Love and Hate [season 2]

[Jigoku]

data fiind situatia cu erorire si posturile pierdute, m-am gandit ca nu prea isi are rostul sa pun ficul de la inceput,asa ca voi pune continuarea :)


[...............]
Maya a sarit de pe canapea,luandu-l in brate pe doctor, care fiind destul de tanar,s-a inrosit.
Kaoru si-a luat surioara de pe canapea, strangand-o la piept, in timp ce ochii ei se luminasera.
Avea sa se lumineze in curand,iar ei erau extrem de obositi, dar jumatate adormiti,au intrat in tacere intr-un salon gol, unde brunetul a adormit cu Lina in brate,insa tanara nu putea sa inchida ochii.Nu mai daduse pe acasa de 2 zile, nu dormise tot de atunci, insa oboseala nu era mai puternica decat ambitia ei de a-l vedea pe Taylor,cand aveau sa-l scoata de la reanimare.
Picaturile au inceput sa cada iar.Tanara s-a apropiat de o ferestra mica,undeva in capatul holului,dupa ce a parasit salonul pentru a-i lasa pe ceidoi sa doarma in liniste.
Vantul era puternic,crengile copacilor se indoiau,pareau a fi din plastic,ploaia se intetea simtitor,picaturi mari,reci,loveau geamurile,producand un zgomot straniu.De ea s-a apropiat un doctor,acelasi care ii daduse vestea mai devreme.Cand o atinse,tresari,trezindu-se din visare.
-Ma scuzati...sopti doctorul
-Nici o problema...ce a patit Taylor?intreba fata zambind usor
-Hemoragie interna.Cavitatea toracica ii era plina de sange,nu puteam sa diferentiem organele foarte bine.A fost o operatie grea,iar el a pierdut mult sange. Raspunse doctorul apropiindu-se de fereastra
-Se va face bine,nu? Urma Maya plina de speranta
-Isi va reveni,insa noi tot nu am reusit sa descoperim ce anume a provocat hemoragia. Veni lamurirea tanarului,urmata de o sugestie a ei:
-V-ati gandit la un cheag de sange?
-Asta a fost prima varianta,insa nu am gasit absolut nimic in vasul de sange spart.Tot ce am putut sa determinam e ca a pornit de la creier.
-Atac nervos?
-Urmat de un preinfarct. Continua doctorul incepand sa-si analizeze partenera de conversatie. De unde stii atatea despre medicina?
-Am citit mult,inca de mica imi placeau doctorii,insa acum am alte planuri. Raspunse ea usor tulburata.
Linistea se asternu.Maya avea privirea atintita catre tanarul doctor.Era un tanar inalt,brunet,cu un chip oarecum misterios,privirea blanda,cu ochii negri,ce sclipeau in spatele unei perechi de ochelari finuta,cu lentile subtiri si foarte bine curatate, zambea,desi era ingandurat si ingrijorat,meseria il forta sa zambeasca,pentru a nu-i nelinisti pe cunoscutii pacientilor.
Tanara incepu sa tremure brusc,dupa care cazu,privind in gol.Lacrimile curgeau fara control.
Doctorul incepu sa-i caute prin buzunare,pana a dat de tigari.Temerile lui se confirmasera,asa ca a aprins una,chiar daca era in incinta spitalului si a reusit s-o faca pe Maya sa inspire adanc.Dupa primele cateva minute,muschii ei s-au relaxat,reusind sa-si controleze lacrimile si respiratia.
Brunetul dadu dezaprobator din cap.
-Domnisoara,daca tot fumezi,fumeaza regulat.M-ai speriat groaznic.continua el oftand.
-Scuze...sopti copila sugrumata de fum si lacrimi.
-Acum te las sa o termini,ar fi o cruzime sa te trimit afara pe vremea asta,domnisoara....
-Maya.Numele meu e Maya.
-Atsumori Takudo,imi pare bine.spuse el zambind usor si intinzand mana catre fata.
O asistenta s-a apropiat de cei doi,cu un zambet domol pe chip.
-Tanarul a fost scos de la reanimare.Il puteti vedea acum,insa nu stati mult si nu faceti galagie.
Fata tinerei se lumina,ii zambi incantata doctorului,care parea multumit,dupa care o urma pe asistenta.S-a gandit sa-l lase pe Kaoru sa doarma,altfel s-ar putea trezi si Lina.
Drumul pana in rezerva lui Taylor i sa parut extrem de lung.Holurile,drepte,lungi,albe,o faceausa devina nelinistita,iar mirosul greu de medicamente nu o prea lasa sa respire,astfel incat era nevoita sa inspire adanc uneori,pentru a nu se sufoca.Asistenta mergea cu pasi mici,repezi,incetinind din cand in cand,pentru a privi cate un bolnav si pentru a-l intreba daca si-a luat medicamentele.
Dupa un drum aproape interminabil, pana intr-o aripa noua a spitalului,copila se vedea in fata usii tanarului.Asistenta o deschise incet,lasand un peisaj macabru sa i se infatiseze Mayei.
Taylor era intr-un pat cu schelet metalic,in asternuturi albe,aspre,cu o patura cafenie deasupra.Mainile ii erau pline de perfuzii. Mana stanga detinea trei astfel de perfuzii,una pentru a-i fii mentinuta cantitatea de sange normala,una cu un sedativ puternic,iar cealalta era pentru prevenirea unei noi hemoragii,sau asa se credea la inceput.
Pieptul si mana dreapta erau pline de fire ce duceau la un aparat care ii masura tensiunea arteriala,pulsul si ritmul respiratiei.
Avea fata violet-galbui,astfel obervandu-se ca a pierdut sange,deoarece,din cate stia fata, pentru a supravietui,sangele nu mai ajunge sa irige bine si zonele periferice ale corpului.
A inaintat usor catre pat,uimita de peisajul ce i se dezvaluia.Lacrimile curgeau fara sa le poata stapani,oboseala incepea sa-si spuna cuvantul.
I-a mangaiat usor fata,dupa care a ingenuncheat langa pat,tinandu-i mana.
-Taylor,poate nu ma auzi,dar nu te voi lasa sa pleci ma-ntelegi? Daca nu supravietuiesti acum, nu te voi ierta niciodata! M-auzi?Niciodata!! spuse ea inecata de lacrimi.
Sunetele scoase de aparat de intetisera,pulsul se accentuase.O auzea. O lacrima aluneca pe fata lui,revarsandu-se si spargandu-se printre firele de par blond,ce statea ravasit pe perna imaculata,alba, ca eternitatea.
Maya ii saruta mana si il implora sa ramana cu ea.
Pieptul tanarului se ridica brusc,acesta incepand sa repire zgomotos,aparatul incepu sa tiuie.
-Asistenta!! Striga disperata fata.Ajutor!Cineva!!
Cinci asistente au dat buzna in incapere,insotite de Takudo si inca doi medici Brunetul o lua pe Maya de acolo,spunandu-i ca asta e procedura,intra repede si inchise usa.
Copila se gasea in fata ei,privind-o plangand,cu bratele impreunate,in genunchi.Usa alba,peretii albi,canapele albe,cateva pastile cazute,tot albe,doar cateva pete de alcool sanitar,usor albastrui pe unul din pereti,atat era colorat.Mirosul o ineca,lacrimile curgeau neincetat,oboseala o ametea,ingrijorarea crestea cu fiecare secunda.

[╰☆ Bloody Rose ☆╮]

un fic care m-a tinut cu sufletul la gura .....si inka ma tine:cry:...totusi ce bine k s-a intors cu o continuare pe masura ...bine lucrat jigoku nee-chin...ai reusit sa imi dai emotii serioase:))...de abia astept continuarea...tine-o tot asa :love:
btw sa nu cumva sa-l"omori"pe taylor :yada: k ne suparam...:-l...
m-a amuzat mult knd l-a luat in brate maya pe doctor si tremuram(sincer)knd se ducea maya spre salonul unde era taylor:-ss
vad k te pricepi un pik la medicina k vad k ai explicat destul de bine:))
chuu si gambate :bye:

[Jigoku]

Intunericul continua sa persiste,doar cateva raze ale soarelui reusisera sa strapunga un zid gros de nori negri,ajungand astfel la fereastra de pe hol,mai apoi cazand pe podea,in fata Mayei,ce statea ingenuncheata,jumtate adormita,plangand,in fata usii pe care medicii o inchisesera in urma lor.De jumatate de ora toti se straduiau sa-l readuca la normal pe tanarul Taylor.
Pasi rapizi,a mai multor persoane se apropiau,acestea facand-o pe fata sa tresara,sa revina la realitate.
-Biata copila! Se auzi o voce matura a unei femei.
S-a apropiat,a ajutat-o sa se ridice si a dus-o intr-un salon unde mai era doar un baietel ce dormea,a obligat-o sa se urce in pat si sa se odihneasca ,macar pana la pranz.
Printre lacrimi si ceata,Maya a putut diferentia silueta celei ce o ajuta.Era o femeie in toata regula,foarte frumoasa,cu parul deschis la culoare si lung,lasat pe spate.Imbracata intr-un costum cafeniu si o bluza neagra pe sub sacou,impunea respect,insa raspandea blandete.
-Dormi copila,dormi... auzi tanara inainte de a inchide ochii si de a intra fortat in lumea viselor.
Doamna a iesit pe hol,unde o asteptau patru baieti,colegi de clasa cu Taylor si un barbat in costum,aranjat,care s-a apropiat de ea si a mangaiat-o pe frunte,spunandu-i ca totul va fi bine.
Kaoru a aparut speriat,tinand-o in brate pe Lina,alergand pe langa asistentele care fugeau in toate directiile.
-Tu trebuie sa fi baiatul de la noi de acasa...sopti barbatul cu o voce stinsa.
-Kaoru,domnule,imi pare bine sa va cunosc,desi nu mi-as fi dorit asemenea circumstante.
-Nakato e numele meu…..Foloseste-l!spuse pe un ton poruncitor.Sunt tatal lui Taylor,cuntinua el.
Era un om impunator,inca tanar,insa pe chipul lui se citeau diversele probleme si incercari prin care trecuse.
Avea parul saten,ochii albastri si era inalt,imbracat intr-un costum negru,purta manusi din piele de aceeasi culoare.
Privirea impunea respect si statura cerea admiratie,pe care a castigat-o usor de la tanarul Kaoru.Ochii ii erau goi,fara reflexie,fapt destul de dubios,dar care ii creea o umbra de mister.
Femeia s-a apropiat si a luat-o pe fetita in brate,moment in care Lina a privit-o plina de recunostinta ,dupa care aschitat un zambet ce a cucerit-o si a facut-o sa o stranga la piept pe copila,ca pe un prunc.
-Suzumi,sopti ea intr-un final.Imi pare bine.
Micuta s-a agatat de gatul ei si a imbratisat-o ca pe o mama.
Se deschise usa salonului,lasand sa se vada agitatia din interior.A iesit Takudo,lipsit de simturi sau putere,plin de sange si transpirat,peisaj care i-a cam speriat pe cei prezenti.
Tinerii care se retrasesera pana atunci pe o canapea,asteptand in liniste,au sarit ca arsi,ajungand imediat langa doctor.
-Unde e Maya ? a intrebat el sfarsit.
-Fata satena?Doarme...raspunse nedumerita Suzumi.Baiatul meu?E bine?
-Da,acum,da.Nu putem descoperi cauzele hemoragiilor.Aceasta a fost mai usor de stapanit ca cealalta,insa ma tem ca ar putea muri.
Femeia izbugni in plans, insa Nakato o lua de umeri,soptind grav,sec:
-Suzumi draga,calm!
Se mai linisti la aceasta porunca,dar a continuat sa planga tacut.Suvitele ii erau ravasite,chipul indurerat,ochii rosii si buzele sangerande,dezvaluiau incercarea ei de a se abtine si de a nu tipa de durere.
Cei patru tineri se uitau cand unul la altul,cand la doctor,care se temea pentru viitorul sau,gandindu-se ca tipii l-ar putea ucide in bataie, pentru ca aratau destul de dubios.
Cel ce se uita ciudat la Takudo parea un baiat de care toata lumea se teme.Era destul de scund, imracat cu o bluza neagra cu motive ciudate,sangerii,o jacheta verde cu blanita la gat, cu multe buzunare si o insigna ce parea a fi un insemn regal din evul mediu.
Pe un buzunar scria “I will kill you” si ca semnatura “Tony”, numele lui.
Purta o pereche de ochelari cu lentila maronie,in spatele careia se arata o privire fixa a ochilor sai verzi,cat si un fes clasic,personalizat cu doua insigne.
Mainile ii erau pline de inele cu cranii si bratari cu zale groase si decorate cu diferite cruci.
A mers incet pana in fata doctorului si i-a spus incet:
-Asculta aici....


Takudo
Suzumi
Nakato
Tony

[Tyna-sama]

Imi place foarte mult continuarea:D
Saracul taylor:(..prin cate trece...sper sa nu moara:)
Insa..sunt foarte curioasa ce vroia sa zika tony..:-"
Imi plac foarte mult pozele..mai ales suzumi:X
Bafta si astept continuarea cat mai repede:*

[Ice_angel_234]

fain capitol:chuu:,dar nei lasat in suspans cu replica:``asculta aici...``oare ce vrea sai spuna?"?.o sal ameninte?dupa cum lai descris pe tip cerd ca asta arew de gand sa facao//o,dar cine stie?trebuie sa asteptam capitolul urmator sa vedem.gambate:bye:

[::::yamashita ayumu::::]

imi palce continuarea...ce pot sp e bn e foarte bn ai mult talent si am bucur c au ti-l irosesti;)....va trebui sa faci ina stfel inkt taylor sa supravietuiasca altfel sar putea sa ma supar rau:-P


succes in continuarea si gambate:*byebye

[Miharu]

Ce bine ca pui continuarea.....aveam ceva de asteptat daca puneai totul de la inceput! :bv:
Ce sa spun....imi place continuarea....dar sunt putin ingrijorata din cauza lui Taylor[sper ca o sa fie bine :-s ].
Te-ai oprit exact cand era mai interesant >.<.....vrem continuarea repede :pls:
Spor la scris :* :bye:

[sakura345]

:((( de ce?saracul Taylor:((((!
sper sa se faca bine cat mai repede!!!!
astept continuarea cat mai repede si am ramas surprinsa despre cunostintele tale despre medicina.
super capitole:chuu:
chu si gambate:*

[Jigoku]

etoo.... merci >:D<

Toata lumea tacu.Erau atenti la ce are de spus, lui Tokudo nu i-a suras ideea de a i se vorbi pe un ton atat de grav, insa a tacut.
-Daca tipul nu scapa,scrieti testamentul.Nu vrei sa ma cunosti,nici pe mine,nici pe baietii mei,clar?
Privirea lui Tony era amenintatoare si totusi pastra o urma de ingrijorare.
Brunetul isi scoase halatul murdar de sange,dupa care sopti sec:
-Nu va muri,iti promit.
Cei prezenti erau uimiti.Cum putea garanta pentru viata lui Taylor,daca nici macar nu stia ce avea?In urma cu doar cateva minute,se temea ca va muri.Acum era increzator si asta se citea si pe chipul sau. S-a indepartat incet de usa si de cei de acolo,ofta adanc, lovindu-se cu palma peste frunte.
Maya deschise ochii,insa i-au trebuit cateva minute sa realizeze unde se afla.Langa patul pe care dormea statea un baiat palid,dar zambitor,al carui chip se lumina cand o vazu ca se trezeste.
Avea o privire intensa,blanda,calda,ochii verzi,cu pupila ce semana cu a unei pisici,fapt ce il facea interesant.Avea parul albastru deschis,destul de lung ca unele suvite sa-i acopere chipul si purta o camasa alba,cu cateva dungi albastre.
-Buna dimineata! Spuse el destul de tare incat Maya sa tresara.
-Buna!sopti ea intinzand mainile.
Doctorul a intrat in camera si i-a zambit cu teama fetei,care s-a ridicat imediat in capul oaselor si a intrebat speriata:
-Ce a patit?
Tokudo a zambit iar,incurcat.
-Acum e bine.Slava Domnului!continua fata
-Cum iti dai seama?Nu ne cunoastem suficient de bine...
Maya ridica din umeri,preferand sa taca.Era putin confuza,parul ii era ravasit,trupul ii era amortit, ii era foame si sete, nu prea intelegea ce anume s-a petrecut cat a dormit.
Tokudo s-a asezat pe pat.langa ea,iar baietelul a preferat sa se aseze jos,cu picioarele incrucisate si sa-i priveasca pe cei doi.
-A avut o alta hemoragie...am reusit s-o stapanim,dar am facut o promisiune pe care nu cred ca o pot respecta,am promis sa-i salvez viata.
Linistea s-a asternut.Din cand in cand se auzea cate un suspin al tinerei care plangea.Suvitele de par ii acopereau ochii,insa lacrimile curgeau fara oprire.
In salon intra Tom,fratele Mayei.
-Ce ai patit?Esti ranita?spuse repezindu-se catre ea,dupa care o imbratisa cu putere.Nu ai fost demult acasa,ne-am facut griji!
Fata inspira adanc,dupa care spuse:
-N-am patit absolut nimic,inafara de faptul ca era sa fiu violata,am vazut un rasarit pe munte,m-am plimbat langa o cascada,Taylor e cu un picior in groapa si am descoperit ca sunt dependenta de tutun.
Tom se uita lung la ea,privea intrebator cand la doctor, cand la satena,dezvaluirile ei fiind prea multe si prea directe,dar a hotarat ca nu e momentul sa-si iasa din minti,a respirat incercand sa se calmeze,dupa care a imbratisat-o,spunandu-i ca totul va fi bine.
Impreuna cu fratele ei si cu Tokudo au mers la Taylor, dupa ce fusesera anuntati de o asistenta ca tanarul deschisese ochii si intreba de ea.
Intalnirea cu el in starea aceea a emotionat-o pe tanara.Blondul mai scapase de perfuzii,acum zambea cald,ochii ii erau umezi,dar luminati,parul era imprastiat pe acea perna,cadea in cascade,luminat de razele soarelui ce patrundeau pe fereastra.
Fata s-a apropiat si i-a luat mana,cand-o catre fata ei inca umeda din cauza lacrimilor.El o privea cu dragoste,gandindu-se ca de data asta a ales bine,a gasit o fata careia ii pasa de el si nu de banii lui,o fata care sa merite cu adevarat sa fie iubita.Respira greu,se ineca din cand in cand,insa se simtea excelent,cu satena langa el,care nu contenea cu multumirile Cerului si il strangea de mana.
- Maya,sopti intr-un final,Maya,te iubesc!
Fata ramase cateva minute cu privirea fixata in ochii tanarului.Nu-i venea sa creada cum se gandise sa-i spuna asta intr-un moment ca acela.
Doctorul a intrat,iar Taylor l-a intrebat sec si scurt:
-Voi muri?

[╰☆ Bloody Rose ☆╮]

waaaa....inca nu iese taylor din spital :cry:...tz...tz...tz...vezi sa nu-l omori ....maya poor kid e epuizata ... hraneste-o si pe ea k lesina [-x....capitol cam static dar nevermind...sunt sigura k te vei revansa ;;)
chuusi gambate
astept next...:bye:
P.S. cred k am folosit prea multe emoticoane....gomen ne...ooops...altul:-??

[edit mely]Da.Prea multi smiley.Mai usor cu ei.