Vocea Inimii

[P@uu]

buna am adus un nou fic
nu destin nici un personaj naruto si nu fac profit de pe urma lor...etc
scuze ca primul capitol e putin scurt promit sa ma revansez in urmatorul
a si dupa fiecare capitol voi arata ce va fi in urmatorul si in anteriorul "episod"
cam atat
dak aveti intrebari va ascult
a era sa uit acest fic nu e hiar un fic adica nu stiu ce ziceti voi dar eu vreau sa-l fac mai mult a scenariu de film
spor la citit


Prolog

Ce inseamna iubirea? Nu sunt sigura inca, dar seara de seara cant despre acest sentiment necunoscut. Oare chiar sunt o papusa fara sentimente? De ce nu pot sa-l inteleg? Daca o tin tot asa ceilalti imi vor afla secretul si cariera mea va lua sfarsit. Dar ce pot sa fac?
Deodata o voce cunoscuta ma trezeste din visare si imi spuna ca vine managerul. Ma intorc la realitate si il privesc pe acesta timp de cateva secunde, apoi dau afirmativ din cap si imi reiau zambetul. Pasesc incet pe scena intunecoasa si acum....deodata reflectoarele se aprind si multimea incepe sa tipe....acum incepe totul!

Capitolul 1 - Ne-am intalnit intamplator

Incep sa cant alaturi de restul fetelor o melodie foarte cunoscuta in aceasta zonda a Seoulului, adica Without U de Thelma Aoyama Feat. 4Minute. Vocile noastre rasuna precum niste clopotei primavara, ajungand in cele mai inguste colturi ale inimilor spectatorilor. Ma simt atat de bina cand incat chiar daca nu inteleg despre ce cant, nu-mi pasa. Pe scena simt ca pot sa ofer foarte multe celor din jur si ca vreau cu adevarat acest lucru. Vreau sa devin una cu cantecul si sa le daruiesc din ce in ce mai mult. Dar dintr-un motiv anume nu pot...Chiar daca nu am aratat nimanui asta, vocea mea e tot ce am. Ea mi-a fost timp familie si sprijin si m-a consolat si inveselit mereu! Abia acum realizez...Eu...sunt nimic fara vocea mea! Tipetele multimii ce se ridica in picioare si incepe sa aplaude ma readuc cu picioarele pe pamant, facundu-ma sa revin la realitate. Nu e ceva special, se intampla in fiecare seara de la ora 21:55 la clubul " Heartstring". Aici mi-am inceput cariera acum doua saptamani cand m-am mutat din Japonia. Nu cunosc multa lume, dar sincer nici nu am incercat sa-i cunosc. Nici macar pe colegele mele de scena nu le stiu prea bine, tot ce stiu e ca toate trei sunt de treaba. Iar daca ma gandesc bine inafara de ele si de managerul clubului nu cunosc pe nimeni din Seoul, cu exceptia lui Tsunade bineinteles, caci cu ea am venit aici. Defapt daca stau sa ma gandesc bine Tsunade e singura care ma intelege. de cand mi-am pierdut familia ea a avut grija de mine si m-a indrumat. Hah cred ca toti ma considera o papusa fara sentimente, nimic mai mult decat o papusa de portelan.
O voce masculina ma readuce iar la realitate spunandu-mi sa o urmez. Merg dupa acea persoana pana in fata biroului sau unde ma opreste si imi spune sa intind bratele. Fac cum imi spune managerul si ma rezesc cu trei carti in brate. Acest imi spune ca sunt un cadou pentru a canta mai bine in aceasta limba. Ma uit mirata cateva clipe apoi ii multumesc si ii urez noapte buna. Pasesc spre iesire lenesa si imi iau chitara. Cartile acopereau jumate din tricoul meu alb cu pete negre foate cool,Cam ca acelea din videoclipul real me de nami uehara.
Ies din club luandu-mi lramas bun,apoi o iau spre casa. Fara sa observ un tanar fuge spre mine cu viteza, ca si cum are vrea sa ma doboare. Eu sar instinctiv la stanga si din neatentie imi scap cartile exact intr-o balta. Minunat! Mai bine de atat nici ca se putea! Ma aplec incet si vreau sa le ridic, dar cand sa le iau de jos un biciclist le calca si ma stropeste. Acum parul meu roz este plin de noroi si geaca mea de blugi la fel. Ahh era preferata mea. Deci cum ziceam e MINUNAT!!!! Ma ridic si imi scutur fusta mini de blugi de culoare cu geaca, apoi ma uit in jur si ma gandesc sa iau autobuzul spre casa.

cam atat scz promit ca ma revansez!

Tsunade - http://www.google.ro/imgres?q=tsunade+co...24&bih=564
Managerul - http://www.google.ro/imgres?q=secret+gar...24&bih=564
Melodia cantata in club:
http://www.youtube.com/watch?v=1zOCOIHzHCE

[Sho-Yo]

Buna,

Pai primul comentator dar nu`i nimic caci se aduna dupa mene caci eu sunt ca un magnet :)). Cat despre fic este destul de bun. Descrierea este buna dar puteai sa accentuezi putin nervozitatea Sakurei(cred ca ea este personajul) cand i s-au udat cartile si ca a dat peste ea un tanar, etc. Actiunea nu e grabita iar dialogul... nu exista deci nimic de comentat. Pentru inceput e frumos dar puteai sa`l faci mai lung. Oricum merci ca mi`ai zis si sa ma anunti:*:-h

[P@uu]

Din episodul anterior:
"Ce inseamna iubirea?Pasesc incet pe scena intunecoasa si acum....acum incepe totul!Fara sa observ un tanar fuge spre mine cu viteza. Eu sar la stanga si din neatentie imi scap cartile exact intr-o balta. Ma aplec incet si vreau sa le ridic dar cand sa le iau de jos un biciclist le calca si ma stropeste. Ma gandesc sa iau autobuzul spre casa. "

Capitolul 2 - Cine esti?

Ah de ce trebuie sa mi se intample toate numai mie? Eh presupun ca asta patesc daca fug de destinul meu. Ma indrept cu pasi lenti si greoi spre statia de autobus. Corpul meu firav se balangane in toate partile facandu-ma sa arat ca o persoana beata. Parul meu rozaliu este acum putin ciufulit si murdar de noroi. Ah doar cand imi amintesc ma ia cu dureri de cap! Inafara de acest job nu mi s-a intampla nimic bun de cand am venit in Korea. Sper ca ziua de maine va fi mai buna. Incet incet ma apropi de statie si lenesa ma asez pe banca. Imi trec usor degetele prin parul ud si nu realizez ca cineva s-a asezat langa mine. Un tusit ma trezeste din visare si imi intorc privirea spre acea persoana. Ochii mei de un verde patrunzator il priveau suspicioasa. Parul lui negru era acoperit de un capison rosu. Avea trasaturi asiatice 100%, mai ales pielea. Acesta purta un tricou rupt in cateva parti de culoare neagra si alb, niste blugi taiati foarte la moda si o bluza de trening rosie cu un dragon negru in partea dreapta. Era incaltat cu niste adidasi negri, dar mama... cat poate sa poarte asta la pantofi? Eu abia am 38 si piciorul meu e mai jumatate cu al lui. Dar studiul meu fu intrerupt de vocea acestuia.
- De ce te uiti asa la mine? De cand m-am asezat ma tot studiezi de parca nu ai mai vazut un om in viata ta. Ma cunosti cunva si nu stiu eu? Acesta isi intoarce privirea spre mine si asa pot sa observ si eu ca are niste ochi abisal, mai negri decat noaptea. Eu ma inrosesc putin instinctiv si ma repezesc sa ii dau replica inapoi.
- Nu, nu e asta...doar ca nu stiam ca mai sunt tineri care iau autobuzul inafara de mine.
Acesta isi muta privirea si incepe sa fredoneze un cantec. Nu stiu de ce dar ma face tot mai curioasa. Dar totusi mi se pare cunoscut... Ah ce vorbesti Sakura? Normal ca ti se pare cunoscut doar aici toti seamana nu-i asa? Eh ma dau batuta. Nu observ cum trece timpul si deja autobuzul ajunge in dreptul meu. Ma ridic, iar el face la fel, dar raman uimita observand pata de sange de pe banca. Nu zic nimic dar il urmaresc mirata cu privirea. Acesta intra primul in autobuz si observ ca are mana stanga plina de sange. Urc si eu si ma asez in paralel cu el. Imagini incep sa se deruleze in fata mea si imi dau seama ca acel tanar ce ma doborat era la fel imbracat si semana destul de bine cu acesta. Nu mai rezist asa ca ma duc si ma asez langa el. Acesta nici nu ma baga in seama si incepe sa priveasca pe geam. Il privesc pret de cateva clipe, iar apoi ii intind un servetel umed. Acesta isi muta privirea spre mine si observ ca e chiar mai frumos decat am crezut.
- Ce vrei? Hei, nu ma auzi? Am intrebat ce vrei! Sunt trezita din visare de vocea lui blanda, dar totusi cool si ii intind iar servetelul. Acesta se uita mirat la mine si ma intreaba daca am inteles ca a spus.
- Esti ranit. Lasa-ma sa te ajut! Acesta ramane stupefiat, iar eu ii iau mana in a mea si incep sa ii curat rana. Hm nu e o rana adanca, mai degraba e doar o zgarietura. Ii privesc mana cateva clipe, iar apoi imi deschid geanta si scot o cutie cu pansament. Baiatul se uita la mine ca la felul 14' si ma studiaza din cap pana_n picioare. Ii infasor mana cu pansament si dupa ce termin scot un " gata " tras de coada. Apoi vreau sa plec iar la locul meu, dar vocea lui ma opreste si ma face sa-mi intorc chipul.
- De ce ai facut asta? Si cum de ai pansament la tine?
Eu ma intorc spre el si-i zambesc apoi ii raspund un simplu " asa am vrut " , la care el ramane mut....

Din episodul urmator:
" Cine esti? Ce, un concert? O va fi perfect ne intalnim acolo la 7 ok? Imi pare rau, dar te rog sa iei asta... Ce vrei? Ti-am zis sa pleci...Tu...tu ma placi? "


scz ca e scurt si pt ca nu cred ca le voi putea face mai lungi din cauza timpului
deci vor fi mai mult de 16 capitole:P

Sakura - http://www.google.ro/imgres?q=miss+a+jia...24&bih=564
ma rog asa arata ca om imaginati-vio mai draguta:P

[Miranda.]

heloo
"a si dupa fiecare capitol voi arata ce va fi in urmatorul si in anteriorul "episod"" ? Episodul anterior l-ai spus, dar cel urmator ( ca folosesc aceleasi cuvinte) nu a aparut si trebuiau sa fie doua. Titlul ? Titlul mi se pare unul potrivit pentru o telenovela, iar aparitia enuntarii din capitolele anterioare si urmatoare imi sporeste ideea. Mi-ai dat de gandit... m-a captiva intr-o oarecare masura. Incerca sa faci capitolele mai lungi.. demult, nu stiu daca si acum, dar exista o regula care cerea patruzeci de randuri, iar tu... la prolog... ai optsprezece

:bye:

[P@uu]

draga Miranda^_^
- titlul nu e dintr-o telenovela, dar dupa cum am spus vreau sa il fac mai mult a scenariu de film
defapt titlul se refera exact la intamplarile ce vor urma deoarece amandoi sunt cantareti si vor sa isi atinga visul de vedeta dar trebuie sa aleaga cel mai bun drum
voi reedita cand voi avea timp si il voi face mai lung dar te rog sa ma intelegi si pe mine
ficurile sunt doar ceva ce fac in timpul liber
am si eu o viata
nu demult am luat carnetul de sofer si acum toti prieteni ma preseaza sa ii duc in stanga si in dreapta
pana acum am fost plecat din tara in korea si poate ca de acum ficurile mele vor avea o oarecare influenta koreana dar e totul original
sper sa va placa la toti

[Miranda.]

heloo

Comentez inca o data pentru ca... ai editat prologul. Imi place ce ai facut acum... au existat cateva fraze care mi-au uns sufletul de "critic"... de parca as fi eu asa ceva... dar scriu si eu ca nu ma dor degetele. Acum este mult mai mult... arata mult mai bine. Dar cum ai reusit sa editezi ? Eu ma tot chinui si nu reusesc... mai mult... eu nu pot mereu sa las comentarii.... imi da eroare. Pentru incheiere... daca tot poti sa editezi iti dau un sfat... prinde inspiratia de coada si tin-o bine... ca la prolog a fost bine.

Mi se pare mie sau ai mai pus poze ?

:bye:

[LoLix]

Buna multumesc ca m-ai anuntat si desii am ajuns tocmai la al doilea capitol voi comenta pentru amandoua. Pai a primul nu am asa de multe de comentat dar pot adauga ca imi place cum ai descris ceea ce gandeste Sakura. In al doilea capitol m-a surprins adica mi-a ramas in minte faza cu felu" 14" a sunat tare amuzanta sau cel putin asa mi s-a parut mie. Pai am cam vazut vreo 2 greseli de tastare dar nu mai stiu unde in primul sau al doilea capitol dar oricum. Capitolele sunt cam scurte si sincer eu chiar astept next-ul deci daca vrei sa ma anunti si pe mine oricum eu promit solemn ca voi trece si voi lasa com oricum bye bye.

[^Ciresica^]

Din cate observ sunt a treia. Am sa iti las un comentariu per ansamblu. Sorry, dar sunt moarta de somn si abia mai vad tastele.
In general mi-a placut, si ideea e destul de interesanta. Descrierea a fost la ambele capitole si imi place, desi descrii putin dar frumos... ar merge ptina mai multa da in fine. Dialogul a fost bun, nici sec, nici plictisitor. Capitolele sunt cam scurte dar nah, daca nu poti sa scrii mai mult nu o sa te fortam, corect? E destul de draguta Sakura ca l-a ajutat pe acel baiat, care presupun ca e Sasuke nup?
Well astept continuarea si te rog sa ma anunti de ea. Spor la scris!:bye:

[Mada Shine]

heiiii :* am ajuns cu intarziere... imi pare rau.
Imi place ideea la nebunie , sper sa nu-l lasi si pasta cum ai facut cu celalalt te rog :o3.Am vazut cateva greseli de tastatura mai multe in primul cap.
Descrierea si naratiunea sunt bune iar dialogul nu mi se pare a fi sec.Ma bucura faptul ca Sasuke nu mai e "the bad guy" si am impresia sau Sakura ascunde ceva? ma rog o sa am rabdare si o sa ma conving , what ever sa ma anunti cand pui urmatorul capitol pana atunci spor la scris :*
Ja :bye:

[hiimera]

Yo !!
Deci am citit ieri primul capitol. Astăzi m-am pomenit cu un com la profil dat de tine. Am spus să continui să citesc. Dar nu ştiu cât am să reuşesc.

Pentru un moment rup puţin critica ca să te lămuresc pe tine cu ceva:

Am citit comurile date şi am văzut că Miranda ţi-a spus că pare telenovelă şi în acelaşi timp ea s-a mirat de ce pui episoade. Tu ai revenit şi ai spus că vrei să faci ca şi un şcenariu de film.
Păi dacă tu o iei cu şcenariu, şti măcar cum arată unul.
E ceva asemănător ca şi la operele de teatru ale lui caragiale. În care vei scrie aşa:

"Ghită(aşezându-se jos pe scaun): Vai dragă, dar ce faci aici ?..."

Bla bla.. Şi mai venea un rând sau două spuse de narator sau de autor care specifică câteva detalii.
Eu nu văd aşa la tine. Îmi dau seama la ce te-ai referit tu. În sensul că priveşti ca pe un film ideile ficului. Păi aşa le privim toţi, că nu avem cum să ne imaginăm foi scrise. :))
Deci nu are cum.

Revin: Sincer titlul nu pare de telenovelă. Acum nu mai aduceţi asemenea aberaţii.
Ce de parcă voi nu a-ţi mai întâlnit cârţi cu titlul acesta sau poveşti. :))
oricum e ok, e bun şi sper să te relatezi la el.
Pe lângă asta, trebui să te infigi în personaj, trăieşte odată cu el... fiindcă de multe ori trebuia să conturezi anumite şcene, unde apare dinamism şi tulbur sufletesc. Iar tu nu ai creionat îndeajuns.
Acţiunea pare grăbită, ideeile nu sunt împrăştiate, ceea ce este bine.
Greşeli, da, ai avut.. corecteazăte, nu te obişnui prost.

Nu mai comentez, fiindcă nu am chef. Oricum, sper că te-am lămurit.
Când am să mai citesc am să trec şi cu un com, când pot.