi merge eu, in locul tau?
-Liceul..Aa..Liceul.In legatura cu acest lucru Yuzi..eu ieri,eram afara cand ai ajuns tu acasa pentru ca mi-am pierdut cheia de la apartament si mi-a fost practic imposibil sa intru.Imi pare atat de rau pentru acest lucru,nici macar nu stiu cum am reusit sa pierd cheia,sunt atat de inconstient.Imi pare rau ca trebuie sa ai mereu grija de mine,iar eu iti creez numai probleme
-Oh tu , prostutule de ce crezi aceste lucruri?iar cat despre cheia ta am gasit-o de dimineata,era in gheozdanul tau.Pentru ca m-am trezit putin mai devreme si ti-am facut ghiozdanul pentru ziua de azi,pe care ai omis sa il faci.Am vazut si cheia aruncata pe acolo.Ar trebui sa fi mai atent la lucrurile astea,nu vreau sa patesti ceva...Bine ca am fost eu aici,daca eram plecat si pierdeai cheia?Cum intrai? Satenul spune aceste lucruri zambind.Insa adolescentul chiar se simtea prost pentru acest lucru asa ca lasa capul in jos si inovluntar lacrimile au inceput sa se cuibareasca in ochii sai. Lacrimile incepusera sa curga pe obrajii lui albi iar ochii parca i se inecau.Satenul vazandu-l intr-o astfel de ipostaza se arunca catre el si il imbratiseaza sarutandu-l apasat.Nu vroia sa il vada suferind,plangand sau orice altceva.Era prea mult pentru el, tot ceea ce vroia era sa il vada zambind. Il imbratiseaza fara macar a spune ceva insa aceasta tacere este rupta de ren care adauga
- Imi pare rau.. Imi pare rau Yuzi pentru tot ce ti-am facut ,pentru tot ce iti fac.Pentru aceasta imensa suferinta pe care ti-o provoc.Eu te iubesc cu adevarat si niciodata nu as vrea sa te pierd indiferent de ce s-ar intampla..vreau sa stii ca eu nu vreau sa te ranesc,eu nu vreau sa iti creez probleme..
Spunand acest lucru inima lui Ren incepuse sa bata cu aceasi acceleratie cand Yuzi il privea,si parca acele sentimente de odinioara revenisera.Inima ii batea atat de tare la fiecare mangaiere a acestuia , si gandul ii statea doar la aceasta persoana..
Era atat de josnic,sentimentele lui se schimbau cu fiecare secunda,cu fiecare minut.Era cea mai josnica persoana.Se ura pe sine insusi...Daca el se ura,oare cei din jurul lui nu ar fi trebuit..sa faca acelasi lucru? <<

[nolazy]

Ma bucur ca nu te-ai suparat si fi sigura ca vei evolua, desi ar putea lua ceva timp.
Nu iti mai atrag atentia asupra repetitiilor deoarece am vazut o mica imbunatatire, insa tot au mai existat si scapari.Dar pentru inceput e bine.Continua sa fi atenta si poate in curand nu vor mai exista.
Insa nu scapi de celelalte critici..
"in jurul mesii" - in jurul mesei
"vina imperdonabila" - vina impardonabila
"spre aceasi persoana" - spre aceeasi persoana
Cam astea au fost cele de scriere care le-am observat eu, dar am mai gasit si de exprimare:

(...)isi va umple inima si mintea cu o singura persoana ce ii va fi mereu alaturi si alaturi de care nu va pleca niciodata,orice s-ar intampla.

Aici chiar nu am intes ce ai vrut sa zici.Si cred ca nici tu nu ai inteles.Din ce-ai scris reiese ca Yuzi ii va fi mereu alaturi si ca ei nu vor pleca niciodata nicaieri.Puteai sa scri ceva de genul "ce ii va fi mereu alaturi si care nu-l va parasi niciodata" sau ma rog...Oricum altfel decat ai scris acolo.Si inca una:

inima lui Ren incepuse sa bata cu aceasi acceleratie cand Yuzi il privea

Aici problema este cam aceeasi.Trebuie clar reformulata fraza asta.Sa-ti explic..asta in cazul in care nu ti-ai dat seama deja la ce ma refer.Deci...cand ai scris "cu aceeasi acceleratie" (cu doi de e), trebuie sa urmeze "ca atunci cand"..deci sa fie o comparatie.
Sau poti scrie ceva de genul "(...) incepuse sa bata cu acceleratie in timp ce(...)"
Cam asta a fost ce am avut de zis despre greseli...hai ca nu'i chiar atat de rau :P
Ai avut dreptate cand ai zis ca sunt o gramada de sentimente incurcate :)) . Ren asta chiar nu-si poate da seama pe care il iubeste?Ah abia astept sa vad cu cine ramane pana la urma..desi cred ca o sa mai treaca ceva timp pana se hotarasete de cine ii place. Iar Yuzi este atat de posesiv..Abia astept sa pui continuarea :). App imi place ca scri repede capitolele :bv:
Succes la scris si la greseli cat mai putine :D
bye:bye:

[myuu]

Voi doua vreti sa ma omorati? Sa nu cumva sa indraznesti sa-i desparti pe Ren si Yuzi :o3...eu vreau happy end mereu si multa dragoste. Si Yuzi sufera din cauza lui Ren si pe el de ce nu-l vede nimeni?:o3...pff...m-a luat putin valu..:D
Sa incep cu criticile sau sa nu mai spun? Si asa am observat ca lenesa de mine ajunge mereu tarziu si nu mai are ce spune:))...vai vb de mine la persoana III..nu-i de bine:))....Totusi trebuie sa spun ceva ca altfel nu ma simt yo bn:D...Am vazut o repetitie suparatoare "...alaturi si alaturi..." care chiar m-a deranjat in momentul in care am citit. Oricum observ ca te perfectionezi dar fii putin mai atenta sa nu folosesti acelasi cuvant de mai multe ori pentru ca risti sa faci repetitii suparatoare.Am vazut cateva virgule care sunt puse degeaba cum e "ce crezi ca voi merge eu, in locul tau? " aici nu era nevoie de virgula...scz daca ma insel insa mie asa imi pare mai corect.
Ren e asa un prost (scz...dar acum asa mi se pare). E prost pentru ca incepe sa-l iubeasca pe Larry in timp ce se culca cu iubitul sau si e si mai prost pentru ca isi schimba atat de repede sentimentele. Si eu care credeam ca inteleg sentimente mai complicate...pff...se pare ca aici nu inteleg:D...oricum sa nu-i desparti pe cei doi ca altfel vei vedea cum fac ca trenu:))...gambate cu nextu si ja ne:*

[Teh]

Va multumesc pentru comentariile aduse ficului meu. Imi cer scuze ca nu am mai postat de mult,dar pur si simplu nu am putut .. So well am adus urmatoarea parte,si sper sa ocolesc mai mult greselile si sa imi reuseasca mai bine ^^

<< Dupa aceasta mica conversatie , in timp ce in mintea si inima lui Ren se cuibarisera atat de multe sentimente contradictorii satenul il strange in brate, apoi ii zambeste.
Momentele pentru pregatirea de liceu au trecut cat ai clipi iar in clipa urmatoare cei doi se aflau in masina indreptandu-se spre liceu.
Coborand din masina Ren ii zambeste prietenului sau destul de vesel ( sau cel putin asa i-a dat impresia celui din masina ). Sentimentele lui se schimbasera, revenisera, si iar se schimbasera. Nu stia cum sa reactioneze si de ce inima lui o lua razna. Parca si creierul sau se distrugea fragmentel cu fragmentel dupa fiecare clipa de gandire , aproape inconstienta. Dupa acel zambet "vesel" adolescentul merge in fuga catre liceu iar acolo intra fara a se uita in stanga sau in drepata. Din partea sa nimeni nu se afla in jurul sau pana in momentul in care a avut contact cu sala de clasa. Acolo parca o raza de lumina a aparut pentru a-i lumina calea. Se simtea mai bine acum, cand ajunsese acolo. Simtea cum parca scapase de probleme, cum se ascunsese undeva intr-o mantie incetosata unde acele indoilei pe care le avea nu il puteau urmarii iar cei doi baieti erau doar in amintirea sa. Dar nu dorea acest lucru,vroia ca unul dintre ei sa fie pentru el. Si oare care era?
-Renjiiii !! Vino aici imediat.
Baiatul se uita in fundul clasei, acolo se aflau cele doua prietene ale sale, roscata si Miko. Parca si ele il urmareau ca o umbra,de care oricat ar fi incercat nu puteau scapa. Aveau sa il intrebe atat de multe lucruri : de ce plecase? de le lasase acolo? de ce nu le daduse nici macar un telefon?. Nu avea chef de intrebari cicalitoare,dar bunul simt il oprea sa le spuna asta asa ca merge drept spre ele cu acelasi zambet pe care il avea si cand coborase din masina. Era atat de fals, si fortat. Dar cum nimeni nu isi datea seama de acest lucru? Nu il mai cunosteau? Se schimbase atat de mult?
-Ce s-a intamplat? Nu-mi spune i-a luat foc creierul cuiva iar eu trebuie sa fac pe pompierul pentru a i-l stinge.
-Ha Ha Ha ce glumet suntem azi. Ia spune tu de ce ai plecat ieri? Si nu accept scuze jalnice ca : am uitat aragazul aprins, spuse Miko
-Of lasa-l,cred ca daca ar fi vrut sa ne spuna ceva in legatura cu acest lucru s-ar fi nazair asupra noastra cu explicatii fara ca noi sa ii punem niciun fel de intrebari. Tot ceea ce vrea este putina liniste pentru a -si pune intr-o anumita ordine gandurile si pentru a vedea oare ce simte cu adevarat,sau cel putin eu asta cred. Spuse zambind roscata incercand sa para pe prostuta la sfarsitul propozitiei,afisandu-si un zambet copilaresc.
In gandul sau baiatul putea sa jure ca aceasta ii citise mintile. Chiar il intelegea atat de bine sau ghicise pur si simplu?
Ren inclina din cap in semn de aprobare in ceea ce spusese Mitsue. Era mai bine sa lase lucrurile asa, la cat erau de incurcate nimic nu le-ar mai fi putut descurca in acest moment. Si oricum sirul de intrebari cicalitoare nu a mai putut continua nici daca ar fi vrut caci profesorul de matematica isi face aparitia in sala de clasa,se arunca pe scaun si incepe sa faca prezenta. Urma sa fie o alta zi plictisitoare de scoala,dar macar se detasase de problemele ce ii mancau sufletul. Era un las pentru ca fugea asa, pentru ca se ascundea. El insasi stia acest lucru si nu il nega,cu toate acestea continua sa il practice.
In timp ce Renji incerca sa isi ascunda gandurile in problemele de matematica satenul conducea cu o viteza umitor de mica fiind adancit la randul sau in ganduri. Serviciul nu intra in discutie in acest moment,sau cel putin entuziasmul pentru acesta.. In mintea sa se invarteau doar vorbele ce iubitul sau i le spusese cu ceva momente mai inainte:
- Imi pare rau.. Imi pare rau Yuzi pentru tot ce ti-am facut ,pentru tot ce iti fac.Pentru aceasta imensa suferinta pe care ti-o provoc.Eu te iubesc cu adevarat si niciodata nu as vrea sa te pierd indiferent de ce s-ar intampla..vreau sa stii ca eu nu vreau sa te ranesc,eu nu vreau sa iti creez probleme... ..
Era romantic, era induiosator,...dar atunci de ce durea atat de tare cand se gandea la asta? Il iubea, sentimentele ii erau impartasite. Isi putea dori ceva mai mult? Poate ca in acest moment i se parea acesta doar un prost pretext de a fi alaturi de el. Nu vreau sa te pierd indiferent de ce s-ar intampla,asa spusese tanarul...dar oare nu era decat acel stupid pretext de a avea pe cineva alaturi si de a fi adorat?
Nu avea cum sa se intample acest lucru pentru ca o fiinta atat de inocenta,atat de nevinovata si pura ca Ren nu putea gandi asa,era mai prejos decat orice i-ar fi putut trece prin minte. Dar atunci, de ce se gandea la asta?
Urmand pe langa acestea si intrebarile conduse poate de gelozie : Se gandeste acum la mine? Ma iubeste? Se uita la altcineva cum se uita la mine? Ii zambeste altcuiva cum imi zambeste mie?
Am devenit patetic.. Sunt adancit in aceste ganduri prostesti si partea cea mai proasta este ca nici macar nu stiu cum sa scap de ele.Poate ca nici nu vreau sa faca asta. Simt cum s-a creat o bariera ciudata intre noi. In acelasi timp parca il cunosc mai bine ca niciodata mai bine ca oricand si pe de alta parte,simt cum parca nu il cunosc de loc. S-a schimbat? Nu, este doar o impresie.
In timp ce aceste vorbe ii treceau prin creier si i se scurgeau in vene barbatul ajunge in fata biroului unde coboara destul de detasat de ceea ce facea.Isi continua drumul fara a privi in alte parti. Avea sa fie una din acele zile in care nu se putea gandi la altceva decat la el!
Ziua a trecut atat de greu iar dupa amiaza sosise. Soarele nu mai era pe cer iar picaturile de ploaie incepusera sa coboare din cer. Era o dupa amiaza urata,ploua si parea sa nu se mai opreasca.
-Ren eu chem un taxi, vrei sa mergi cu mine?
-Oh imi pare rau Miko dar voi merge pe jos,stam in directii total diferite. Mai bine mergi tu singura cu taxi-ul, nici macar nu am bani la mine. Asa ca vom mai vorbi maine. Ai grija de tine.
Cat de dureros a sunat asta pentru tanara adolescenta. O bariera se crease brusc intre acestia.De ce? nu stia nici ea,dar era atat de vid. Parca acum picaturile de ploaie se auzeau cazand rand pe rand intr-o incapere neagra , o incapere atat de mica in care si sgomotul pe care il facea picatura de ploaie in drumul spre contactul cu solul se auzea. De ce crease aceasta diferenta intre ei? O durea..Erau amici,erau cei mai buni prieteni iar destramarea acestui lant era infiorator. Dar nu putea sa se lase vazut acest lucru, nu trebuia decat sa ii fie alaturi. Asa ca aceasta afirma din cap si pleaca.
De aceasta data baiatul ramane singur cu roscata ce parca nu vroia sa se dezlipeasca de trupul sau. Il tinea de brat si il privea spunandu-i ca ii este frica. De ce? Sa nu fie insfacata de puritatea ploii ? Poate...
-Mitsue,uite ia umbrela mea. Vad ca tu nu ai una. Eu voi merge pe jos acasa, presupun ca si tu vei face asta.. Asa ca poti lua umbrela mea eu voi merge prin ploaie,voi fugi astfel voi ajunge cat mai repede acasa.
-Dar...
Fata nu apuca sa isi continue propozitia ca a fost lasata singura cu o umbrela in mana. Pasii se auzeau prin ploaie si fiecare sunet crea un vid ingrozitor. Simtea atata suferinta doar prin niste pasi apasati. Cine era acest nou baiat? Cine crease aceasta creatura nestiuta? Se schimbase,se schimbase mult.... <<

[Yaku-chin]

buna!!super frumos fic-ul desi are parti triste care pe mine ma fac sa plang:))ce nebuna is...dar chiar ma fac sa sufar...de ce ren nu se hotaraste si el odata sa il iubeasca pe yuzi adik ar fi nesimtit dak ar alege pe altcineva adik da poate suna absurd dar yuzi a facut o goaza pt el..si el....da el e o victima a inimei sale a sentimentelor sale....si poate nu vrea sa fi victima dar este si in acelasi timp si ceilalti sunt victimele lui...adik sa se hotarasca...devin insuportabila stiu...dar mie greu sa vad cum e ren .....un sentiment nou care nu-l pot defiinii adik pot spune k nu imi place cum se comporta dar pot spune k nu e rau si nu pot sa am nici o parere rea....nu stiu ce sa mai cred despre el...astept nexu' a fost un cap super:X

[Teh]

Multumesc Raluca <3 . Well m-am gandit sa pun continuarea azi,pentru ca nu voi mai putea pune decat saptamana viitoare , so sa vedem. Nici eu nu prea stiu cum o sa evolueze povestea insa am destul de multe ideei si vreau sa le pun in aplicare. Va multumesc pentru ca imi cititi ficul <3 .


<< Ploaia purifica sufletele tuturor,nu cotneaza cat de rautacioase au fost faptele pentru aceea zi,dar cand ploaia incepe iar tu o lasi sa se scurga peste trupul tau,esti purificat. Simti cum parca toate greselile tale au fost sterse de o mana cereasca. Dar ele se reiau in scurt timp dupa ce ai disparut din ploaie,si ai incercat sa te adapostesti,sa te usuci si la randul tau sa stergi apa lasata de ploaie pe trupul tau.Pentru ca asemenea greseli sa fie pierdute pentru totdeauna oare nu ar trebui sa ne pierdem in ploaie? Sa ramanem acolo pentru totdeauna ca durerea noastra sa fie ascunsa?Este un act las,dar singurul posibil...Cu toate astea,ne ascundem de ea,pentru ca este singura ce ne vede partea intunecata pe care doar noi am accesat-o. Ploaie...Ma vei purifica pentru totdeauna?
Baiatul mergea printre picaturile ce se nazareau din cer. Erau foarte dese si apasate. Cu toate astea erau atat de linistitoare si pasnice. Il faceau sa se simta protejat,il cunosteau mai bine ca orice. Ar fi vrut sa poata continua acest drum pentru totdeauna si sa nu ajunga nicaieri niciodata. Sa poata privi acele picaturi cum ii intra in ochi si cum ii evapora tristetea. Dar cu cat mergea , cu fiecare pas se apropia tot mai tare de acel loc. Nu ar fi vrut niciodata sa ajunga acolo,inca nu stia nici el de ce insa nu vroia sa faca acest lucru. Era prea confuz,si totusi nu se intamplase nimic.
-Nu este cazul sa fiu iresponsabil. Sunt un nenorocit,o persoana de nimic. Nu merit nici macar mila cuiva dar sa ma iubeasca cineva atat de mult. Il fac sa sufere din inconstienta, prostie si iresponsabilitate. Nu stiu cum sa opresc acest lucru,as vrea sa pot pleca departe ca el sa fie fericit si sa nu mai depinda atat de mine. Este singurul lucru pe care il pot face pentru a'l putea pazi de suferinta ce are sa urmeze..cand eu nu ma voi mai putea stapani si voi arunca vorbe grele si acte iresponsabile asupra lui?Oare nu gandesc iar doar pentru mine?Poate ca sunt atat de imprasitat incat sentimentele mele au luat'o razna.Daca voi continua asa..Sunt sigur ca ma voi sparge in bucati dupa ce voi distruge totul in jurul meu...
In timp ce baiatul isi spunea aceste lucruri in sinea sa, o masina neagra apare in ploaie. Era un model destul de modern si interesant.Nu se pricepea la masini,nu putea spune ce model era insa iesea in evidenta. Iar cu aceasta ploaie oricum nu conta. Si-a intretat privirea in fata si a continuat sa mearga. Sufletul parca i se frangea in mii de fragmentele. Dar nu putu sa mearga mai departe pentru ca in fata sa a aparut un barbat inalt,fara par si foarte solid. Parea sa aiba in jur de 25 de ani. Era imbracat intr'un costum negru ce ii venea ca o manusa.Oare cine era si ce vroia?Avea sa afle mai tarziu,acesta nu era deloc important.
-Tu..Vii cu mine.
Fara a mai spune alt cuvant ii cuprinde mainile lui Renji si i le trage la spate. Acesta il apuca si il baga in spatele masini. Acum vedea,era de fapt o limuzina,dar din cauza ploii nu putea sa distinga acest lucru. Cine erau acesti oameni si ce vroiau de la el? Il luasera din ploaie,purificarea sa disparuse. Se simtea mai rau ca intaine,vroia sa iasa afara si sa stea in ploaie mult timp, uitase chiar si ca fusese bagat cu forta in masina. Inauntru se afla un om mai in varsta ce il privea destul de urat.
-Renji, probabil stii prea bine cine sunt insa .. inca nu stii ce vreau. Sunt tatal lui Yuzi.
Baiatul amorti cand acele cuvinte i-au fost spuse. Analiza acel barbat din cap pana in picioare. Era cu adevarat batranul lui Yuzi,dar deasemenea..Era si a lui Larry. De ce se gandea acum la asta? Era asa un nenorocit. Trebuia sa il faca fericit pe Yuzi oricat ar fi costat. Asta era scopul sau acum.Intelesese.
-Domnule ... eu
-Taci si asculta ce vreau sa iti spun.Apoi o sa poti sa iti dai cu parerea. Eu pentru fiul meu doresc sa aiba ce e mai bun,sa aiba o familie si copii sa poata duce numele meu mai departe.Dar daca traieste cu un alt barbat crede-ma ca nu poate iesi la capat. Vreau sa imi conduca firma si sa aiba grija de averea mea. Eu sunt batran si am muncit pentru tot ce exista acum in familia mea,iar din cauza ta totul se poate pierde. Vreau sa faci un singur lucru,sa pleci din viata lui Yuzi,a fiului meu.Iti voi da bani lunar,iti voi plati studiile, voi avea grija ca viata ta sa fie una la care nici macar nu ai visat. Dar in schimb vreau sa imi lasi fiul in pace.
Ce spunea acesta?Nu vroia sa il paraseasca...I-ar fi zdrobit inima.Incerca sa il mituiasca?Nu vroia bani nu vroia nimic,tot ceea ce vroia era o " familie" pe cineva aproape si el sa fie protejat.Dar nu spusese mai devreme ca vrea sa protejeze?Era inca doar un copil incapabil de asa ceva,avea nevoie de cineva care sa ii fie alaturi,doar pentru el si doar in scopul sau mai mult ca oricand. Insa de aceasta data avea sa apere si sa nu faca pe nimeni sa sufere.
-Imi pare rau dar eu nu voi putea face acest lucru. Daca l-as parasi Yuzi ar muri de tristete.Eu vreau sa fie fericit,iar asta se poate intampla doar alaturi de mine. Domnule nu vedeti? Cu aceasta il sfarmati in doua pe fiul dumneavoastra..
-Uite ce e pustiule - barbatul se incrunta - o sa iti spun o mica poveste. De cand era fiul meu mic a dorit sa fie cineva, sa conduca afacerea si o fata frumoasa. In ziua in care te-a intalnit pe tine totul s-a schimbat. Nici macar nu stiu cum s-a intamplat acest lucru,dar nu imi pasa. Stiu doar ca visul lui se destramase. L-am auzit intr-o seara...a spus Visul meu trecut a fost nazarit de acest baiat,pe care de abia l-am cunoscut. Simt ca il iubesc mai mult ca pe orice si ca mi-as putea da si viata pentru el... Am vrut o familie,cu doi copii doi baieti si o sotie cu parul roscat. Dar am primit un baiat cu parul albastru.. Am oare acum alt vis? Dar nu ma pot opri... . Am inteles atunci ca totul s-a schimbat,dar tu i-ai distrus viata. Nu imi pasa .. dar fericirea lui nu va fi niciodata alaturi de tine,cand se va trezi peste cativa ani si va vedea ca nu s-a ales nimic din ceea ce a vrut..Va deveni chiar mai acru decat sunt eu acum.
Vorbele acestea ii ajunsesera la suflet baiatului.Nu stia acest lucru,credea ca intotdeauna fusese asa,ca mereu i-au placut baietii.daca el nu ar fi aparut in viata aceluia,acum era altceva si intr-un final si-ar fi putut duce visul la capat. Era doar un parazit,un ciulin crescut printre flori. Se ura pe sine insasi.. Nu stia ce sa faca,sau cum sa reactioneze dar trebuia sa faca ceva. Avea sa accepte sa se indeparteze de Yuzi pentru ca aceasta ar fi fost singura cale .. prin care il putea face fericit. Dar ce era acest nou sentiment? Nu vroia sa faca acest lucru.
-Am...Am inteles..Acesta va fi fericit doar asa..Dar dati-mi timp..timp sa ma pot dezlipi de el pentru ca suferinta sa fie mai usoara.
Barbatul privea uimit.. Nu stia ca acesta simtea atat de multe pentru fiul sau,il iubea cu adevarat deci vedea..ce era mai bun pentru el.Avea sa aiba incredere in el,merita.
- E bine ca nu te-ai dovedit a fi atat de iresponsabil..precum este Larry.
Baiatul incremeni cand auzi acest lucru,despre ce vorbea? De ce il adusese in discutie pe celalat fiu al sau?
- Ala nu se poate numi nici macar fiul meu, il urasc la fel de mult cum urasc si ploaia asta parca venit din vid. Este un prost si as fi dorit sa nu fie fiul meu. Ma bucur ca ai inteles ce trebuie sa faci, acum adevarata mea comoara va fi in siguranta.
Spunand asta barbatul ii face semn celui ce il luase in limuzina mai devreme pe Ren, acesta il ia si practic il da afara. A accelerat,iar masina se pierdea printre picaturile ce inca mai cadeau din cer.
Adolescentul privea acea masina si lacrimile incepusera sa ii curga. Trebuia sa faca ceva ca Yuzi sa nu mai sufere atat...Dar din acel motiv plangea? Sau pentru durerea pe care o simtitse cand auzise as fi dorit sa nu fie fiul meu ... Larry,oare cat suferise din aceasta cauza? <<

[Teh]

Merci raluca <3. Hmm am venit cu urmatorul capitol ( fara critici? :)) As mai vrea si din acelea,pentru ca nu am cum sa nu fi avut greseli )
Oricum sper sa evoluez oricum ar fi. Asa ca urmatoarea parte :D

<< Picaturile inca erau aruncate violent din propria lor casa. Pentru a purifica sufletele celor ce insa se aflau pe Pamant. Oare intr-un final nu ne transformam cu totii in mici picaturi de ploaie..si cand ne vine timpul ne revarsam peste cei ce candva ne-au ajutat ..sau ne-au facut atata rau. Viata este ca un spin.. Isi aduce singur bine dar ii raneste pe ceilalti. Poate fi ranit,poate fi rupt si distrus. Nu vrea sa raneasca..nu vrea sa distruga dar este nascut asa cum este,de natura. Nu poate face nimic in legatura cu asta, insa cei din jur nu inteleg asta. Viata este egala cu spinul unei flori.. Frums dar ucigator.
Baiatul se afla in ploaie si de aceasta data,mergea cu pasi lenti catre cladirea in care se afla apartamentul iubitului sau,si care era inca, si casa lui. Lacrimile ii curgeau inconstient si se prelingeau pe obrajii rosii. Parca l-ar fi batutu cineva,parca l-ar fi insultat.. Nu stia cum putea fii atat de fierbinte cand apa ce cadea din cer era atat de rece. Era un mister, dar probabil din cauza acelor sentimente adanci pe care le simtea.Inca nu le putea deslusi dar .. oare vroia sa faca asta? Se gandea cum Yuzi va suferi.. Si alaturi de acesta si chiar daca il va parasi..In jurul sau si chiar fara el nu poate fi acelasi. Si-ar fi dorit de aceasta data,fiind chiar prima oara cand acest gand ii trecea prin minte, sa nu se fi intalnit , sa nu se fi cunoscut, ca acum..acel biet baiat, acea splendoare , dragostea lui,sa nu sufere. Dar timpul dupa cum toti cei existenti pe Terra stiu,nu poate fi dat inapoi,...nici inainte. Odata ce un moment l-ai petrecut, acesta a fost pierdut pentru totdeauna,de parca ar fi fost aruncat intr-o groapa fara fund. Sau asa parea viata din perspectiva acelui adolescent cu parul alabastru.
Mersese..si chiar fara a-si da seama ajunsese in fata cladirii in care locuia. Voi intra...si ii voi explica..Dar ce ii voi explica?
Da , nu stia ce urma sa ii spuna. Poate ca aceasta nu era oricum seara potrivita pentru a-i spune ceva. Dar il iubea,inca o facea. Era prea egoist din partea sa. O stia si totusi nu putea opri acest lucru,acest sentiment,acea dorinta. Il vroia doar pentru el si a renunta la el parca nu il lasa inima. Si daca...Larry era cel pe care il iubea cu adevarat iar Yuzi nu era decat iluzia iubirii pe care candva i-o purtase?Nu,cum putea gandi asta? Inca il iubea pe saten.Si cu toate astea..in gandul sau pe primul loc se afla blondul apoi..fiind zarit pe pajistea verde din coltul mintii sale si satenul. Iar inima sa? Putea oare sa bata pentru doua persoane care desi unite de acelasi tata si acelasi sange,erau atat de diferite. Si chiar identice de'ar fi fost,ii era imposibil. Poate ca trebuia sa aleaga,poate ca trebuia sa lase totul in spate. Sa fuga unde vedea cu ochii,ceva trebuia sa fii descopeit..Nu?
Inca nu avea puterea de a merge mai departe si de a infrunta tot ceea ce se intampla.Asa ca baiatul nu merge direct in cladirea aceea,isi continua drumul pe unde il duceau ochii.Nu stia incotro se indreapta,dar nici nu vroia sa o stie. Avea nevoie doar de o lunga plimbare prin acea ploaie..Apoi si-ar fi dat seama ce urma sa faca. Oricare ar fi fost decizia sa.
In timp ce acesta isi urma mica plimbare prin ploaie in apartamentul acela se afla satentul care inca isi astepta iubitul..sa vina. Ce se intamplase cu el?Nu ii statea in fire sa intarzie atat de mult. Era totusi destul de tarziu. Acesta fiind ingrijorat se gandeste ca ar trebui sa sune,pe oricine..sa afle ce s-a intamplat ( pentru ca Ren nu raspundea la telefon,de fapt..suna oare telefonul?Avea impresia ca nici macar asta nu se intampla...). Prima persoana care i-a venit in minte a fost Mitsue. Ea trebuia sa stie,iar de nu..Si Miko ar fi stiut. Cand acesta pune mana pe telefon incepand sa formeze un numar de telefon sonerioa de la usa apartamentului se aude. Acesta arunca grabit telefonul fara a se uita unde, si fuge catre usa pentru a o deschide . Precis este el..
Dar cand deschise usa,expresia fetei, care fusese zambitoare si destul de energica, se schimba.Dincolo de usa statea o roscata plouata din cap pana in picioare. era frumoasa si foarte atragatoare,dar nu era baiatul cu parul albastru pe care satenul il astepta.
-Imi pare rau ca dau buzna in asemenea circumstante. Dar pot pleca daca deranjez. Doar ca mi-am pierdut cheia de la apartament,si nu am unde petrece noaptea.Bani pentru hotel nu am.. Si..Imi pare rau. Inteleg daca nu ma veti putea primi aici. Spunand asta adolescenta isi pierde echilibrul si lesina in bratele barbatului din spatele usii.Acesta o prinde fara macar sa clipeasca. Nu era el,cel pe care il astepta. Dar fata avea nevoie de ajutor. Acesta o ia in brate inchizand usa si o pune pe canapeaua din mijlocul livingului. Cand incepe sa caute ceva alcool pentru a o ajuta pe adolescenta sa se trezeasca din lesin, fata isi revenea in simturi.
- Imi pare rau.. voi pleca. Spunand asta incearca sa se ridice insa era sleita de puteri.
-Stai Mitsue,linisteste-te.Poti ramane aici in aceasta seara. Oricum.. Renji inca nu s-a intors. Ma intreb..Oare unde poate fi. La Miko?
-Nu cred,de acolo vin si eu. Am incercat sa o caut insa parintii sai se pare ca au asaltat-o. Avea destule de multe rude in vizita. M-am vazut nevoita sa plec fara a mai pune alte intrebari.
-Inteleg..cu toate astea nu pot ramane calm.. Oare unde este?
Fata incerca sa se ridice iara insa cand in sfarsit se afla pe picioare aceasta isi pierde echilibrul. Dar nu cade,fiind prinsa de barbatul ce se afla langa ea.
-Stai,nu te mai forta. Aseaza-te aici.
Aceasta era inca uda loarca si udase si canapeaua cu aceasta ocazie.
-Uite Mitsue,poti face o baie fierbinte iar eu iti voi imprumuta niste haine de la mine - nu cred ca iti vor veni dar putem improviza - pentru ca la cat de uda esti poti raci foarte tare. Te voi duce eu in baie. De acolo cred ca te vei putea descurca si singura. E mai bine asa. In plus tu esti prietena lui Ren, si eu stiu ca el te-ar fi ajutat orice s-ar fi intamplat.
-Multumesc..
Fara a mai spune si alte cuvinte satenul o ajuta pe roscata sa se deplaseze in baie lasandu-i acolo o pereche de blugi mai mici - probabil erau a lui Ren - si o camasa destul de mare de culoare alba - aceasta era probabil a lui.

Dupa aproximativ o jumatate de ora usa de la baie se deschide. Acolo isi face aparitia o tanara domnisoara purtand o pereche de blugi albastrii care ii veneau ca o manusa si o camasa destul de lunga si larga,dar care de asemenea ii venea bine. Parul sau ud , sters doar cu prosopul , i se revarsa pe trup. Pe fata ei salasluia o privire inocenta.
Cat de atragatoare parea in acea ipostaza,putea trezi orice simturi la viata.. >>