Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Naruto] Leaving paradisse I: Madrid

#31
Buna, mersi ca mi-ai zis :*

Prima data am inceput sa ma mir ca Sasuke putea sa mearga din nou, sincer am crezut ca acel vis e pura realitatea, insa nu a fost asa si totusi de ce i-ar aparea asta lui Sasuke, mai ales mama si fratele ei... :-? Descrierea e ok, am vazut figuri de stil si ma bucur ca actiunea nu a fost grabita. O greseala ce mi-a sarit in ochii inca de la inceput:
"Fur si iar fug"- fura si fuge in acelasi timp? O_____o" ma miram cand am citit "fur", moment de neatentie, insa fiind la inceput ar fi trebuit sa-l vezi.
Sakura simte ceva pentru brunet din moment ce e asa grijulie, nu o face doar pentru nu a fi batuta de Sasori sau Hinata. As crede ca ii face placere sa aiba grija de brunet:>.

Pupici de la Rose :*

[Imagine: h8v.gif]
 

#32
O la la!! :-" Elz e aici, merci ca m-ai anuntat si pe mine.
A fost atat de dulce:x Dooamne Sasuke e atat de...copilaros cat imi place acest gen de om, desigur cu limite si cu ghilimelele de rigoare -.-''. Totusi abia astept sa se sarute:x Iii, la fiecare fan fic citit asta ma intre: Oare cand se saruta? Oare cand se pune in aplicare atentionarea aia +18? Si tot asa.
Deci banuiesc ca nextul il aduce...Mikysor nu? Ok sa o cicalesc nitel pe mess:)). Deci asteptam nextul cu nerabdare, sa nu uitati ca raman cititoare fidela. Repejor cu next!
Tai Tai :bye:
[Imagine: animeloves.jpg]
Odododododo ;x
Lumea asta te distruge,Te induce în eroare, Fură tot şi apoi fuge,Te răneşte şi te doare! x333
Gânduri Nespuse, Neştiute şi Inexplicabile

#33


HeHe,

Am ajuns si ma bucur ca a`ti pus continuarea caci, sincer, nu m`ai aveam rabdare si muream dar a`ti venit la timp cu medicamentul :x

Descrierea buna, actiunea buna, dialogul super, deci Ok. Si sincer, nu pot sa cred ca Sasuke spune ca Sakura este oaza lui de liniste iar inainte ii spusese niste lucruri, nu tocmai frumoase dar ce s`ai faci? Azi vii, maine pleci. Cam asa si Sasuke dar sper sa fie doar un azi pleci si maine vii, pentru totdeauna.

Fara alte doar si poate imi doresc din tot sufletu mhe`o sa aduceti continuarea dar nu asa "devreme" ca asta " :))

Acest comentariu a fost scris de Sho-Yo ^&#!
[Imagine: 445775bigthumbnail.jpg]
E trist cand stii ca tot ce`a fost s`a terminat.....E trist cand stii ca tot ce`aveai..s`a spublerat! E trist cand stii ca tot ce`a fost...a devenit...O simpla AMiNtiRe, o pata de iubire...Si inca`ncerci s`o iei de`la`nceput.. dar in zadar! incerci tu iara....Negrii, ochi, abis, inchis fara de scapare! Nu incerca tu iara sa te`mpaci! cu gandul ca o sa mai fii~atat! Impaca`te cu`a tau gand si restu il omoara



#34
Off,saracul Sasuke!Dar oare de ce are cosmaruri mai mereu cu parintii lui?Da eu tot n-am inteles care-i faza cu fratele si mama Sakurei de apar mereu in visul lui Sasuke.Oricum,ma bucur ca este mai bine.Si cred ca incepe sa prinda putina simpatie si putin respect pentru Sakura.Oare o fi din cauza ca ea a avut grija de el?In fine,asta o sa aflam mai tarziu.Da sa sti ca eu nu pot sa-i supar pe aia doi(Hinata si Sasori).Si imi pare tare rau de Sakura ca a ajuns sa ia bani de la camatari iar acum va plati pentru aceea datorie.Anyway,next plzzzzzz.Si nu uitati sa ma anuntati.Si app sa fi pe faza Micky ca o sa te cam sacai pe mess ca sa ne aduci capitolul.
[Imagine: 989369nkhwxrd6yq.gif]

#35
Buna!Mersi ca m-ai anuntat si scuze de intarziere...!!!!:D
Hmmmmm.....frumos capitol,interesant.Vad ca Sakura si Sasuke se apropie din ce in ce mai mult unu de altu si Sasuke se simte linistit langa ea.
Ceea ce mi-a starnit interesul este acel vis al lui Sasuke.De ce ar visa Sasuke accidentul parintilor Sakurei?Care este legatura?Asta este un mister!Si sper sa aflam mai multe in urmatorul capitol.;):D
Descriere ai avut dar cred ca puteai sa descri mai mult,dar e bine si asa.
Naratiunea este buna,iar actiunea nu mi s-a parut grabita.....
Dialogul a fost bun,nu a fost deloc sec.
Greseli de tastare ai avut cateva,insa nu foarte multe.
So....scumpoo,capitolul acesta mi-a placut,a fost interesant.Sper sa ma anunti cand pui nextuu!!
Spor la scris!!
Bye!!
...Kiss me...
...Love me...
...Suck me...

[Imagine: eb1f934drag_var05.jpg]

http://light.sunphoto.ro/photos/thumb/Q/...SKOZCL.jpg

#36
Buna! >:D<
M-am "speriat" la inceput cand citeam primele randuri, credeam ca am gresit fic-ul, ca-l incurc cu altul sau ca am sarit peste cateva capitole, ca nu prea se legau acele idei pana cand, intr-un final mi-am dat si eu seama ca era un vis. :))
Bun, deci sa inteleg ca au devenit ceva mai apropiati? :>
Anuntati-ma camd postati next-ul, va rooooog! ;;)
Multa bafta cu urmatorul capitol!

hugzz!

#37
Cap 7: Together Double S
Partea a II-a


Sakura:

Stateam acolo, privindu-l pe brunet ingrijorata, incercand sa-l fac sa adoarma. Imi plimbam mana pe chipul sau, dezmierdandu-i fiecare particica, in speranta nevinovata ca Sasuke o sa adoarma intru-un final. Gestul sau de mai devreme imi ramasese intiparit in minte, incercand fara succes sa-mi explic de ce facuse asta. Incercam, fara succes, sa-mi explic de ce gestul sau imi daduse o senzatie placuta in tot corpul. Era ca si cum corpul meu isi dorea acel sarut oriunde. Tanjeam sa-l vad, pe Sasuke sarutandu-ma pe buze, sa-l simt atat de aproape, sa-i simt caldura copului. Stiam ca era un sentiment ciudat, dar era exact ceea ce simteam. Inauntrul meu mi se revela o imagine indecenta, doar cu noi doi. Avusesem atata timp grija de el, atatea nopti am vrut sa-l simt aproape, atatea zile il priveam cum se recupereaza si mi se rupea sufletul vazandu-l cum se straduieste, in ciuda durerilor pe care trebuia sa le suporte. In tot acest timp, Sasuke a devenit altfel, sau eu am inceput sa-l vad altfel. Incepusem sa-l admir pentru curajul sau si pentru dorinta de fier pe care o avea. Cred ca incepusem sa ma indragostesc. Daca toate aceste sentimente la un loc formau unul singur, intr-atat de important incat nu-l puteam ignora? Simtisem in acest Sasuke un sprijin in momentele grele cand Hinata ma luase la rost si ma injurase sau cand Sasori incerca sa ma bata mar pentru un detaliu minor. Cat despre Akimitsu si Zaia, tot eu trebuia sa am grija, desigur, iar atunci eram cel mai des luata la rost, dar nu de Hinata sau de Sasori, ci chiar de Sasuke, dar nu intr-un sens rau. Imi atragea atentia asupra unor lucruri intr-un mod placut si amuzant, iar eu ii raspundeam provocarilor de a ma enerva in asa fel incat sa-l fac sa rada si sa se simta fericit.

Tanarul inca avea ochii deschisi, privind in gol, fara sa dea vreun semn de oboseala. Mi-am luat mana de pe chipul sau, dar acesta nu a reactionat. Imi era atat de somn... Pleoapele mele se lasau din ce in ce mai jos, iar de frica sa nu adorm, m-am ciupit.

-Du-te si culca-te, Sakura, l-am auzit pe Sasuke spunand.
-Si daca o sa ai iar cosmaruri? Am intrebat, privindu-l cum se ridica in sezut. Nu vreau sa te las singur.

Sasuke a ofsat prelung, scarpinandu-si ceafa cu o mana. A lasat capul si pleaoapele in jos pentru cateva secunde, apoi m-a privit in ochii destul de serios. Mi-a cuprins din nou mana intr-a lui, facandu-mi inima sa bata cu putere. Imi simteam venele incarcate de sangele ce curgea cu repeziciune. Imi simteam corpul amortit, singura parte din mine ce inca o mai simteam "valida" fiind mana pe care mi-o tinea atat de strans.

-Daca te temi de Sasori, stai linistita. O sa am grija sa nu se mai atinga de line. Acum du-te la culcare. Maine o sa fi destul de obosita.
-Nu.

Brunetul ma privea incruntat, insa eu refuzam categoric sa-l parasesc. Nu ma intereseaza ce avea sa-mi spuna, eu nu plec de aici. Era datoria mea sa am grija de el, era raspunderea mea fata de el, care ma salvase oarecum de multe ori cand complicii sai l-ar fi facut pe dracu-n patru ca eu sa mor. Si in plus, mai e si acest sentiment care vibreaza in mine si care il inteleg cu greu... De ce mereu cand ma atinge ma simt asa de linistita? Mana sa era atat de calda si uscata, spre deosebire de mine care nici nu apucasem prea bine sa ma usuc. Capul imi vuvuia cu putere si simteam cum somnul ma apasa, dar trebuia sa raman aici cu orice pret. Sasuke era in starea asta doar din vina mea, iar acum, cand in sfarsit pot sa fac ceva pentru el, eu ma las batuta atat de usor?

Brunetul imi zambi dulce, apoi imi dadu drumul mainii. Se rezema de marginea patului, tot in sezut, privindu-ma.

-Cand eram mic... incepu' sa spuna, aruncandu-si ochii pe geam. Facu o pauza scurta, apoi relua: Cand eram mic si aveam cosmaruri cu monstrii de sub pat, mama mereu imi masa urechile si ma saruta pe frunte. Spunea mereu ca asta o sa ma protejeze si o sa ma faca sa visez frumos. Se opri, pentru un pufnet nostalgic, apoi isi reaseza privirea spre mine. Este singurul lucru la care ma gandesc inainte sa adorm si singurul lucru pe care mai vreau sa mi-l amintesc despre parintii mei. Tie ce iti faceau cand aveai cosmaruri?

Am zambit scurt, amintindu-mi de tata. Imi simteam din nou corpul, normal, amintindu-mi-l pe cel care m-a invatat atat de multe si care mereu ma ajutase in privinta cosmarurilor. Mereu imi citea cate o poveste inainte de culcare, pe care niciodata nu o termina, iar eu o ascultam cu sufletul la gura pana cand adormeam. Mereu visam sfarsitul povestioarei, asa cum era in imaginatia mea. Nu mereu aveam cele mai frumoase happy end-uri in creieras, iar de aceea in mintea mea se formau acele cosmaruri, iar tata, care de cele mai multe ori adormea langa mine, imi stergea lacrimile si imi saruta obrajii facandu-ma sa rad si sa ma culc la loc si sa ma afund intr-un somn placut. Am impartasit aceste amintiri cu Sasuke, iar acesta a zambit trist.

-Cred ca amandoi am avut o viata frumoasa inainte. Acum as da orice ca mama sa ma mai pupe pe frunte ca sa-mi treaca toate visele astea urate, zise, ducandu-si mana la frunte, mangaind-o un pic.

Il priveam cum zambea trist, in incercare de a-si aminti si alte lucruri. Nu pot sa spun ca eu eram mai breaza. Imi aminteam cu zambetul pe buze de mine si de fratiorul meu cu care ma intelegeam atat de bine. Imi aminteam de mama, care mereu ma intampina si se bucura odata cu mine in momentele in care luam note mari la scoala si invatam ceva nou. Imi aminteam de tata, care ma facea sa rad atunci cand sa afisez un zambet era ceva pur si simplu imposibil. Eram o familie fericita. Eram. Tatal meu a murit in accident de masina, mama mea s-a imbolnavit, iar fratele meu a plecat, toti, lasandu-ma singura. Ani la rand nu am avut cu cine vorbi despre toate astea. Ani la rand mi s-a aratat mila, dar niciodata intelegere. In sfarsit simteam ca cineva intr-o situatie asemanatoare imi arata mai mult decat mila. Era pentru prima oara cand puteam impartasi necazurile mele cuiva care sa ma aline intr-un mod cu totul alt fel.

Brusc, mi-a venit o idee. Poate parea stupida, dar poate era singura prin care il puteam face sa adoarma, fara sa mai aiba cosmaruri. Am inchis ochii, pentru o secunda, apoi i-am deschis, fixandu-mi privirea asupra brunetului.

-Poate ca asta te-ar ajuta sa adormi, am spus, apropiindu-ma din ce in ce mai mult de tanarul din fata mea.

M-am propitit aproape de el ridicandu-ma pe genunchi, ca sa pot ajunge la fruntea sa. Acesta ma cuprinse cu mainile de mijloc, lasandu-si pleoapele in jos, pana cand genele i s-au unit. Mi-am contopit buzele cu frunte lui, in speranta ca acest lucru l-ar putea ajuta. Cu fiecare secunda pe care buzele mele o petreceau in compania pielii sale, simteam cum fiecare particica din mine o ia razna. Toate sentimentele mi se revarsau asupra mea, asupra a tuturor amintirilor mele legate de el. Mintea mea deja innebunise in disperarea sa pentru a simti mai mult si mai mult. Buzele mele tanjeau, pur si simplu tanjeau, dupa buzele sale trandafirii. Nu mai pot. Trebuie sa fac ceva!

In secundele urmatoare, mi-am dezlipit gura de fruntea lui Sasuke si am coborat mai jos, pastrand distanta extrem de mica fata de chipul sau. Sasuke inca avea ochii inchisi, ba chiar maimult, isi intredeschise buzele, iar in clipa urmatoare, i-am apucat buza de sus cu gura. Acesta nu se lasa mai prejos, frematandu-mi si sugandu-mi buza de jos. Toata acea caldura se revarsase brusc intr-o explozie de sentimente care se revarsa asupra amandurora. Tanarul incepuse sa ma mangaie pe obraz in timp ce eu imi lipisem mainile de pipetul sau. Baiatul se lasa pe spate, tragandu-ma deasupra lui. Mana sa imi mangaia obrazul in timp ce cealalta mana mi se plimba pe spate. Toate aceste atingeri imi dadea fiori pe sira spinarii de fiecare data. Gura sa se deschidea cuprinzand-o pe a mea, facandu-ma intr-un fel sa o iau razna si sa vreau tot mai mult. Sasuke incepuse sa se joace mai cu foc cu buzele mele, pana in momentul in care mi-a ventuzat buza de sus. Ma tinea strans lipita de el si ma musca in continuu, cerandu-mi mai mult si mai mult. Cand mi-am intredeschis busele ca sa-l apuc de cea de sus pentru ca locul deja incepuse sa ma doara, m-am trezit cu limba brunetului patrunzandu-mi printre portile umezi si trandafirii. Durerea din locul marcat mi se diminuase considerabil. Il simteam. Imi simteam limbuta paralizata, in timp ce el se juca in continu cu ea. Am inceput sa o misc, incetisor la inceput, devenind din ce in ce mai perversa si mai rautacioasa. Sasuke adancea sarutul cu fiecare ocazie iar eu ii raspundeam, dorindu-mi imposibilul dorindu-l pe el. Imi placea la nebunie acea senzatie pe care mi-o transmitea. Toate acele senzatii imi patrundeau intreg corpul si ma linisteau. In sfarsit toate sentimentele mi se conturau atat de bine incat sa le pot intelege. Il iubeam. Il iubeam cu tot sufletul, inima si corpul meu. Il doream, cu toate ca stiam ca nu il pot avea.

Dupa cateva minute in care am savurat din plin momentul, am constatat ca Sasuke nu mai raspundea provocarilor mele. Oare facusem ceva gresit? M-am desprins incetisor din sarut, privindu-i ochii pe care ii tinea inchisi. M-am speriat putin la inceput, crezand ca i se facuse rau sau ceva de genul, dar mi-am dat repede seama ca adormise. Am zambit, muscandu-mi buza de jos, resimtind astfel gustul buzelor sale imprimate pe gura mea. As fi vrut sa dorm langa el, as fi vrut sa stau acolo, doar in prezenta sa, dar nu puteam. Stiam prea bine care erau consecintele. As fi dat orice ca si el sa simta ceea ce simt eu pentru el, insa stiam ca toate astea sunt doar iluzii. Lucrurile astea nu o sa se intample niciodata. Era o iluzie simplul fapt ca imi raspunsese la sarut de buna voie- sau poate ca da? Habar n-aveam. In cam imi fluerau in ecou atatea intrebari, dar niciun raspuns care sa le satisfaca. Eram inca in stare de soc, dupa faza asta, gandindu-ma intens la cum voi reactiona maine, cand va trebui sa dau din nou ochii cu el. Am oftat, sarutandu-i obrazul mai apoi. O sa-mi fie dor de Sasuke, de acel Sasuke pe care brunetul a incercat sa-l joace in seara asta.

M-am dat la o parte si am pornit-o spre camera mea, obosita si ingandurata. Dar cand Sasuke se va face bine, ce se va intampla? Atunci, cand nu va mai avea nevoie de ajutorul meu si cand cu siguranta ei, cei trei, nu vor mai avea ce face cu mine? Eram aproape sigura ca o sa isi bata joc de mine iar apoi ma vor omori. Ce e drept, Sasuke ma salvase de cele mai multe ori, dar nu fusese de ajuns. Odata si odata, nebunul cu parul de foc avea sa faca din mine o curva iar sursa aia de blana mov pentru caini avea sa ma faca mancare pentru rechini. Lacrimile mi-au brazdat fata, in timp ce eu scoteam la iveala aceste ganduri. Eram doar o prada pentru ei si lumea loc interlopa. M-am bagat sub o patura, in patul meu, cufundandu-mi ochii plansi intre perne. Ei bine, ar trebui sa-mi traiesc viata, atat cat o mai am.

Cu aceste ganduri am adormit, cu greu, strecurandu-mi mintea intr-un somn fara vise.

***

Am simtit cum o mana calda imi trece printre firele de par, plimbandu-se pe fata mea si cautand ceva anume, dar negasindu-l. Imi incalzea chipul patat de lacrimile uscate si-mi dadea senzatia aceea placuta si calduta. Mi-a intredeschis ochii, buimaca fiind, dar brusc, nu am mai simtit acea mana pe chipul meu. Am continuat sa-mi deschid ochii, apoi i-am rotit prin camera. O persoana imbracata intr-o geaca neagra, de piele, imi acapara totusi privirea si ma facu sa ma mir la vederea chipului sau. Langa el erau carjele brunetului, sustinute de marginea patului. Parul sau negru, usor ciufulit, isi arata intunecata sa parte catre mine, in timp ce chipul lui Sasuke era usor umbrit dar stiam sigur ca el este. M-am ridicat alarmata in sezut, intrebandu-ma ce dracu' face el aici.

-Sasuke, ce e cu tine aici? Ai patit ceva? Te-ai ranit? Esti bine? Am inceput sa spun, dar nu am apucat sa-mi termin sirul de intrebari ca acesta imi puse degetul la gura. Ma privea plin de ura si in acelasi timp intr-atat de bland incat habar nu aveam ce ar fi trebuit sa inteleg.Degetul sau se transforma, insa, intr-o mana ce incepuse din nou sa-mi mangaie chipul. Visam? Sau poate doar isi bate joc de mine... Eram atat de confuza in ceea ce il privea pe el acum, ca sincer nici nu stiam ce ar trebui sa fac.
-Exact ca mama, spuse el. La fel intreba si ea cand o trezeam diminetile in felul acesta.

A spus totul cu zambetul pe buze, dar dincolo de acel zambet colorat sa nostalgic era cu siguranta un suflet ranit. Poate ca in momentul de fata ar fi trebuit sa ma simt socata ca el se afla aici, si mai mult, poate chiar jenata sa-l vad in fata ochilor dupa intamplarea de aseara dar nu simteam asta. In momentul asta, ma gandeam numai la ranile adanci pe care cineva le lasase acolo, infipte in sufletelul sau. Uram sa vad cum cineva ma priveste cu mila, dar in ochii sai, povestile mele nu erau ceva de care sa ii fie mila, si nici povestile sale ceva care sa-mi provoace acest sentiment. Sufeream impreuna. Nu o puteam numi mila. Iar daca tot am avut norocul sa intalnesc pe cineva cu aceste necazuri ale vietii pe care nu le puteam spune nimanui, incepusem sa ma gandesc numai acest lucru. In dimineata asta, nu mai vedeam nici felul in care aveam sa mor in momentul in care Sasuke se va face bine si cu siguranta nici momentul in care aveam sa fiu batjocorita si violata de Hinata si Sasori pentru ca ma simteam altfel cand eram cu el, aici. Ma simteam protejata. Chiar daca el, in schimb, avea mai putine membre sanatoase fata de mine. Cand era cu mine nu ma puteam gandi decat la cuvintele pe care le rostea. Nu imi mai era teama de nimic poate ca de aceea imi place atat de mult acea senzatie.

-Astazi am recuperari, a spus. Hinata nu poate veni iar Sasori... ei bine are si el treaba, iar eu nu prea as vrea sa merg singur. Ce spui, vrei sa vii cu mine?

Am pus mana mea peste a lui, pe obrazul meu, ramanand oarecum surprinsa de cererea sa. L-am privit adanc in ochii sai, nestiind ce sa spun. Nu avusesem nicio reactie, fata mea era teapana, fara urma de reactie, desi trupul se zbatea in sinea sa sa nu sara de gatul sau, la propriu. Mereu fusese asa? Acest Sasuke pe care il vad acum, atat de curajos, atat de nostalgic, atat de... normal... Oare el fusese asa din totdeauna? Oare abea acum ii vad adevarata fata? Am tresarit in momentul in care urechile mele au inregistrat un tropait. Brunetul si-a retras rapid mana, privindu-ma la fel de surprins precum il priveam si eu.

-Sasuke! S-a auzit un strigat pitigaiat, dandu-mi de inteles ca persoana care urca scarile in spre aceasta camera era nimeni alta decat ciudata aia.

Brunetul imi facu semn catre usa si-mi sopti sa inventez ceva repede, ceva care sa includa faptul ca eu abea intrasem. Am dat din cap aprobator si am sarit catre usa, asezandu-ma langa aceasta. Intre timp, brunetul se ridica pe carjele sale, facandu-mi semn ca are incredere in mine. In tot acest amalgam, creierul meu incerca neajutorat sa gaseasca o inventie.Nu puteam sa las totul pe Sasuke, nu e asa? Si in plus, ce putea el sa spuna, prins in camera in care nu intrase niciodata aproape acea camera destinata mie. Clanta fu apasata printr-un simplu clicnc iar usa se deschise. Aproape ca imi rodeam unghiile de nervi, abtinandu-mi totusi gestul, ca sa nu dau de banuit.

-Te-am cautat peste tot! Spuse ea, apoi isi rotise privirea plina de ura catre mine. Ce cauti aici cu Sasu?
-Aici... am vrut sa continui, insa brunetul imi facea semne disperate sa ma controlez. Aici tocmai intrasem. L-am gasit aici.

Prost. Gandesc ca o gaina beata! I-am predat stafeta lui Sasuke ca o proasta, iar acum el trebuia sa dea socoteala. Curva mov isi intoarse capul si isi ridica o spranceana, privindu-l usor confuza si in acelasi timp nervoasa. Profitand de faptul ca Hinata isi atintise privirea in alta parte, am incercat sa-i fac semn din buze brunetului sa spuna ceva, orice. Acesta se balbai putin, incercand sa mormaie ceva credibil.

-Eu... Am intrat aici pentru ca Sakura...
-Pentru ca eu l-am chemat aici. El doar... am schimbat o privire scurta cu Sasuke, semn ca deja nu mai stiam ce sa spun.
-Pansamentu'. Sti ca trebuie sa-mi schimb pansamentul inainte de recuperari, nu?

Am rasuflat silentios, usurata, scapata de toata acea tensiune, in timp ce movalia isi dadu ochii peste cap. Se cotroboi prin buzunarele blugilor ei intr-atat de scurti, incat lasau la libera vedere fesele, apoi scoase niste chei. Le ridica in sus si le zdrangani in fata brunetului. Ii spuse, folosind apelativul "iubire", ca e libera sa-l duca ea la recuperari cu masina. Am putut zari cu coada ochilui un zambet sire pe fata sa, unul care exprima "victoria' sa asupra mea. Am vrut sa-mi dau ochii peste cap, dar am incercat sa-mi abtin gestul. Trebuia sa imi tin gura, ca nu cumva sa patesc cumva vreo moarte cumplita inainte de vreme. Recunosc ca ma mai luam in gura cu vaca asta ordinara, insa mereu ea avea ultimul cuvant. Nu era ca si cum nu as fi putut continua cu cearta si sa-i pun capat chiar eu, insa mereu venea Sasori, iar de teama, taceam, pe langa ea care continua sa ma jigneasca si sa-si bata joc de mine. Dar azi nu imi doresc o cearta. Ma simteam cu totul altfel. Din seara in care Sasuke imi raspunse la saruturi ma simteam altfel, chiar daca prin mintea mea isi mai facusera aparitia cateva ganduri sumbre. Aveam asa o stare de euforie in mine... O stare pe care nu puteam sa mi-o explic, fara sa ma gandesc la faptul ca il iubeam pe brunet la nebunie. Am zambit scurt, timp in care cei doi ieseau pe usa.

Imediat ce m-am vazut singura in camera, am taiat-o spre oglinda.Mi-am luat parul cu ajutorul unei maini, intr-o coada, lasand in fata doua suvite libere. Hmm.. nu-i rau. Mi-am rasucit mana, parul meu intorcandu-si varfurile in partea de sus, intr-un stil rebel. Eh... nu chiar. Incepusem sa-mi fac tot felul de fricuri, sa-mi prind parul in tot felul de chestii, dupa care schimbam frizura. Pana la urma mi-am dat seama ca tot mai bine imi sta cu parul desfacut, asa ca l-am lasat liber. Am zambit vazandu-mi imaginea in oglinda, replicandu-mi in minte ca sunt chiar draguta. Imediat dupa asta, am dat fuga in dulapiorul meu si i-am deschis larg usile, incepand sa caut si sa cotroboi peste tot, dar nu aveam altceva decat blugi lungi si scurti, mai jos de fese, doua fuste pana mai jos de genunchi si cateva tricouri si maiouri mult prea decente haine alese de ciudata aia, bineinteles.

Daca vroiam sa-i cuceresc inima, atunci trebuia sa arat de-a dreptul bestial. Poate ca asta a fost si intentia movaliei cand mi-a cumparat hainele astea sa ma impiedice sa i-l fur pe Sasuke. Ei bine, asta n-o sa se intample! Iar daca ea nu a vrut sa-mi cumpere niste haine mai sexy, in ciuda stilului meu, ce-ar fi sa dam o mica buzna in garderoba ei? Hm... Sunt sigura ca nu se va supara, mititica. Si in plus, cand Sasuke o sa ma vada asa, cu siguranta o sa-mi ia apararea in fata celor doi nu ca nu mi-ar lua-o si la general.
Am apasat incetisor clanta usii, constienta ca cel mai probabil Sasori inca era aici, in casa. M-am furisat, tiptil, pe coridor, numarandu-mi pasii din instinct. Era un fel de mod de a ma calma in momentele stresante in care vroiam sa ma strecor neobservata undeva. In capatul holului am dat de o usa alba pe care era lipit un abtipild gigantic pe care era afisat numele ei cu tot felul de bling-blinguri si zonzonele care imi oboseau ochii. Am intrat fara tragere de inima, incuiand usa in urma mea. Am deschis usile glisante ala dulapului minunandu-ma, inca odata, de garderoba sa, la cizmele si pantofii cu toc pe care ii detinea, la fustele minii, poate prea mini sau maiourile care, daca le-as fi pus pe mine, cred ca mi s-ar vedea bustul mai mult decat ar trebui sa il arate o haine indecenta normala.

Am zambit larg si mi-am muscat buza de jos, incepand sa rascolesc in gama variata de rochii. Am inceput sa probez fel de fel de tinute, pana cand am ramas placut surprinsa de o rochie argintie cu un decolteu adanc, cu lungimea taiata sub fese. De la decolteu in jos era o cusatura care arunca in stanga si in dreapta cu valuri cocolosite de material. Am imbracat-o repejor apoi am incercat, o gramada de perechi de pantofi cu toc, dar nimic nu m-a prea incantat. Am trecut la cizme, mai apoi, deja pierzandu-mi speranta, pana cand am dat de o pereche care mi se potrivea perfect! Albe, peste genunchi, cu toc inalt, dar de pe care nu puteam sa cad atat de usor.

M-am fatait un pic in fata oglinzii, admirandu-ma, facand piruete si incercand tot felul de pozitii atragatoare. Brusc, ochii mi-au picat pe masuta ei cu machiaj. Azi e ziua mea norocoasa! M-am apropiat si am luat in mana o trusa imensa de fard, privind atent culorile. Imi aminteam secretele mamei, pe care, in adolescenta, mi le dezvaluise, pentru a arata bine cu un machiaj extra in orice situatie. Uff... Ce rau este cand iti amintesti lucruri pe care nu le poti impartasi nimanui. Chiar incepea sa-mi fie dor de Sasuke, desi nu plecase de mult timp. Am luat un creion alb de pe masa, imprastiind culoarea pe sub spranceana, apoi am imprastiat-o e tot ochiul facand un fond transparent, vizibil doar in locul unde dadurem initial. Apoi am folosit un roz deschis din fardurile ciudatei. Mi-am trasat, obisnuit , culoarea deschisa pe la ochi, m-am dat cu rimel, zambind cand am vazut cat de frumos iesise "opera mea de arta". Am luat un gloss de pe masuta, mai apoi, si mi-am manjit buzele cu acesta, dand un pic de stralucire lookului. M-am parfumat cu putin Dolce & Gabbana Rose the one.

Am facut o pirueta si mi-am dat seama cat de dulce aratam. Sper doar ca asta sa fie destul cat sa-i ia mintile lui Sasuke. Sper ca asta sa fie destul cat sa-i ia mintile Hinatei, nebuna aia de la spitalu' 9, si sa-l lase de-a dreptul rece pe Sasori. Bineinteles ca pandaliile pe care aveau sa o apuce pe ciudata cand ar fi vazut ca i-am imprumutat din garderoba faceau parte din planul meu. De fapt, ideea era sa arat mai senzational ca ea, sa-l seduc pe Sasuke si sa-l fac pe acesta sa se indragosteasca de mine in asa fel incat sa n-o lase pe ciudata, la nervii ei, sa nu se atinga nici macar de un fir de par de-al meu.

Am iesit pe usa camerei, uitandu-ma in stanga si in dreapta sa nu ma vada cineva. Am coborat usor scarile, si m-am refugiat in bucatarie ca sa-mi pregatesc ceva de mancare, cat timp cei doi erau plecati la recuperari. Am luat o rosie si niste castraveti din debara si am inceput sa feliez, punand ingredientele intr-un castron. O salata nu strica, asa, de dimineata. Am luat putina sare si am inceput sa torn uleiul in castron cat am crezut de cuviinta.

Cand eram gata sa ma infing in acea salata, am simtit doua brate puternice puse bland pe umerii mei, masandu-i usor. Mi-am lasat capul pe spate, inchizandu-mi ochii, zambind pana la urechi de relaxarea provocata. Acele maini coborau din ce in ce mai jos, pe bratele mele, lasandu-se calme si comode cu note perverse, care ma innebuneau. M-am lasat pe spate pana am simtit pieptul bine lucrat al brunetului si mi-am spijinit capul de umarul sau, in timp ce buzele sale carnoase imi explorau pielea delicata a gatului. Acesta isi ridica capul pana ajunsese cu buzele la urechea mea, simtindu-i respiratia fierbinte in ceafa. Dupa scurt timp acesta isi muta raza de actiune din ce in ce mai jos, de la gat, ajungand la piept, pana cand dadu de pielea sanului drept. O musca usor, apoi o saruta rapid, facandu-ma pe mine sa scap un geamat prelung de placere. Mi-am infipt mana in parul sau, care acum mi se parea ceva mai scurt, insa nu am dat importanta. Mi-am intredeschis ochii, privind tavanul alb si inhaland ca o nebuna flamanda parfumul sau PlayBoy care imi umplea mintea de fel de fel de fantezii, care de care mai perverse sau mai salbatice, toate astea fiind piperate de brunet care pur si simplu nu se mai plictisea sa se joace in acel loc. Era pe punctul sa ma ia pe sus si sa ma duca in camera lui probabil, insa imediat am auzit o voce pur si simplu m-am cutremurat.

-Sasori, aici e o vila de vacanta nu un bordel. Daca intradevar o vrei pe rozalie acum, i-ati o camera.

Dintr-o data nu imi mai simteam genunchii, respiratia mi se taiase, iar inima imi poampa cel putin dublu din cauza socului. M-am intors cu fata spre vinovat, sprijinindu-ma de blatul dulapului de bucatarie, canstatand stupefiata, ca cel care imi dadea fantezii si il lasesem sa ma pipaie peste absolut tot corpul era Sasori. Ma uitam cand la el, cand la brunetul din spatele meu, care se uita la mine cu o ura profunda, in timp ce roscatul imi zambea pervers, apoi dintr-o miscare schimbandu-si expresia fetei ii spusese lui Sasuke.

-Amice, ce ar fi daca ai avea si tu o zi linistita? Am sa ii iau eu la o plimbare pe Zaia si Aki, insotit de fata, spuse aratand spre mine.
-Oricum trebuia sa fac asta, spuse brunetul indreptandu-se spre pragul usii, apoi strigandu-i pe copii. Pana au coborat acestia, el a adaugat: Am plecat. Sa aveti o zi frumoasa.

Ne intoarse spatele si pleca, iseind pe usa. Eram sigura ca Hinata nu plecase. Probabil pregatise masina. Dar ce ma durea cel mai tare era ca nu fusese el cel care ma sarutase cu atata dulceata in buze. De ce? De ce nu putea fi el? Il iubeam atat de mult si totusi el imi intorcea spatele. Oare il ranisem? Oh, Doamne, sper ca nu. Sper ca nu am facut nimic gresit... Imi era atat de rusine de mine, atat de sila de Sakura Haruno.

-Deci, esti gata de plimbare dulceata?

Am inghiti in sec si mi-am plecat capul. Nu imi era frica de el, ci doar ma uram pentru ca ma lasesem purtata de val si crezusem ca acel barbat chiar era Sasuke. Nu imi venea sa cred. Acum parca imi era scarba si sila de propriul meu corp, pe care l-am lasat la voia sortii si a fost atins de cel de care ar trebui sa imi fie cel mai frica. Stiam ca va veni o zi in care el nu va mai astepta dupa mine si ma va face curva lui, ca sa pot plati in compensatie, suma pe care am imprumutat-o acum ceva timp. Insa nu credeam ca aceea zi tocmai a venit. Nici acum nu imi dau seama cum am avut atata curaj si atata vointa, ca sa ajung sa ma imprumut de la camatari. Totusi am vrut ce-i mai bun pentru mama si acum ea il are pe fratele meu alaturi de ea, dar eu? Eu pe cine am alaturi? Pe cine strig ca sa primesc putina afectiune? Mici firisoare se prelinsera repede pe obrajii mei, insa indeajuns incat Sasori sa le observe.

Acesta isi ridica palma, iar eu am inchis ochii din instinct, gata sa primesc lovitura. Am asteptat, si apoi iar am asteptat, insa palma nu mai venea. Cand am deschis ochii Sasori isi puse bland palma pe unul dintre obrajii mei si imi sterse cu degetul mare cateva lacrimi. Am inchis ochii stransi si am incercat sa numa gandesc la asta. Tot ce auzeam era acum o voce care imi striga in ureche "Nu ma atinge. Nu ma atinge. Nu ma atinge!" Poate era un gest frumos din parte lui, dar stiam cu ce ar fi trebuit sa platesc pentru acest gest. Mana sa se prelinse pana pe gatul meu iar caldura corpului sau devenea din ce in ce mai simtita.

-Hey! Se auzi o voce de copil. Am deschis ochii iar Sasori s-a intors brusc. In spatele lui statea Akimitsu si Zaia, tinandu-se de mana. Mergem?

***

Ne plimbam prin parc supraveghiand atent copiii, dar asta nu ma putea face sa uit ceea ce crezusem cu cateva ore in urma. Nu incetam sa mi-l imaginez pe Sasuke daruindu-mi acele momente de vis. Nu era ca si cumeram complet prinsa in ganduri, pentru ca inca reuseam sa vad ochiadele uimite ale roscatului. Eram scarbita de el si de tot ceea ce tine de persoana lui. Ma simteam stanjenita si folosita ca un obiect. Si, uite asa, gandurile mele legate de Sasuke s-au transformat in a-i arunca si eu ochiade roscatului cand el nu se uita. Nu pot sa spun ca nu avea un fizic frumos sau ca nu m-ar fi atras. Ba chiar din contra, mi se parea destul de atragator si poate in alte conditii chiar mi-ar fi facut placere sa flirtez cu el, insa in sinea mea stiam, pur si simplu, ca el ma uraste. Probabil m-ar fi aruncat la gunoi cu prima ocazie, daca nu m-ar pastra pentru ceva mai intim de atat. De altfel, care ar fi fost motivul sau ca sa nu cada de acord cu ciudata sa ma arunce de pe pod? Doar pentru ca avea nevoie de cineva care sa aiba grija de Sasuke? Sa fim seriosi. N-are bani sa plateasca un sclav oarecare sa se ocupe?

Am oftat silentios observand, cu coada ochiului, ranjetul sau de pe fata. La un moment dat, am simtit cum degetele sale calde se impletesc cu degetele mele reci. Tresari putin cand constata ca temperatura corpului meu era putin cam joasa, dar isi reveni imediat. De data aceasta nu se mai obosi cu impletitul degetelor si mi-a apucat mana direct. Nu am ripostat, constienta ca nu am alta alegere. Cu toate astea, senzatia caldurii mainii lui imi dadea o senzatie placuta in palma. Poate caldura sa corporala transmitea niste unde in palma mea care ma faceau sa ma simt asa cum ma simteam acum. Am clipit des, apoi mi-am intors privirea usor uimita spre el, ca si cum eram oarecum surprinsa de gestul sau. Sasori a chicotit, apoi s-a oprit in mijlocul trotuarului. Oamenii care veneau in sens invers au marait, ocolindu-ne, timp in care roscatul ma privea intens. Mi-a dat drumul mainii, apucand-o de incheietura, ridicand-o la nivelul buzelor sale. Imi tipari un sarut in palma, fapt ce imi facu pielea de gaina.

In acel moment, mintea mi-a zburat direct la Sasuke. Creierul refuza sa accepte imaginea lui Sasori, transformand-o in asa fel incat trasaturile sale erau identice cu cele ale brunetului. Stiam ca in fata mea statea Sasori, dar imaginea pe care creierul mi-o transmitea era atat de reala incat pentru un moment parca si inima a incetat sa creada ca acela era insusi roscatul care odata vroia de la mine o aventura. M-am aruncat in bratele sale si i-am sarutat obrazul, continuand sa-mi repet ca el era Sasuke, insa iluzia nu dura mult. Intr-o clipita, micuta imagine se retransforma in cea reala. Era Sasori, dar senzatia aceea care imi facea inima sa bubuie in piept ramase. Totul mi se parea atat de... atat de... Nu gaseam cuvantul potrivit. Strain? Ce simteam eu de fapt?

Am inchis ochii incetand sa mai gandesc logic, lasandu-ma purtata doar de vocea inimii. Roscatul imi mangaie obrazul si imi intoarse sarutul pe pielea fina. Am simtit cum ceva se coaguleaza acolo, ramanand imprimat ca cerneala pe hartie. Am zambit dulce, fiindu-i recunoscatoare pentru ceea ce facuse. Surase si el, vazandu-mi expresia faciala, apoi ma stranse in brate destul de tare. Pe fundal se auzeau vocile oamenilor enervati, spunand sa ne luam o camera, insa le ignoram. Tot ceea ce vedeam si ce vroiam sa vad era fata lui Sasori zambind. Asta, pana cand o voce din capul meu mi-a amintit ceva foarte important.

-Copiii! Am strigat.

M-am smuls din bratele roscatului si am inceput sa alerg, cautandu-i cu privirea pe cei doi micuti. Acesta veni din urma mea, uitandu-se peste tot, numai numai o da de ei. Eram speriata si ma simteam mai prost ca oricand. M-am intors spre Sasori, privindu-l ingrijorata. Acesta ma prinse de mijloc cu o mana, refuzand sa ma priveasca in ochi. Se tot uita imprejur, in timp ce eu ii aruncat acea privire pierduta. Sasori isi intoarse mai apoi privirea spre mine si ma linisti, spunandu-mi ca o sa-i gaseasca chiar el, iar tot ce am eu de facut era sa astept pe marginea fantanii. M-a lasat jos si mi-a sarutat fruntea, spunandu-mi sa nu-mi mai fac griji.

Am ramas acolo, privind in gol, la indemnul destul de impunator al roscatului. Am tot asteptat in speranta ca el se va intoarce cu copiii, si asa a fost. Nu dupa mult timp l-am vazut pe Sasori tinandu-i de mana pe copii, pe de o parte sora sa iar pe cealalta fratele lui Sasuke. Am oftat usurata, mergand cu directie fixa spre ei. M-am lasa la nivelul lor, pe vine, si le-am prins manutele libere.

-Unde ati fost? I-am intrebat. Ce se intampla daca nu va gaseam?

Zaia ii arunca o privire lunga fratiorului sau, insa acesta o privea cu destula fermitate in ochii, dar in acelasi timp cu o intrebare nerostita. Isi intoarse privirea spre mine si intredeschise buzele ca sa-mi spuna ceva, insa Aki prelua cuvantul:

-Am fost doar sa cautam niste creta. Vroiam sa jucam sotron, explica baiatul.

Sasori se lasa si el pe vine, privindu-i constient, ca un parinte ingrijorat.

-Trebuia sa ne fi spus.
-Exact, am completat eu. Ce s-ar fi intamplat daca v-ar fi luat cineva si si-ar fi batut joc de voi? Nu v-ar fi durut? Am incercat eu o abordare mai sentimentala. Am schimbat mai apoi subiectul, vazand stanjenirea de pe fetele lor: Uite. Mergem sa cumparam niste creta si o sa desenam un sotron impreuna. Am zambit. Si poate jucam si noi o tura, ce spuneti?

Acestia isi recapatara ranjetele lor mici si dragalase si ma imbratisara. Nu puteam sa spun ca eu nu am suras. Parca nici nu imi mai pasa ca eram imbracata ca pentru o noapte in club, deci nu ma puteam apleca sau ca purtam tocuri cu care puteam sari intr-un picior destul de greu. Era sansa mea sa le recastig increderea copiilor, asa ca am mers impreuna la un magazin apropiat, am cumparat o cutie cu creta colorata si am inceput sa desenam un sotron in mijlocul parcului. Ne-am cautat cate o piatra si am inceput sa jucam. Nu jucam prea mult. La cum eram imbracata, trebuia totusi sa tin cont. Sasori ramase la celalalt capat al desenului, cu mainile in buzunar privind in stanga, in gol. Ma intrebam la ce se gandeste si la ce simte acum. Nu stiam de ce imi pasa. Am eliminat gandurile ca si cum le-as fi sters cu un burete, si am aruncat cu piatra. Am inceput sa sar peste fiecare cifra, ascultand incurajarile copiilor. Cand am ajuns la sase am incercat un salt catre sapte si opt, dar am ajuns mai departe decat trebuia. Roscatul ma prinse, cazand pe spate. Acesta scoase un geamt scurt la contactul cu pamantul. Bine, acum o incurcasem.

Pielea imi deveni de gaina iar sangele imi patrundea in corp ca dracul. Daca se enerva pe mine fara motiv si se napustea asupra mea intr-un moment de furie? Era singurul lucru de care ma temeam in acest moment. Mi se parea ceva de-a dreptul incurcat, avand in vedere rasetele celor doi copii, Zaia si Akimitsu, pe langa chestia pe care tocmai o provocasem. Roscatul isi deschise ochii din ce in ce mai mari, eu privindu-l din ce in ce mai ingrijorata. Nu schita niciun gest, cu toate ca isi apropie gura din ce in ce mai mult de a mea. Imi prinse muza de sus intre buzele sale, intr-un sarut scurt, apoi imi zambi larg, facandu-mi frica sa dispara.

-Nu te speria. Cei ca noi patesc lucruri mai rele in fiecare zi.

Am zambit si eu, usurata, apoi m-am ridicat ajutandu-l si pe el sa se ridice. Dupa inca o ora petrecuta impreuna, . Dupa toata aceasta zi minunata petrecuta impruna cu Sasori, am simtit ca plutesc. Imi schimbasem radical parerea despre el, dar brusc, un gand m-a plesnit din plin: Sasuke. Probabil ca acele imagini cu noi doi o sa ma bantuie toata viata. Oare a ajuns cu bine acasa? Roscatul primi un telefon urgent si se retrase putin. N-am putut asculta conversatia, insa nici nu m-a interesat. Gandurile mele zburau tot mai departe in ciuda faptului ca nu ar fi trebuit. Cand se intoarse ma saruta pe obras si ii lua pe copii de mana, spunandu-mi ca a primit un telefon de la unul dintre cei mai buni prieteni ai sai. Se pare ca acest om important avea un copil cam de varsta lui Akimitsu, iar ca sa-l tina departe de treburile care trebuiau discutate, avea sa ii distraga atentia, trimitandu-i in alta camera, la joaca. Am aprobat rapid din cap apoi mi-am reluat drumul, vrand sa ajung acasa cat mai repede. Pur si simplu nu suportam gandul ca sunt departe de Sasuke

Rochia Sakurei
Cizmele Sakurei
Machiajul Sakurei
[Imagine: SIGN.png]
Thanks ^Ciresica^
SasuSaku fics || Miky`s Smile Zone

#38
Asa deci merci dulce ca mai anuntat :*, deci Sakura oficial este o c**a:-" nu, deci ori il place pe Sasuke ori pe Sasori? Daca eram in locul ei, ii trageam o palma lui Sasori si ma intorceam la Sasuke, nu ma plimbam cu el prin parc si ziceam ca mie dor de Sasu, Doamne cat nu o pot suporta pe Sakura asta X(.

Miky ai fost absolut geniala cu sarutul Sasu x Saku, parca eu eram acolo si simteam tot ce simt ei, aoleu dar buna esti la perversitati sisule, nebuno:)). Asa eu oricum astept next cat mai repede posibil pentru ca acest fic este printre preferatele mele, nu uita sa ma anunti.

Tai Tai! :bye:
[Imagine: animeloves.jpg]
Odododododo ;x
Lumea asta te distruge,Te induce în eroare, Fură tot şi apoi fuge,Te răneşte şi te doare! x333
Gânduri Nespuse, Neştiute şi Inexplicabile

#39


Buna everybody,

Ce mai faciii? >:d< :* Stii cat de {ne}rabdatoare am fost in asteptarea acestui capitol?! Insa, ma bucur ca ai putut sa`l ostezi si pluas ca e unul reusit. Descrierea a fost fierbinte(in unele momente, mai peste tot :D) actiunea nu e fugara iar dialogul nu e seexces. Si eu, care credeam ca Sasori nu poate fi romantic si dragut cat despre Sasuke pararea mea nu e diferita fata de parerea lu Sasori. Oricum, m-ai pus putin pe ganduri cand povesteai sentimentele ciudate pe care le simtea cu Sasori...Oare s`a indragostit si de el?!
Astept continuarea ->>>
Acest comm Sho-Yo^&#! KK"issS
[Imagine: 445775bigthumbnail.jpg]
E trist cand stii ca tot ce`a fost s`a terminat.....E trist cand stii ca tot ce`aveai..s`a spublerat! E trist cand stii ca tot ce`a fost...a devenit...O simpla AMiNtiRe, o pata de iubire...Si inca`ncerci s`o iei de`la`nceput.. dar in zadar! incerci tu iara....Negrii, ochi, abis, inchis fara de scapare! Nu incerca tu iara sa te`mpaci! cu gandul ca o sa mai fii~atat! Impaca`te cu`a tau gand si restu il omoara



#40
Buna nepotic-o. Iti multumesc ca mi-ai spus.
Ma simt mandra, faci capitole mari ca si mine ;)) si trebuie sa recunosc ca sunt complete din toate punctele de vedere [naratiune, dialog si descriere]. Sasuke e cumva gelos ca Sakura s-a lasat sarutata de Sasori? Hopa, s-a dat si brunetul pe sentimente reale. Ce enervanta poate fi Hinata, nu credeam ca am sa zic asta vreodata :))) si chiar vreau sa vad ce fata va face cand o va vedea pe Sakura cu hainele ei. Si rozalia a gresit, din moment ce il iubeste pe brunetul ar fi trebuit sa-si dea seama ca persoana ce o saruta nu era cine credea ea ca este.
Sasori da de banuit, acu e amabil cu ea si cu ceva timp inainte dorea sa o ucida sau sa o faca o.... -.-"

Te pup dulce :*
[Imagine: h8v.gif]
 




Utilizatori care citesc acest subiect:
5 Vizitator(i)