Il iubesc,dar nu am de gand sa ii spun

[I'm_just_a_girl]

Primul meu fic, care dupa parera mea nu e cine stie ce dar din greseli se invata asa ca uitati primul capitol.

Capitolul I- Inceputul



De ce considera o ciudatenie a naturii ?Ce vad atat de diferit la mine ? Aceasta intrebare imi rasuna in minte din care cauza ma indrept cu pasi marunti catre baia doamnelor de la aeroport pentru a ma uita in oglinda . Intru ! O incapere mare acoperita cu gresie alba ca zapada , cateva ghiuvete,tualete publice si cateva oglinzi. Ma indrept catre prima oglinda care se afla in stanga mea. Parul meu negru ca o noapte intunecata , ochii mari si albastri ca marea in care te-ai putea pierde si pielea alba ca spuma marii ma fac sa par un demon cu chip de inger.Poate ca datorita tunsorii mele manga lumea ma considera diferita sau poate din cauza ca ma inbrac ca un EMO.Bine, trebuie sa recunosc : arat ca o ciudata, ma inbrac diferit si ascult rock. Poate ca si asta e motivul pentru care am hotarat sa ma mut in alta tara, poate ca ma saturasem ca lumea sa ma priveasca urat, ma saturasem sa nu pot sa imi fac nici un prieten din cauza ca arat ciudat. Singura mea prietena era sora mea Thimeea care s-a mutat in Japonia.De cand a plecat nu am mai avut nici un prieten.
Dupa cateva minute in care nu am facut altceva decat sa ma privesc,aud o voce care anunta ca este timpul pentru a parasi Germania,tara mea natala. Mama mea m-a intrebat daca nu imi pare rau ca plec lasand in urma amintiri,prieteni si familie. Eu i-am spus adevarul. Nu imi pare rau ca trebuie sa plec. Acolo unde ma duc o sa am amintiri mult mai frumoase si prieteni mult mai buni decat am avut in Leipzig. Pe cand vine vorba de familie nu regret nimic pentru ca stiu ca in Tokio ma va astepta sora mea si alaturi de ea nu voi duce lipsa de nimic.Mi-am lasat bagajele si am urcat in avion. Ma-am asezat fara sa produc zgomot pe ultimul loc de la geam, dupa care mi-am pus castile de la telefon in urechi pentru a asculta muzica. Dupa trei ore de calatorit cu avonul am ajuns in cele din urma in Tokio.
Odata ce am pasit afara din aeroport am realizat ca o masina neagra ma astepta pentru a ma duce la apartamentul surorii mele.Cand am intrat in masina, din cauza plictiselii am descis geamul pentru a admira priveliste. Nu ma surpins deloc faptul ca in Japonia nu prea putei sa admiri un peisaj din cauza cladirilor care sa inaltau spre cer fara a se mai opri. Dupa inca 30 de minute in sfarsit am realizat ca am ajuns in fata unei cladiri imense vopsita intr-un crem dupa aparerea mea destul de plictisitor. Mi-am luat bagajul din masina dupa care am intrat in scara blocului si spre disterarea mea a trebuit sa urc pana la ultimul etaj al cladirii. M-am uitat pe coridor dupa apartamentul in care voi locui destul de mult timp si l-am gasit.
Am deschis sfioasa usa apartamentului si am pasit usor pe parchetul de-un alb maroniu. Am mers pana in hol, timp in care imit taram bagajul si am aruncat o privire pentru a-mi zari sora. Am intrat in sufragerie obsernad-o mai bine. Peretii vopsiti intr-un albastru deschis, doua canapele confectionate din piele de un alb ca neaua, o masuta facuta dintr-un lemn de cires asezata intre canapele si un televizor mare asezat in fata lor.
Probabil ca zgomotul facut de mine cad am lasat geamantanul jos i-a atras atentia surori mele care a iesit sa ma intampine. M-am intors pe calcaie. I-am aruncat o privire. Nu s-a schimbat deloc in acesti ultimi trei ani ani, inafara faptului ca acum este mai inalta si mai dezvoltata. Parul sau blond cu suvite roz ,piersingurile si hainele ciudate pe care le purta ii dadeau un aer de rebela. In cele din urma acesta s-a hotarat sa vorbeasca.
- Ashlei, ce dor m-ia fost de tine. Dar cat timp a trecut de cand am plecat din Germania!
- Trei ani! Te-ai schimbat atat de mult. Esti mult mai frumosa de cand te-am vazut ultima oara!
- Si tu esti foarte schimbata! Acum hai sa iti arat camera ta pentru ca esti obosita dupa o calatorie asa de lunga!
Am mers pe un hol destul de lung in capatul caruia se afla dormitorul meu. Thimeea m-a lasat sa despachetez in timp ce ea pregatea ceva de mancat. Am pasit sfioasa in camera unde am ramas stupefiata sa remarc ca in ciuda faptului ca am 16 ani sora mea inca ma considera o fetita. Camera mea era una destul de mare cu peretii vopsiti in roz, un pat mare aflat in mijloc acoperit cu asternuturi roz cu pisicute pe ea, intr-un colt se afla un birou pe care era aezat un leptop, coltul opus al camerei era asezat un dulap pentru haine si langa el un raft pentru carti iar in fata patului este asezat un televizor.
- Patetic! In toata camera domina rozul! Ea inca ma mai crede un copil...pai cred ca este timpul de o redecorare in stilul meu!
Dupa doua ore, timp in care imi reamenajeam camera, surioara mea s-a gandit sa imi faca o vizita ca sa vada daca m-am acomodat cu noul meu dormitor. Cand a deschis usa a ramas nemiscata dupa ce a vazut un dormitor redecorat in stilul meu. Peretii odata roz acum erau vopsiti in mov, asternuturile de pe pat roz cu pisicute le-am inlocuit cu unele mov cu negru, jumatate din pereti erau acoperiti cu postere cu Tokio Hotel, Cinema Bizar, Miyavi, An Cafe si Avril Lavigne, hainele mele erau asezate in dulap iar rafturile ptentru carti le-am umplut cu diferite carti pentru fete. Bineinteles ca surioara mea nu prea a fost fericita de modificarile facute de mine dar in cele din urma a acceptat pentru ca a inteles ca este camera mea si ca pot sa o decorez in ce stil vreau eu. Dupa aceea am mers sa mancam pentru ca se facuse deja tarziu si eu trebuia sa fie pregatita pentru ziua de maine cand aveam sa imi cunosc noii colegi deoarece maine este prima zi de scoala si Thimeea m-a inscris in clasa a 11-a B
Imediat cum am terminat de mancat m-am indreptat spre dormitorul unde mi-am facut un dus si m-am schimbat dupa care m-am dus sa ma culc pentru ca maine incepe cel mai mare cosmar al meu: scoala.

Cam asta este primul capitol, unul de inceput si cam plictistor. Va spun ca o sa cam intarzi cu urmatoarele capitole pentru ca sunt ocupata cu teza unica da cand o sa am timp o sa postez dar vreau sa aflu parerile voastre daca sa continui sau nu. Astept critici si pareri ca sa pot imbunatati capitolul urmator daca vreti sa continui.

[Kali?!]

Mi-a placut :p A avut descriere multa 8-> Si oricum, majoritatea e ca si in realitate :p Pentru toti scoala e un cosmar :d
Oricum, imi place fic-ul tau :P
Greseli nu am vazut. Cel putin, nu stau sa te caut cu lupa ^__^
Astept continuarea :p Repedeee :d
See ya~ ^___^o//o

[I'm_just_a_girl]

Sar putea sa mai apara pe undeva prin text numele de Teruki pentru ca asa il chema la inceput pe Takuya si daca vedeti pe undeva Teruki sa stit cine este.Si o sa vedeti si cine e Takuya.

Cap. II- Incepe scoala(cosmarul vietii mele)



Ora 07:00. Soarele „zace” pe cer ascuns printre norii pufosi fiind pregatit pentru a ura tuturor oamenilor ce ies din casele lor un „buna dimineata”. Pasarile ciripesc la geamurile oamenilor printre care si mie. Normal! E o zi minunata pe care as putea sa mi-o petrec plimbandu-ma prin oras sau as putea sa stau toata ziua in pat si sa ma uit la televizor dar cum eu sunt o persoana atat de norocoasa trebuie sa imi petrec ziua la scoala. Ma simnt ca si cum as fi fost inchisa pe viata intr-un penitenciar de maxima siguranta. Dar ce vorbesc, sa merg la scoala e si mai rau. In Germania, inafara pauzei, nu ma pasiona nici o materie chiar daca eram cel mai destept copil din clasa.Nu invatam deloc acasa dar retineam multe lucruri din clasa( chiar daca nu eram prea atenta la ore). In cele din urma m-am ridica din pat indreptandu-ma spre baie pentru a-mi face siesta de dimineata iar dupa 20 de minute pierdute in zadar m-am indreptat spre dulapul cu haine de unde imi aleg o fusta de blugi si un hanorac cu desene auri pe el, m-am incaltat cu o pereche de bascheti negri si am pornit spre liceu. Desi nu stau departe am intarziat pentru ca eu ma misc cu viteza melcului turbat calcat de masina. An intrat in curtea scoli care era pustie asa ca am pornit spre cautarea clasei la care m-a inscris draga mea sora. Nu a trebuit sa caut mult pentru ca aveam un desen facut cum trebuie sa ajung in clasa. Ca intotdeauna intru si toate privirile sunt atintite asupra mea si norocul meu: profesorul nu a sosit in clasa. Cred ca mai exista si persoane aiurite pe lume asta.
- Nu va invatat mama voastra ca nu este frumos sa va holbati la cineva! Ar trebui sa citi si voi o carte de Bune maniere!Nu a fost pre frumos din partea mea sa le vorbesc asa si sincer nu imi pasa insa se pare ca replica mea a deranjat foarte tatre pe cineva pentru ca deja se aude o voce din fata mea.
- Te-as putea asigura ca eu nu ma uitam la tine si pe deasupra nu ma intereseaza sfaturile tale. Asta a fost replica unui baiat destul de dragut. Parul luisaten, ochii lui caprui, pielea alba ca omatul si frizura manga ii dau un aer demonic-angelic iar inbracamintea lui dovedea acest lucru. Este imbracat cu o pereche de blugi si un tricou cu dungi negre si albe si mai are si o cravata roza la gat. Pe scurt arata ca un emo si nu ca eu arat normal. Pe cat de dragut pe atat de idiot si m-am hotarat sa ii spun vreo doua.
- Cred ca ar trebui sa iti spun ca nu ma intereseaza ce faci tu .
- Fetit-o ai grija ca te joci cu focul si ai sa te arzi.
- Takuya nu cred ca o speri asa ca las-o in pace. La un momentdat papusa asta va regreta ca s-a luat de cel mai bun prieten al meu.
Asta a fost picatura care a umplut paharul! Cel care a spus asta va regreta ca s-a nascut.M-a intorc pentru al face scrum pe cel care m-a insultat dar cand l-am vazut am ramas socata. Este putin mai inalt ca mine, cu ochii mari si negri preum noaptea, parul de un negru ca un abis intunecat si frizura mai ciufulita ca a mea, imbracat intr-o pereche de blugi negri,largi, un tricou alb si pe deasupra un hanorac ngru. Sa spun sincer arata destul de bine, defapt era minunat,iar daca ma gandesc bine asa arata baiatul perfect, sau cel putin pentru mine dar el se crede print in regatul meu si asta nu permit nimanui si pe deasupra cuvintele lui m-au deranjat destul de mult. Inainte sa apuc sa ii spun ceva profesorul a intrat in clasa. Un barbat inalt, cu parul satin,bine facut, cu ochii caprui. El i-a trimis pe baieti in banca si pe mine m-a pus sa le povestesc colegilor mei cate ceva despre mine.
- Numele meu este Ashley Haley, am 16,m-am nascut pe 17 noiembrie si sunt scorpion. Urasc sa mi se spuna papusa pentru ca nu sunt facuta din plastic la fel ca alte persoane si imi place sa ma plimb, sa ma uit la TV si sa lenevesc toata ziua dar uneori mi-e lene si sa lenevesc.
- Pai Ashley ce ne-ai spus despre tine este foarte interesant. Cred ca poti sa stai in banca cu Kana! Dirigintele meu mi-a aratat locul meu in ultima banca alaturi de o fata foarte draguta cu parul saten si prins intr-o coada, cu ohii caprui extrem de frumosi, destul de dezvoltata. M-am asezat in banca mea asteptand sa se termine ora si ca de obicei am atipitpana sa se sune de pauza asa ca sunetul strident al clopotelului m-a deranjat din ora mea de ‚meditat’.
Ma uit prin clasa si observ ca este goala asa ca am hotarat ca noua mea colega trebuie sa imi arate imprejurimile. Ea mi-a aratat sala de sport,curtea scolii,cancelaria,cabinetul medical si locul de care ma feresc inca de cand eram mica: biroul directorului. Dupa ce am terminat de vizitat scoala am iesit in curtea scolii si am mers intr-un colt ca sa vorbim fara sa ne deranjeze nimeni. Tot ce facea satena de langa mine era sa taca si sa se holbeze pe cer. Ce o fi vazut asa interesant acolo nu stiu si nu cred ca ma intereseaza asa ca m-am hotarat sa o trezesc din visare.
- Si numele tau este Kana! As vrea sa stiu ce vezi atat de interesant pe cer de nu iti misti privirea de acolo. Daca e ceva asa interesant de ce nu imi arati si mie ca sa ne holbam amandoua pe cer. Satena a inceput sa rada si apoi mi-a spus:
- Nu vad nimic interesant acolo dar sunt putin plictisita. Esti noua pe aici si cred ca vrei sa iti spun cateceva despre colegii nostri!
- Ei bine vreau sa imi povestesti decat despre doi colegi si mai exact despre acel baiat Takuya si despre prietenul lui!
- Despre ei doi nu sunt prea multe de povestit decat ca ei doi sunt cei mai populari si periculosi baieti din scoala si toate fetele sunt indragostite de ei doi in special de Yu. Yu este prietenul lui Takuya si din cate vezi este vanat de toate fetele din scoala si el profita de acest lucru.El a stat cu toate fetele din scoala inafara de mine pentru ca eu nu i-am cazut in plasa.Si pe langa faptul ca este frumos este si foarte inteligent . Ai putea spuna ca el este baiatul perfect! Iar cat despre Takuya ai putea spuna ca este este copia perfecta a lui Yu.
Ceea ce mi-a spus Kana despre Yu m-a lasat socata. Pe langa faptul ca este foarte frumos mai este si destept si toate fetele viseaza la el si as putea sa imi iau adio de la sansele ca Yu sa se indragosteasca de mine ,plus ca l-am facut deja sa ma urasca.Ca de obicei. Mereu incurc lucrurile si altcineva trebuie sa le descurce. Intre timp colega mea mi-a mai povestit cate ceva despre colegi am auzit sunetul enervant al soneriei.
Ashley: http://img524.imageshack.us/img524/7797/...sw0kp2.jpg
Takuya:http://i174.photobucket.com/albums/w98/Mrs_Uryuu_Ishida/Antique%20Cafe/takuya_an_cafe.jpg
Kana: http://www.emohaircutstyles.com/wp-conte...rstyle.jpg
si prietenul lui Takuya: http://i288.photobucket.com/albums/ll167...oBoy27.jpg

Stiu ca acest capitol nu e cine stie ce dar nu am gasit alta idee mai buna.Vreau sa va spun ca in urmatoarele saptamani am sa fiu ocupata cu tezele asa ca nu am sa mai postez ceva timp.Astept pareri pentru acest capitol sa stiu ce schimbari mai trebuie sa fac la urmatorul.Apropo,stiu ca titlul nu e ceva deosebit dar chiar nu am avut inspiratie pentru el.

[Kali?!]

Greseli sunt destule. Lipsesc cratime, si e " fetito " nu " fetit-o " :p Ai uitat sa pui " 16 ani... ". Ai pus doar 16 :d
E interesant capitolul, exceptand cateva greseli. A fost lung si interesant. A avut descriere suficienta, pe placul meu.
Dialogul mi s-a parut chiar interesant, mai ales cand a aparut prietenul lui Takuya :p Si oricum, nu ma asteptam sa arate emo ^__^ Sincer :-s E original, oricum :p
Astept continuarea! See ya!

[::::yamashita ayumu::::]

waw mai lasat masca:O
povestea e grozava,imi place mult atitudinea lui ashley,si yu este foarte dragutz:X desi are o atitudine destul de periculoasa
am vazut mici greseli de tastatura,dar cred ca se pot remedia nu;),descrierea e buna,deci nu mai am ce comenta
astept continuarea si nu ne tine mult in suspans onegai...byebye:*

[I'm_just_a_girl]

Dupa ceva ceva timp am aparut si eu cu noul capitol. Acum vad si eu cat de bleaga sunt si cate greseli am. Imi pare rau pentru eventualele gresi de ortografie si scuzati intarzierea.

Capitolul III: Persoana potrivita este...


…am auzit sunetul enervant al sonerie care ne anunta ca trebuie sa ajungem in clase inaintea profesorilor daca nu vrem sa fim trimise in biroul directorului. Eu si Kana am inceput sa fugim ca nebunele pe coridoare in clasa.La cat de grabite eram ne mai loveam de elevi si uneori de profesori.Insa acestia nu ne bagau in seama. Ne considerau niste copii care nu am primit cei sapte ani de educatie.Cand am ajuns in fata usii incaperii unde invatam am intrat vijelios atragand toate privirile asupra noastra si,cun noroc chior pe care numai eu il pot avea am constatat ca profesoara era deja in acolo. Dupa ce am primit o predica pentru ca am intarziat am fost trimise in banca pentru ca deja intrerupsesem lectia. Cred ca era mai bine sa raman in Germania. Acolo nimeni nu ma deranja, nu faceam nimic si nu eram pedepsita. Insa daca as fi ramas in tara mea natala nu l-as fi cunoscut niciodata pe Yu si poate nu m-as fi indragostit de el. Nu imi vine sa cred ca pot sa am astfel de sentimente fata de un baiat. Mie niciodata nu mi s-a intamplat asa ceva. Inafara faptului ca imi placea orice vedeta care apare intr-o revista niciodata nu simtisem asa ceva pentru un oarecare baiat. Chiar daca eu il iubesc el cu siguranta ma uraste si cu ajutorul caracterului meu o sa il fac sa nu mai vorbeasca cu mine niciodata. Cat de desteapta sunt de nici nu pot face un baiat sa ma placa. De cand ma stiu m-au placut cativa baieti dar apoi fugeau de mancau pamantul si atunci chiar nu aratasem cat de enervanta pot fi. In comparatie cu el, eu sunt un nimic. Cand ma uit la el parca vad perfectiunea. Ochii, parul si chipul lui de demon ar putea face orice fata sa se indragosteasca de el. Pana si prietenul lui, piticul nu e mai prejos decat Yu. Cand am cunoscut-o pe Kana am observat ca ea nu isi ia privirea de pe Takuya. El e cam prost asa din fire asa ca nu ma mira faptul ca nu o observa pe Kana. In una din zile am sa ii incui in clasa chiar daca mi-ar fi frica sa nu pateasca nimic colega mea de banca. De Takuya nu ma intereseaza. Poate sa il loveasca si trenul ca nu au sansa sa ma vada pe mine plangand.
Revenind in lumea reala, profesoara incepea sa ne spune despre ceva. Nu prea intelegeam despre ce asa ca am hotarat sa fiu ochi si urechi la ceea ce ne spunea baba. Din cate am inteles va fi un concurs intre elevii din liceu. Daca prostia era o proba olimpica eu luam cu siguranta premiul intai cu felicitari. Dupa ce a plecat profesoara am iesit din clasa ca sa ma pot duce la baie. Chestia cu concursul mi se parea o porcarie si chiar nu aveam de gand sa ma inscriu, insa cand am vazut-o pe fata care participa la concurs impreuna cu Yu simteam cum sangele imi urca pana la cap. La prima vedere pare un inger, insa sunt sigura ca este o fata care se da la toti baietii. Adevarul este ca arata bine. Parul ei de culoarea spicului, pielea ei alba ca spuma laptelui si ochii ei caprui ii dadeau un aer de vedeta.Pana acum nu o observasem pe acea fata si nu aveam nimic cu ea, dar acum suntem dusmance de moarte si asta numai din cauza lui Yu. Din cate am retinut de la Kana pe acea fata o cheama Aimi si este un copil talentat, pe scurt copilul perfect si pe deasupra este si fata directorului. Mare chestie! Si eu sunt talentata. Mai talentata decat un caine turbat, dar totusi talentata. Aimi a fost cea care a castigat concursul in fiecare an, dar de aceasta data va fi diferit pentru ca eu am de gand sa castig. Nu stiam ce melodie trebuia sa cant deoarece trebuia sa fie una originala asa ca am hotarat ca Kana trebuie sa ma ajute neaparat cu melodia. O conving eu sa vina la mine dupa ore ca sa ma ajute. Culmea esta ca nici macar nu stiu daca am voce. In Germania chiuleam mereu de la ora de muzica pentru ca ma punea sa cant tot felul de melodii traditionala si mie mi se parea ca traiesc un film horror. Imediat ce Yu si Aimi au plecat m-am furisat pana la cancelarie ca sa pot vorbi cu profesoara. Am asteptat trei minute in fata usii dar in cele din urma a meritat sa astept. Usa cancelariei s-a deschis si si-a facut aparitia o doamna in jur de 50 de ani imbracata cu o fusta gri care trecea de genunchi si cu o camasa alba. Parul ei saten prins intr-un coc si fata ei zbarcita o dadeau de gol in privinta anilor…nu ca hainele nu ar face acelasi lucru. Am hotarat ca trebuia sa vorbesc politicos daca vreau sa ma pot inscrie la concurs.
- Buna ziua doamna profesoara! Ma scuzati ca va deranjez dar as vrea sa ma inscriu la concurs si daca nu va suparati as vrea sa mai aflu cate ceva despre el. se pare ca atunci cand vreau pot sa vorbesc vrumos fara sa tip. Sper ca am convins-o pe baba.
- Ma bucur ca mai exista tineri pe care ii intereseaza si altceva inafara de televizor si calculator. Pai concursul este in seara de Craciun la ora 20:00, dar concurentii trebuie sa ajunga cu o ora inainte. Fiica directorului, Aimi, a castigat concursul in fiecare an deoarece nimeni nu se inscria la concurs. Dar acum ca ai venit tu poate o sa reusesti sa o invingi…
- Sunt convinsa ca fiica directorului este o fata cu un orgoliu cat scoala de mare, dar eu am venit aici sa castig si nu sa ajung pe locul doi dupa ea. Insa nu vreau sa stie cineva ca eu particip. Vreau ca totul sa ramana un secret. Sa se stie ca mai e un concurent dar sa nu stie nimeni cine e acela.
- Sar putea sa fie cam greu sa fac asta, insa am sa te ajut. Sincer chiar ma saturasem sa o tot ascult pe Aimi cum tot se lauda si in realitate e o adevarata proasta…dar sa nu mai spui nimanui asta.
- Va promit ca nu am sa scot un cuvant despre asta. Si multumesc. Nu stiu ce m-as fi facut fara dumneavoastra.
Aceasta mi-a zambit si m-a trimis in clasa spunandu-mi ca va avea grija sa nu stie nimeni ca eu o sa fiu adversara fiicei directorului.
Cu un zambet victorios m-am indreptat spre clasa unde era o galagie de nedescris. Cand am intrat am trantit usa pentru a ma face auzita. Exact in acel moment cand s-a auzit usa toti si-au intors privirea spre mine. In clasa era liniste…nu se auze nici musca. La un momentdat, putin cam enervat de situatie, dar in acelasi timp ca l-am deranjat din giugiuleleile lui cu Aimi, Yu a inceput sa tipe la mine.
- Unde te crezi? In jungla?
- Defapt tu te crezi in jungla pentru ca te vad agatat de o liana. Si n-ai nici un drept sa tipi la mine ca un nebun. Si ca sa stiti si voi…va auziti de la cancelarie. Nu mar mira daca ar veni directorul la noi. Am spus eu cu o voce destul de serioasa. Nimeni nu mai vorbea insa s-a gasit Takuya destept sa ma contrazica.
- Si care e problema ta. Daca vine directorul la noi o sa ne salveze Aimi. Si nu te mai da tu mare ca nu esti sefa clasei.
- Aimi nu o sa va salveze pentru ca e prea ocupata sa se ia de mana cu Yu si sa faca dansul ploii. Asa ca nu va mai bazati pe ea. Si din cate stiu eu inca nu a fost ales seful clasei asa ca ar putea fi oricine…chiar si eu.
Fara sa mai spun ceva m-am indreptat spre banca mea unde ma astepta Kana nerabdatoare sa afle ce am facut eu de am fost la cancelarie. Bineinteles ca nu i-am ascuns nimic. I-am spus despre concurs si ea mi-a zis ca o sa ma ajute cum poate. Nu ma auzise nimeni din clasa cand am vorbit despre concurs asa ca nu avea cum sa stie ca eu o sa fiu cea de-a doua concurenta. Am mai discutat putin iar apoi a venit dirigintele nostru spunandu-ne ca o sa alegem seful clasei. Ne-a invatat cum sa votam: pe o foaie de hartie scriam numele persoanei care voiam sa castige, impachetam biletul si il punem pe catedra, iar profesorul o sa scrie pe tabla cate voturi au candidati. Nu stiam pe cine sa aleg asa ca m-am uitat prin clasa in cautarea celei mai responsabile persoane. Nu prea era nimeni capabil sa infrunte atatea probleme. Takuya era prea distrat si pre prost, Yu nu incapea in discutie iar Aimi era prea nebuna ca sa conduca o clasa intreaga. Nimeni nu era potrivit pentru aceasta functie…dar pana la urma am gasit persoana cea mai potrivita. O persoana draguta, responsabila si care poate asigura linistea. In sfarsit gasisem soarele stralucitor cautat atata timp orbeste intr-un intuneric de nedescris. Kana era cea mai potrivita pentru acea functie.
Aimi: http://blogs.hoycinema.com/myfiles/princ...5B1%5D.jpg

Sper ca nu am foarte multe greseli si inca odata mii de scuze pentru ca am lipsit atata timp.

[Sadic_Soul]

Well am ajuns si eu pe aici.
Ti-am citi toate capitole postate pana acum.Sa stii ca titlul m-a atras din prima.Este foarte bine ales.
Insa...intotdeauna exista un"insa",mie mi se pare ca ai pus cam devreme iubirea.Adicaputeai sa spui ca lui Ashley si place de Yu,dar totusi tu ai spus ca ea il iubeste.Il stie de cateva zile si s-a si indragostit de el.
Nu prea vad originalitatea.Adica o fata se muta in Japonia la sora ei,se duce la liceu,pica intr-o calsa,unde doi se cred stapani si mai e o fata,cea mai tare si populara si....
Totusi sper ca pe parcurs sa vad daca povestea evolueaza(dupa parerea mea o s-o faca).Mi-a placut partea cu alec concurs,s[er ca Aimi sa fie invinsa insfarsit.
Desi nu critic greselile de tastare,etc...nu m-am putut abtine in legatura cu ceva.
inbracat-imbracat,mi se pare ceva normal sa sti ca se scrie cu "m",plus ca am vazut in mai multe locuri.(cred ca este devina neatentia).
Nu vreau sa par rautacioasa,mie chiar imi place ficul tau,si o sa-l citesc incontinuare.So, spor la scris.
P.S Ador faptul ca stilul:ficului"(sa zic asa) este stilul manga.