[Yuri] Nici un pret prea mare

[CyBeR]

Iata-ma scriind si Yuri. A venit si ziua asta. Mai trebuie sa fac si Yaoi si pot zice ca mi-am bagat degetele in cam orice placinta.
Deoarece inca nu sunt ferm convins pe care din cele doua povesti care le am in gand as dori sa merg, acest capitol este un simplu, si usor de inghitit prolog si un mod de a va face cunostiinta cu personajele mele. Eu le-am indragit de cum le-am conceput, sper s-o faceti si voi.
Asadar, fara alte aberatii, va urez lectura placuta.

Gen: Realist / Fantasy, Yuri
Varsta: 18+ (da, primul 18+ real de la mine)
Limba: Romana (am ruginit, nu dati cu pietre prea mari)
Critica dorita: Orice va lasa inima, doar sa stiu si eu ca mai citeste lumea
Alte comentarii: Comentati!

[center]Prolog[/center]

Se trezi la sunetul ploii rapaind monoton in geam, huruitul unui tunet auzindu-se inabusit undeva departe. Asculta cateva clipe pana simti frigul mangaindu-i degetele de la picioare si coapsele. Tremura involuntar si-si ascunse picioarele inapoi sub cearsaf, fortandu-le intre ale iubitei ei, incalzindu-se. Se ridica usor intr-un cot, atenta sa nu deranjeze, si privi ceasul ce ticaia linistit pe perete; nu era nici macar opt dimineata, mai avea timp sa doarma. Cu un zambet somnoros se lasa jos, cuibarindu-se inapoi la caldura din bratele iubite, miscandu-i acesteia bratul pe soldul ei, pentru comfort.
Mirosea a praf ud, a ploaie de vara dupa zile lungi de canicula incediara. Umezeala si racoarea, ticaitul ceasului si rapaiala din geam o inviorau incet incet, nelasand-o sa alunece inapoi in vise. Nu era neplacuta senzatia de racoare ce trecea prin cearsaful subtire, o facea sa se impinga mai mult in bratele Trinicai; ceea ce era greu in noptile infierbantate de pana atunci cand inabuseala le facea sa doarma in parti separate ale patului. Zambi cu ochii inchisi amintindu-si cum era impinsa la o parte in acele nopti.
Trinica ofta usor in somn si o trase inspre ea, gudurandu-si buzele si nasul pe gatul ei, sarutand-o prin vis. Jinx aproape mieuna la atingerea buzelor si, ridincand bratul, ii mangaie acesteia obrazul si ochii inchisi, atingand-o doar cu varful degetelor, atenta ca nici macar sa n-o gadile. Urma sa plece in curand la servici si nu se putea bucura prea mult de senzatia placuta de a fi tinuta in brate dimineata. Nici nu-i mai parea rau de somnul ce nu mai venea.

Cu un trasnet puternic si un zguduit de geamuri se puse sa ploua mai puternic, norii rupandu-se dupa saptamanile secetoase. Trinica tresari si se ridica speriata, privind inspre geam cu ochi mijiti de somn.
-Cine ne invadeaza?
Jinx o trase inapoi si se propti la loc in bratele ei.
-Nimeni. Ploaie de vara. N-o poti prezice niciodata.
Simti buzele iubitei pe gatul ei, sarutand-o lent si apasat, facand-o sa tresara usor la fiecare atingere.
-Cat e ceasul?
-Nici opt. Mai poti dormi.
Trinica o stranse tare in brate, facand-o sa icneasca, si se intinse, tremurand pana in varful degetelor.
-N-am chef de servici azi. Hai sa fugim la mare. Zise si se aseza mai bine in pat, bagandu-si nasul in parul scurt si negru al iubitei micute.
-Si sa murim de foame. Bun plan.
Jinx zambea fata de rutina lor de dimineata. Trinica nu avea niciodata chef de servici, dar dupa o cafea deja isi punea la punct sarcinile pe ziua in cauza. Se intoarse incet si-si incolaci bratele in jurul taliei roscatei si o trase cu putere inspre ea, intinzandu-se la fel ca si aceasta, pocnindu-si coloana cu un oftat de placere aproape erotic.
-Vreau kissu! Rosti hotarata si puse botic copilaresc.
Trinica o privi un pic cu ochi abia intredeschisi si se lasa sa cada intr-o parte, pe spate, tragand-o si pe aceasta peste ea. Rase usor cand se uita mai cu atentie in ochii gri ce o priveau mari de deasupra ei.
-La varsta ta si inca crezi ca mai merge cu asta?
-Da! Mereu merge. Boticul lui Jinx nu disparea iar Trinica abia se abtinea de la a rade. Palmele ei se plimbau usor pe spatele acesteia si din cand in cand trasa cate un cerculet cu unghiile, facand-o sa tresara si sa tremure de placere.
-Si daca nu vreau? Glumi in continuare, mutandu-si palmele pe soldurile osoase ale iubitei. Daca nu vreau sa-i dau solistei mele kissu, ce faci?
Jinx se gandi cateva secunde, muscandu-si buza de jos.
-Te...musc? Incerca, neslabind-o cu privirea.
-Ooo? Tremur toata? Ce zici? Hehe...
Isi muta palmele pe stomacul acesteia, urcand incet pe piept, acoperindu-i sanii micuti.
-Si unde vrei tu kissu ma rog?
Jinx se apleca mai mult peste ea, buzele lor aproape atingandu-se.
-Ghici.
Afara tunetul exploda din nou, in acelasi timp cu lumina fulgerului. Fu randul lui Jinx sa tresara, cu un Eep! ce avut darul de o trezi complet pe Trinica din reveria ei de dimineata. Aceasta se ridica brusc, bratele ei in jurul mijlocului micutei, tragand-o inspre ea, sarutand-o apasat si prelung. Ii articula o dragastoasa palma pe fund cand o impinse la o parte.
-Fugi si te spala pe dinti ca puti. Nu mai ai voie sa iesi la pizza seara.
-Eu n-am nimic impotriva, sa stii. Tu te plangi ca-s prea slaba. Zambea si se intinse cu bratele ridicate, ridincandu-se usor pe varfurile picioarelor, pocnindu-si din nou spinarea.
Trinica ii urmarea, ridicata intr-un cot pe pat, silueta proiectata in oglinda sifonierului de langa pat. In lumina cetoasa a diminetii ce trecea prin obloanele geamului, reflexia in oglinda era doar o umbra perfect conturata a corpului mignon al lui Jinx. Rezista cu greu impulsului de a o chema inapoi in pat.
-Ia o camasa pe tine cand te duci la baie. E frig. Si nu cred ca ala de la cinci doarme pe vreme ca asta.
Vocea lui Jinx se auzi suparata de pe hol.
-Suga ceva ala de la cinci. Imi place racoarea asta, mai ales dupa o palmuta mmm.
-Sunt sigura ca-ti place si ce face ala cat se uita la tine.
Nu avea nevoie de raspuns ca sa stie ca iubita ei deja isi cautase o camasa inainte de a intra in baie. Si nici nu-i trebuia confirmare sa stie ca aceasta se strambase la ea, nesuportand sa fie invinsa cu logica si ratiune. Se ridica si ea in cele din urma, tragand pe ea doar un tricou negru cu numele unei formatii apreciate de Jinx, ce-i venea pana undeva sub fund. Nu era al ei, deci o strangea in jurul sanilor, dar ii facea placere sa-l poarte dimineata.
Ridica jaluzelele doar pana la jumatatea geamului, singurul fel in care putea fi sigura ca perversul nu le putea urmari. Camera nu se lumina cu mult, ceea ce arata cat de inourata urma sa fie ziua. Din baie se auzi vocea prietenei ei.
-E la geam iar. Nici ploaia nu-l opreste pe asta. Doamne, exista escorte daca-i atat de disperat tampitu.
-I-ai aratat un deget?
-Creca-l excita daca-i arat asa ceva. Isi imagineaza ca are vreo sansa.
-Da-l naibii Jinxie. Ala spera sa ne vada in dus sau ceva. A zis Daniel ca se ocupa de geamul ala azi sau maine. Zicea ca ma anunta azi daca a vorbit cu mesterul.
Raspunsul veni putin inecat, printre sunete de gargara.
-Sau vorbesc cu Skinner si Switch azi si-i fac baietii din trupa o vizita diseara. Nu se mai poate cu ala. Nu pot sa vin nici sa ma...
O intrerupse sunetul aparatului de macinat cafea si se lasa pagubasa. Oricum amandoua aveau aceasi opinie despre perversul de la cinci care le tot privea cu persistenta geamurile, la aproape orice ora din noaptea. O perioada filozofasera ca respectivul grasan traieste prin fotosinteza si roua de dimineata, ca altfel nu-si dadeau seama cum putea fi acolo mereu.
-Am o idee mai buna sa stii.
-...stii, incep sa ma satur sa tot tresar asa. Credeam ca esti la bucatarie si faci cafea.
Din cadrul usii, Trinica o privea, sorbind-o din priviri, chiar si asa ciufulita si inca nepieptanata cum era. Ea insa parea ca gasise timpul sa-si dea parului ei o oarecare forma ce sa nu mai semene cu o claie de paie rosiatica.
-Si ma rog care-i ideea sa scapam de blegul ala?
Chicotind, aceasta se apropie de ea, luandu-i chipul in palme.
-Ma gandeam ca putem incepe cu un sarut lung...asaaa...
O saruta prelung, apasat, jucandu-se cu buzele ei, chipul tinandu-i-l in palme.
-Si apoi sa-ti desfac camasa asa...si sa o ridic usor mai sus...uite fix asa...
Jinx simtea cum se incalzea, in ciuda diminetii reci. Mai ca nici nu mai simtea gresia rece de jos ci doar un foc ce i se imprastia in vene, pornind de unde palmele Trinicai o mangaiau pe spate si pe fesem, raspandindu-se salbatic si scapat de sub control.
-Si.. apoi?
Reusi sa ingane, inghitind in sec.
-Si apoi...
O trase afara, o saruta apasat si o impinse inspre bucatarie, luandu-i locul in baie.
-Stai prea mult aici!
Cu voce de copila, bruneta striga inapoi ca nu-i cinstit s-o pedepseasca si pe ea si pe nebun. Ea n-a gresit cu nimic.
-Ai gresit doar ca esti prea sexy pentru cuvinte, cu aia ai gresit.
La asta nu mai gasi cinstit sa raspunda cu o plangere.

Trinica reveni in bucatarie deja imbracata intr-un costum negru, bine apretat. Puse sacoul pe spatarul inalt din bucatarie si o saruta din nou pe Jinx care statea cu niste foi in fata si cateva felii de paine prajita, unt si miere de albine.
-Macar miere te pot face sa mananci si tu dimineata.
I se raspunse printre inghitituri.
-Mierea face bine corzilor vocale. Avem repetitii diseara.
-I-auzi. Credeam c-au sa fie prea mahmuri Skinner si Virgo ca sa mai faca vreo miscare azi. Daca tu ai venit aseara la ora aia si atat de muta de a trebuit sa te dezbrac eu sa te bag in pat, chiar si cu promisiuni, nu-mi imaginez in ce stare s-au tarat aia pana acasa.
Tonul era in gluma, dar Jinx stia ca nu era prea fericita de ce facuse in seara precedenta. Facu o nota mentala sa incerce sa indrepte lucrurile cat mai curand. Nu-i placea ca Trinica sa fie suparata pe ea, mai ales in ceea ce avea de gand sa faca la urmatorul lor concert...cand o fi si ala, gandi usor descurajata.
-Nu fi si tu rea. Canta bine si muti de beti de-i nevoie. Si nu-mi mai zis Jinxie te rog, stii ca nu-mi place. Sunt deja mica, nu trebuie sa-mi amintesti.
Spera ca gluma sa mearga. Sarutand-o pe frunte, deja iubita ei ii arata ca nu era atat de suparata pentru betia ei. Era obisnuita totusi.
-Preferi sa-ti zic pe numele real Ade...
-Nu nu nu, nu-i nevoie. Doar nu Jinxie. Imi place Jinx...si-mi place cand imi zici tu Jinx, dar nu Jinxie. Prefer ca eu sa te iau cu Trinisor?
-Cum vrei tu iubire. Doar tu te-ai pus sa-mi zici asa, pe mine nu ma deranjeaza nici pe numele real sa-mi zici. Desi...recunoscu, cu un zambet jucaus...pare ca ma certi cand imi zici pe numele dat de mama. Ce citim?
Lua si ea o gura de paine prajita si privi spre paginile insirate pe masa, intr-o dezordine absolut specifica unui artist ce nu prea are idee ce face. Unele erau pline de mazgalituri, altele de niste schite amuzante ce ziceau destul de clar ce credea Jinx despre ele, mai toate avand insa un X mare pe intreaga pagina.
-Versuri de la Skinner pentru melodii noi. Tot incearca, dar n-as canta astea nici daca mi s-ar da salariul tau pe fiecare cuvant.
-We’ll be burned and judged by the light of the Supernova, we’ll wake up in another world? Asta nu suna atat de rau daca ma intrebi pe mine.
Jinx isi trase picioarele sub ea si scana cu privirea pagina cu pricina, strambandu-se din cand in cand.
-E imposibil de tras in versuri pentru o melodie asta. Dar o sa tin minte secventa aia pentru tine iubita hehe, poate o bag eu pe undeva.
-Multumesc pui mic – scoase limba la ea -. Eu fug de acum, ca or sa ma dea aia disparuta daca intarzii si stii ca pe zile ploioase ies toti idiotii cu masina in Bucurestiul asta al nostru. O sa dureze o vesnicie sa ajung si eu la birou. Sa-mi dai un mesaj cand vrei sa vin sa te iau, ok?
-Daaaa mami. Si se stramba la ea inainte de o saruta si a-i ura noroc pe ziua in cauza.

O privi pe geamul de la bucatarie cum iese in parcare, servieta tinuta deasupra capului, incercand sa nu se ude. Radioul abia pornit din camera anunta ca vor urma zile lungi de ploaie intensa, crainicul fiind in confuzie daca asta era un lucru bun sau rau. Ei ii convenea. Se infiora la gandul ca va putea dormi mai bine in bratele Trinicai si zambi, terminandu-si cafeaua.


...

[Lexxu]

Bun, deci hellow Cyber. Cum ti-am mai spus am citit lucrari scrise de tine, insa nu am comentat(urat din partea mea stiu...lenea -_-'). Oricum am fost surprinsa sa vad acolo +18, nu ma asteptam de la tine la asta...dar sunt curioasa cum scri tu Yuri. Personajele sunt dragute ba chiar adorabile, astept sa-i cunosc si pe baieti din trupa. Grasul de la 5 m-a amuzat peste masura, am ras mult la ce descriere i-au acordat fetele. Chiar asa de obsedat, mai? Oricum funny. Ador modul in care descri frumos...artistic. Mi piace. Acum nu o sa ma leg si de eventuale greseli cu virgule sau altceva fiindca nu am vazut(poate sunt oarba, mai sti?), in schimb am vazut cateva erori la unele cuvinte. Litere mancate, dar nu-i mare paguba. Oricum...dragut prolog. O sa mai trec pe aici, deci nu te astepta sa scapi de mine>:). Meh, spor la scris in continuare. Iti urez bafta pentru noul fic. Kissez.

[Daria v2]

Fetele sunt absolut adorabile, asa cum a zis si Lexxu, mai ales Jinx. Pana si Jinxie suna adorabil! Descrierea este lejera iar ideea imi surade si mai mult. Am ras si am zambit cam pe tot parcusul capitolului ceea ce inseamna ca ai puncte bonus, ca sa zic asa, hi hi. Greseli una nu am vazut si nici nu a exista ceva sa ma fi deranjat. Totul mi se pare mai complex decat se pare a fi, deci inca cateva puncte bonus. Oricum, per total imi place si scuza-mi incoerenta dar nu stiu ce as mai putea zice infara de laude si aprecieri. Tine-o tot asa in mai bine. Revin la primul capitol ;;).

[Diz]

Mi se pare amuzant cum primesti commenturi numai cand scrii ceva cu le sexy time, chit ca nu e integrat inca. Dar o sa fie. Deja stii parerea mea despre poveste, imi place cum ai facut personajele, personalitatile lor *hint hint, nudge nudge*. In romana reusesti sa scrii mai bine decat as putea eu vreodata, asa ca apreciez asta, mai mult decat las sa se vada when I proof read it. Imi place foarte mult cat de natural pare dialogul, si comportamentul fetelor una fata de alta.

Spor la scris, si sper ca si restul lucrarilor tale sa primeasca aceeasi atentie pe care o primeste si asta.

[CyBeR]

Da, e o treaba si asta. Nu ma plang, sa vedem cum merg mai departe lucrurile.
Multumesc tuturor de comentarii. Le apreciez mult.

Si hai sa continuam.

Capitolul I - Zi ploioasa de vara

Pana in amiaza se lasa pagubasa de orice incercare de a mai obtine ceva bun din textele lui Skinner. Prea plictisitoare, prea cliche, prea lipsite de noima, prea violente, gandea la fiecare din ele, facand-o in cele din urma sa-si piarda buna dispozitie de dimineata. Chitaristul le promisese ca se va ocupa el de versuri inca de pe vremea cand cantau doar coveruri, si totusi tot ce trimitea era absolut ingrozitor, muzica demna de cluburi atat de underground de ar fi putut la fel de bine sa fie cavouri. Nu putea sa scape de impresia ca erau concepute toate de mintea subdezvoltata a unui adolescent un pic prea obsedat de macabru infantil.
Ploua in continuare, cand mai puternic, cand mai putin. Dupa cat transpirase toata vara pana atunci in august, nu o mai deranja un pic de racoare. Dar chiar si cu picioarele trase sub ea si a doua cana de cafea inca calduta langa, incepu sa simta piscatura frigului pe pielea expusa, mai ales coapse si stomach, urcand pe sub camasa asemeni unor atingeri in miezul iernii. Nu avea chef sa-si caute imbracaminte mai groasa, deci se multumi sa rascoleasca prin dulap doar dupa chiloti si o pereche de pantaloni scurti, cat sa poata sa se plimbe prin casa fara frica perversului de la cinci.
Isi stranse paginile din bucatarie si le ingramadi intr-un mic ghiozdan – sa i le indese pe gat lui Skinner, isi zicea, mai ales ca incepuse sa-si aminteasca de ce era si mai suparata pe el – si spala ce mai ramasese din vase. Ar fi vrut sa compuna ea insasi niste melodii, mai ales ca stia ca Virgo incepuse sa discute pentru niste concerte prin diferite locuri, dar nu putea gasi vointa s-o faca. Rapaitul ploii o distragea si o amortea, ca si cum Trinica luase cu ea tot ce era culoare si viata si inspiratie din apartament.
Se plimba din camera in camera, strangand paharele ramase in fata televizorului, revistele imprastiate de iubita ei prin baie si jucariile lor erotice ramase langa pat. Ultimele reusisera s-o supere si mai mult decat era deja. Nu le prea aprecia ea dar Trinicai ii placeau. „Avea chef aseara si eu eram prea muta ca sa ma conformez. Il omor pe Skinner azi.” Gandi tot mai suparata pe chitarist. „Il rog o chestie si el face pe mama dracului pe dos. Ii fac scandal azi de nu stie ce-i cu el cand il vad. Il strang de gat cu corzile de la chitara.”

Putin dupa amiaza isi facu aparitia si mesterul trimis de Daniel. Un barbat roscovan, gras si mustacios, se puse pe treaba fara aproape nici un cuvant, nearuncand decat priviri fugare catre Jinx, care il privea rabdatoare asezata pe un taburet in baie. Inca mirosea a gel de dus cu miere si nuca de cocos, cel pe care-l folosea Trinica dimineata, si asta o inveselea usor.
Nu era ca n-avea incredere in ce urma sa faca mesterul, dorea doar sa priveasca triumfatoare catre nenorocitul ce le facuse viata intima un calvar de cand se mutasera acolo. Erau instalate un fel de jaluzele mici ce puteau fi trase jos la fel de bine ca oricare altele, inchizandu-i perversului orice punct de vedere in locuinta lor. Mai ales ca Daniel vorbise sa fie puse si-n dormitor unele ce puteau fi rotite orizontal, permitand lumina inauntru, dar nici o vedere din exterior.
Putea sa-l vada pe grasan cum turba in balconul lui, izbindu-si binoclul de podea si tipand cat il tineau plamanii. Iesi o femeie slabuta sa vada ce-i cu el. Pe ea n-o vazuse niciodata Jinx inainte, mai ca-i parea rau pentru ea, probabil sotia.
„Suportati-l dracului singura acasa. Ia-i reviste porno daca tu singura nu esti in stare sa ti-l tii in pat.” Gandi, nu cu putina simpatie pentru ea. Din punctul ei de vedere o incanta ca nu mai erau nevoite sa bajbaie prin intuneric oricand doreau sa faca dragoste seara cu geamul deschis.
-Sah mat, porc balos ce esti. Rosti cu voce tare, inca privind pe geam cum grasul se certa cu sotia lui. Aparent ea nu stia cu ce-si ocupa el ziua afara pe balcon.
-Pardon, domnisoara? Mesterul – Nae se prezentase, ea nu reusi sa retina – se intoarse spre ea si o privea mirat. Am gresit lucrarea cu ceva?
Jinx surase si dadu din mana cum ca nu era important.
-Mi-o explicat Daniel cam cum ii cu...domnul respectiv. Cu astea instalate n-ar trebui sa va mai poata deranja niminea cand faceti dus.
-Nici nu stiti cat ne incanta asta, credeti-ma. Sa-mi pregatiti va rog si factura cat mai curand. S-ar putea sa trebuiasca sa cobor sa scot niste bani.
Nae se cobori de pe scaunul unde era cocotat si se intinse, tragandu-si pantalonii scurti mai sus.
-Nu, nu, domnisoara. Daniel mi-i prieten bun di cand am venit aicia. Avem in surplus la firma din astea asa ca nu mi-i greu sa vi li pun.
Jinx il lasa sa mai vorbeasca o vreme, nefiind atenta in mare la ce zicea. Omul era de prin Moldova, dupa cate isi putea da seama dupa accent, si fusese in Bucuresti suficient timp sa stie ca e bine sa aiba grija de prietenii pe care si-i facea. Se gandi daca ar avea timp sa-l schiteze cum lucreaza, dar schimba gandul la fel de rapid pe cat venise. N-avea chef.
-Va servesc cu o cafea domnu’? E facuta de dimineata, deci nu-i tocmai fierbinte, da-i facuta de Trin si-i buna tare.
Fu refuzata pe motiv de regim, sau ceva, nu reusi sa inteleaga prin torentul de explicatii a mesterului Nae. Il lasa sa-si termine lucrarea si mai urmari o vreme, cu satisfactie, cearta perversului de la cinci. Realiza ca de luni bune ar fi putut afla cine era si numarul apartamentului dar totusi n-o facusera. Ar trebui sa-i trimita un tort cu textul „Speram sa te ia dracu’, tampit impotent ce esti!”. Usor ii revenea buna dispozitie, planuind in minte cum sa-l racaie pe nebun, zambind prosteste, cu privirea pierduta in gol.

Nae isi termina lucrarea putin dupa ora trei, isi strase sculele si pleca la fel de grabit pe cat sosise. Ploaia devenise o rapaiala mocaneasca ce nu parea sa dea semne ca ar dori sa inceteze prea curand.
Pentru micuta bruneta cheful de a mai participa la repetitii era undeva sub nivelul gleznelor, dar totusi se imbraca si isi pregati umbrela pentru iesit. Pantaloni scurti de blugi, egari colorati curcubeu – Trinica avea s-o omoare cu ceaiuri daca ar fi reusit sa raceasca -, un tricou Stratovarius ceva mai gros si o camasa indesata in ghiozdan, doar in caz ca se facea insuportabil de rece. Renunta la adidasi in favoarea ghetelor, doar pentru a preintampina baltile etern prezente dupa orice ploaie in Bucuresti.
„Il omor pe Skinner. Apoi il iau frumos de gat pe Virgo, ca nici el nu scapa basma curata. Si parca vad ca ne-a pregatit iar ceva pentru care trebuie sa ne pregatim in doua zile si apoi sa iasa totu cu curu-n sus ca s-a miscat el ca un melc.” Pana la parter reusi sa-si organizeze neplacerile atat cu chitaristul cat si cu basistul. Cu Switch nu reusi sa gaseasca nimic care s-o fi iritat in ziua precedenta. „A facut si el ceva, sunt sigura, doar nu-mi vine acum. Sa-l manance naiba daca iar se apuca de solouri de tobe cat incercam sa repetam ceva.” Isi fixa castile in urechi, atenta sa nu agate cablul in vreunul din pierceuri si lasa muzica sa acopere cu totul sunetele realitatii –mereu considerase ca iesi in lume mai vesela cu Master of Puppets –.
Pana la statia de metrou nu erau decat cativa pasi, dar fura destui incat sa se ude mai mult decat suficient atat in ghete cat si pe egari. Cat timp avea insa umbrela, nu o deranja apa intr-atat de mult. Mai mult o deranjau oamenii, eternii romani prea grabiti pentru a vedea pe unde merg, mai ales daca-n calea lor se afla o tanara de nici un metru saizeci si slabuta de s-o sufle vantul.
Desi a lor nu era una dintre statiile cele mai aglomerate, pe timp de ploaie tot reusea sa se umple de lume. Peronul era ticsit iar mirosul general de om ud era mai pregnant decat cel de vaselina ce emana mereu din sine si din tunel. Gasi insa suficient spatiu intr-un colt incat sa poata pune umbrela in buzunarul ei de la ghiozdan si sa-si scoata micul carnetel de schite, impreuna cu creionul 3B ros aproape complet la un capat. Unii citeau in metrou, altii ascultau muzica, lui Jinx ii placea sa deseneze.

In metrou isi gasi un loc unde sa stea asezata si studie rand pe rand fetele din jurul sau. Un tanar mai plinut citind foarte concentrat o carte invelita intr-o coperta de hartie – il schita ganditor, doar in linii mari, un ganditor de la Hamangia de metrou –, o doamna in varsta, grasuta, cu figura foarte aspra, privind in jur cu ochi rautaciosi – si-o imagina in postura de vrajitoare din basmele copiilor, gata sa infulece pe oricine indraznea sa faca contact vizual cu ea –, cativa adolescenti discutand zgomotos, fiecare din ei incercand sa-i acopere in harmalaie pe ceilalti trei, reusind doar sa irite pe toata lumea – imaginea unor goblini ce se bateau pe o bratara de tinichea –. Cumva ultima idee o atragea cel mai mult si petrecu restul calatoriei detaliind desenul, adaugandu-le personajelor detalii cat mai caraghioase, pe cat de caraghiosi ii considera si pe cei care o deranjau in fiecare zi in metrou. Miscarile de leagan si curbele stranse n-o mai deranjau de mult la mana cat tragea linii, adaptandu-si stilul ritmului trenului.
Cu cat vagonul se umplea mai mult, cu atat mirosul de transpiratie, amestecat cu fel de fel de parmuri si deodorantae, si cu mirosul aspru de imbracaminte si par ud, o agasa tot mai rau. Prefera sa mearga cu Trinica cu masina, sa simta doar parfumul ei discret si odorizantul de masina cu miros de ceai verde, printre putinele care nu-i faceau rau la stomac. Ii era dor de ea.
Desenand isi lua mintea de la faptul ca Trinica n-o sunase intreaga zi, si nici nu daduse vreun mesaj. Se temea ca era inca suparata pe ea pentru seara precedenta, dar de asemenea rationaliza ca probabil era ocupata. Poate afara ploua, dar comenzile si contractele se miscau intotdeauna, indiferent de vreme. „Sau de dorintele unei brunete de a petrece o zi ploioasa in pat cu iubita ei.” Gandi, usor necajita, aproape ratand coborarea la Semanatoarea – ii venea greu sa se obisnuiasca cu noul nume dat de edili, mai ales ca acesta pentru ea nu avea nici o insemnatate reala –.
Sema Parc colcaia de activitate in interior, desi prin ploaie nu se aventura nimeni. Mica lor hala de repetitii era in spate, departe de Splaiul Independente si printre cele mai ingrozitoare balti din intreg orasul. Era intr-o cladire alba, nondescriptiva, cu geamuri acoperite din interior. Apartinea firmei parintilor lui Skinner, dar nu era folosita in nici un scop precis. Asadar fusese adoptata ca si studio de repetitii pentru ei, chiar si inregistrari cateodata, desi sonorizarea le dadea ore de lucru de fiecare data.
Se opinti incercand sa deschida usa masiva de metal dar nu reusi decat sa-si scape umbrela in cea mai apropiata balta. Batu cu putere in usa in timp ce incerca sa se stranga cat mai sub streasina ingusta, sa evite apa. Nu se opri din batut pana nu simti usa miscandu-se.
-Doamne Jinx, mai usor cu zgomotul. Deja mor de cap, nu trebuie sa-mi mai adaugi si tu. Te-am auzit din prima.
Fata ii tranti in brate lui Virgo umbrela uda si intra suparata.
-Ciocu mic Virgo, ajung la tine imediat. SKINNER!
-Ce-i? Vocea chitaristului era la fel de chinuita si stinsa ca a lui Virgo. Era tolanit in unul din fotoliile acoperite in folie de plastic, cu cateva lamai taiate intr-un bol langa el. Inalt, slab, barbos si chelios, era imbracat intr-o pereche de blugi rupti in diverse locuri si acelasi tricou pe care si-l amintea ca-l purtase si-n seara precedenta.
-Skinneeer... - vocea ei devenise mieroasa in timp ce se apropie de el, lasandu-si ghiozdanul sa cada pe podea - de dimineata ma tot gandesc la tine sa stii.
Il incaleca pe fotoliu, punandu-si palmele pe gatul lui si se apleca zambind spre el.
-Uh-oh. Reusi sa ingane acesta inainte ca mainile ei sa stranga cu putere.
-Tu, Skinner, dragul meu, nu te mai dai la mine. E clar? Pentru ultima oara? – vocea ii ramasese mieroasa, dar cuvintele veneau printre dinti inclestati – Daca o singura data tu mai incerci sa ma saruti, chiar si beata fiind, eu iti rup ce ai tu mai drag si-mi bag picioarele in formatia asta. Clar, draga Skin?
De partea sa Skinner devenea usor albastrui, mai ales cum Jinx reusise sa se aseze in asa fel peste el incat ii proptise bratele sub genunchii ei. Dadu energic din cap ca accepta termenii, desi Jinx nu parea sa vrea sa-i dea drumul. Switch ii privea de pe fotoliul de vizavi, cu laptopul in brate, abia abtinandu-se de la a rade. Nu dorea sa-si arate Jinx iubirea si fata de el.
-Bun. Rosti in cele din urma micuta si sari vesela din poalele osoase.
-De partea mea, eu ti-am zis de aseara c-are sa-ti para rau cand vine azi gagica, Skin. Virgo lua o lamaie si se tranti in ultimul fotoliu.
La fel de inalt si slab ca si chitaristul, era de asemenea imbracat ca si-n seara precedenta, pantaloni camuflaj cu un tricou cu motive intunecata si un text ce probabil zisese candva Trivium, inainte de a fi spalat de zeci de ori. Lui Jinx ii placea dihotomia intre chitarist si basist: unul era chel bec si barbos, celalalt purta pleata si era constant barbierit curat, fara macar o urma de par facial.
-Du-te naibii Jinx. A fost o gluma.
-Du-te tu naibii Skinner si gaseste-ti vreo puicuta. E Regia aproape, ai de unde alege. Nu te mai da la mine, n-are sa-ti mearga vreodata.
Jinx era asezata pe bratul fotoliului lui Virgo si se juca cu jumate de lamaie, privindu-l la fel de dragastos si pe acesta. Acesta ii prinse privirea si se dadu usor intr-o parte.
-Eu ce ti-am mai facut? Intreba, usor alarmat cand Jinx incepu sa-i traga coada peste spatarul scaunului. Faptul ca era foarte zambitoare il alarma.
-Pe tine ce te-am rugat si eu aseara? Mm? Iti mai amintesti cumva?
Virgo deja se gandea cum sa se ridice, pana simti cum e tras de cap peste marginea fotoliului.
-Saaaa...nu-l las pe Skin sa se dea la tine?
-Eeee, nu. Intrebam publicul? Switch, tu ai vreo idee?
Bateristul ii privi peste ecranul laptopului si zambi.
-Iar te-au dus manga acasa, asa-i? S-a suparat Trin?
Jinx zambi si mai larg, privind in jos catre basistul care incerca sa se faca mic in scaun, cu o mana tinandu-l de coada, cu cealalta jucandu-se cu telefonul propriu, tinand si lamaia intre doua degete. Trinicai ii placeau indemanarea mainilor ei.
-Sa-i zic cumva Anei ca te-ai tarat practic pana aici aseara si ai dormit in hainele de ieri de beat ce erai?
Acesta aproape sari ca ars cand auzi numele prietenei.
-Nu nu nu, nu fa prostii Jinx. Am uitat si eu, nu-i nevoie sa mi-o coci chiar asa.
Skinner se simti obligat sa-si ajute partenerul de crime, dar nu vroia s-o mai intarate pe Jinx mai mult decat era asa ca se multumi doar sa suga in continuare o bucata de lamaie, luptandu-se cu greata de la mahmureala. Mai c-o ura ca se putea imbata iar a doua zi sa fie fresh fara nici o problema.
-EU te-am rugat frumos aseara Virgo sa nu ma lasi sa beau, oricata cinste faceai tu. O bere imi era suficient, nu trebuie sa-mi aduci whiskey cu Cola. Stii foarte bine ca eu nu-l simt. Si da, s-a suparat Trin pe mine si am fost privata de o seara foarte misto cu ea.
Il lasa in pace in cele din urma, mai ales ca avea decenta de a parea spasit.
-Ies cu voi sa beau ca ma simt in siguranta si nu trebuie sa-mi fac griji de cine stie ce nespalat care nu stie sa accepte un refuz. Dati-o naibii, chiar m-ati suparat. Si aveti dracului nevoie de un dus. Duhniti amandoi.
-De parca n-ai sti ca nu poti da doi bani pe astia doi dupa doua beri Jinx. E si vina ta. De cand bei tu vreun Cola care ti-e adus de asta intr-un bar?
Jinx puse botic si-si ridica ghiozdanul.
-Berea imi face sete.
Scoase foile lui Skinner si i le arunca in brate.
-Nu e nimic bun aici de cantat pentru publicul larg. Ti-am subliniat cateva pasaje care mi-au placut, si cateva care i-au placut Trinicai. Daca vrei sa incerci sa faci ceva din ele, bine, daca nu ma ocup eu in weekend cat sunteti voi plecati la mare.
Virgo lua cateva foi si se uita si el.
-Baby, baby, baby, yo’ so fine, I want your bones to grind?! Ce fumasi mai omule?
-Hai du-te naibii Virgo. Scrie tu mai bine daca te dai rotund.
Chitaristul era clar dezamagit ca atat de putin iesise bine, dar dupa ce ultimele lui melodii originale fusesera hulite invatase sa aiba grija in ce-i zicea bruneta. Chiar si un geniu creator are nevoie sa fie tinut in frau cateodata.
-Singura chestie rotunda de pe aici e bila aia de popice pe care o numesti tu chelie.
Atmosfera se destinse usor, glumind cu totii pe cateva din exemplele mai nefericite din ce scrisese acesta. Switch nu participa, dar in cele din urma puse laptopul deoparte si batu din palme, facandu-i pe baieti sa se crispeze de durere de cap.
-Avem vesti bune copii. Pe la finele lunii mergem sa ne plimbam prin tara.
-Nu era treaba lui Virgo sa se ocupe de stabilirea de concerte? Intreba Jinx, acum asezata pe genunchii basistului – cu el era sigura mereu ca n-are sa puna mana vreodata pe ea sau Ana avea sa-l lase fara degete, sau mai rau –.
Switch o privi peste ochelari si arata cu degetul inspre basist.
-Tu ai avea incredere sa raspunda asta la vreun email azi? Sunt sigur ca nu-i in stare sa-si scrie numele corect pana nu-i trece de mahmureala boului.
-Si asta-i drept. Unde plecam?
Switch zambi larg.
-Cluj. Sibiu. Piatra Neamt. Suceava. Ne baga intr-un fel de turneu, cu alte cateva formatii. Indie Summer Tour, sau ceva de genul.
Toti trei se strambara la auzirea numelui.
-Noi nu cantam indie. Indie e naspa.
-Crezi ca are vreo treaba asta? Ne plimbam prin tara si asta-i tot ce conteaza. Ne mai vede lumea, mai viziteaza pagina de Facebook, mai cumpara un tricou, se mai holbeaza la Jinx. Ah...zi-i lui Trin c-o sa avem nevoie de cateva tricouri de vanzare....tu ce te ranjesti asa?
Pentru solista, partea cea mai frumoasa era ca stia ca Trin avea zile de concediu de luat. Tremura de nerabdare sa-i zica.

...

[Lexxu]

Si eu pe aici! Hehehe, ti-am spus ca nu scapi de mine asa usor, Cyber -si acum serios- daca lasi ficul balta te ucid. Mmm, sa trecem de asta -dar, am vorbit serios-. Ce mi-a placut. Mai cam tot! Faza cu nervi perversului ce m-am bucurat...acum nu o sa mai spioneze, nesimtitul! Hmp. Jinx, cred ca e personajul meu preferat<3. E asa de...de rea si de dulce in aceelasi timp. -rea cu baieti din trupa, si care apropo merita-. Ai zis ceva de-o prietena a don'sorului Virgo. Ehehe se vede ca baietilor le place sa bea, mai ales lui Ski. Mi-a placut 'discutia' dintre el si Jinx. A fost funny. Eh, ne faci si noua cunostinta cu prietena lui Virgo? Ana? No? E chiar asa de geloasa? Bietul:))). Am vrut sa-ti spun si in primul comentariu, dar nu am facut-o. Trinica mi se pare un nume amuzant, si destul de rar. Ai fost inspirat. Greseli nu am vazut si nici nu m-am uitat dupa ele. Exprimare impecabila, dialog frumos -in sensul ca nu m-am plictisit- deci totul e ok. Spor la scris si astept urmatorul capitol<3. Kissez.

[CyBeR]

Am incercat sa postez capitolele mai ok asezate in pagina, da vad ca forumul nu recunoaste tab-urile date pentru alineate, asa ca pe moment vor ramane asa cum sunt.
In schimb am postat o versiune usor corectata a acestora, si completata cu o fraza sau doua. Voi face asta cam oricand voi aduce un capitol nou, si voi posta si cand nu bag capitol nou (ca acum), sa mentin un interes in povestea asta.
Acestea fiind zise, multumesc Lexxu de comentariu. Pe moment abia sunt la capitolul 2, dar as putea zice ca am planuri mari pentru poveste.

[Diz]

Indie nu e naspa, Indie e naaaaaaaaaaaaaaaaaspaaaaaaaaaaaaaaaaa xD Ana nu pare geloasa, pare doar mamoasa din ce zici tu acolo, dar presupun ca ramane de vazut. Iar pentru baut, e si vina lui Jinx, poate mai mare decat e a celorlalti, she did the drinking after all. Nu am ce greseli sa iti corectez, iar daca sunt inseamna ca nu le-am vazut. Inca sunt ametita de somn, imi permit sa mai scap si eu cateva. Astept urmatorul capitol.
Spor la scris ( no kissez ca ti se urca la cap de la cate ai deja xD ).

[CyBeR]

[center]Capitolul II - Planuri de viitor[/center]

-Ce dracu o sa facem la Piatra Neamt?
-Uite, facem asa. Ne urcam pe scena. Ne dam jos pantalonii si ne lasam sculele la aer. Si apoi incepem toti trei sa facem elicoptere in vant in fata tuturor spectatorilor. Jinx poate sa ne dea note fiecaruia si apoi cerem publicului sa voteze cel mai realist elicopter. Imi pare rau ca tu esti dezavantajat din start, Skin.
Jinx cu Virgo izbucnira in ras, dar Skinner nu fu impresionat de gluma. Toata ideea de a canta in orasele trimise de agentie nu-i convenea, cateva dintre ele nefiind chiar pe lista generala a concertelor rock anuale. Era destul de sigur ca habar n-avea unde exact se afla judetul Neamt pe harta, daramite orasul in sine.
-Ha ha, suntem amuzanti de dam in gropi azi, asa-i Bogdane? N-am auzit niciodata de concerte rock calumea pe acolo, asa ca nu ma astept sa avem vreun fel de public care sa merite atentia. Mai ales in aer liber.
Jinx recitea emailul primit de la organizatori si lua cateva notite.
-Acolo cica o sa cantam in nu stiu ce club rock mic. S-ar parea ca o sa fim noi si inca niste ageamii care n-au prea dat live pana acum pe nicaieri. Nu te mai ambala Skin, e doar o pauza din drum acolo. La Suceava o sa fie ceva mai mare treaba.
-Doar o pauza, doar o pauza...se maimutari Skinner. Da, sa vezi ce distractie o sa fie cand revenim in Bucuresti si ne intreab astia pe unde am cantat. La mama dracului in curu’ Moldovei, unde n-a auzit nici dracu de rock.
-Hai ca esti de rahat. Daca ar fi dupa tine am sta toata ziua in Suburbia si Big Mamou, ca poate-ti mai da careva vreo bere pe acolo.
Jinx isi stranse notitele si le indesa in ghiozdan, nu inainte de a-i scrie Trinicai ca o asteapta daca poate trece s-o recupereze. Si asa irosise drumul degeaba pana acolo, n-avea chef sa mai frece menta cu plangerile chitaristului, sau sa-l tot urmareasca pe Virgo cum tresarea de fiecare data cand un telefon vibra. Stia ca Ana era plecata in strainatate cu familia si ca-l lasase pe Virgo in pace, in ideea ca avea sa-si pregateasca multitudinea de restante. Ceea ce, de aproape o saptamana, era foarte evident ca n-avea sa se intample.
„Te recuperez in cam 15-20 de minute. Termin cu un dosar, fac piata rapid aici aproape si o iau inspre voi. Te iubesc. :*” Raspunsul veni in doar cateva minute si o inveseli. Inca ploua, iar gandul ca nu va fi nevoita sa suporte iar aglomeratia de seara din metrou, si nici mirosurile si privirile dezaprobatoare a fiecarei babe ce n-avea treaba acasa, o inveseleau de nici nu-l mai baga in seama pe Skinner.
Switch in schimb incepuse sa se enerveze suficient cat sa ridice tonul, ceea ce foarte rapid ar fi dus la inca un meci de tipete intre ei doi. Ea nu avea de gand sa lase sa se intample, mai ales ca daca se suparau tampitii unu pe altu ii dadeau peste cap toate planurile.
-Capatani, care-i problema? Mergem in turneu, vedem tara, vedem lume noua, poate-si gaseste si Skinner vreo fetiscana prin Sibiu sau Cluj de sa-l mai potoleasca.
Le zambea in schimb amandurora, asezata turceste pe podeaua rece intre ei.
-Asta e, cantam si pe undeva pe unde nu se prea canta, din cate stim noi. Poate-i bine, poate nu-i, macar am vazut si noi orasul ala si am mai pus un concert sub centura.
-O sa fim rusinea orasului. Macar in Suburbia ne mai cunoaste lumea.
Vocea lui Skinner mai coborase – probabil la gandul ca poate da de o fata macar pe la mama naibii-n praznic, in opinia lui Jinx – si se vazu nevoit pana la urma sa cedeze majoritatii.
-Mai da-o naibii de Suburbia ca nu pot si eu ca fata sa merg sa ma pis acolo ca si-o trag toti in toalete. Ca le-or cadea diverse daca ar astepta naibii pana acasa.
Fu randul lui Skinner sa rada, nazal si zgomotos, batandu-se cu palma pe genunchi.
-Nu rade Skin! Stii ca dupa concerte am si eu nevoie la baie. Sunt mica, deci totu-i mic la mine. Acu’ esti de-a dreptul tampit!
-Hai mai lasa-ma, Jinx. Tu esti chiar ultima care sa se planga de ce fac aia prin Suburbia. Ia zi-le celorlalti din clasa, pe sub fusta cui umblai tu acolo pe la ultimul concert? Aa?
Concertul cu pricina avuse loc cu aproape trei luni in urma si fu data cand se cunoscuse cu Irina. Skinner stia ca nimic n-o indupleca pe Jinx mai usor decat sa-i aminteasca de seara respectiva de mai. Zambea in continuare, privind-o cum i se urca sangele in obraji si cum se juca cu marginea tricoului.
-Pentru cineva cu nivelul tau de nerusinare, rosesti din mai orice, Jinxie. Au! Nu mai da!
Bruneta, rosie in obraji, se ridicase si-l impungea in coaste fara pic de mila. Skinner radea si incerca sa se sustraga, spre amuzamentul tuturor celorlalti. Tensiunea de mai devreme se disipase si incepuse din nou sa pluteasca in aer voia buna si ceva veselie varatica, numai potrivita pe o zi ploioasa. Virgo cu Switch studiau toate documentele ce le fusesera trimise, incepand deja sa planifice melodiile pe care ar fi urmat sa le cante live in perioada de o ora ce ar fi urmat sa le fie destinata. Skinner si Jinx se calmasera din intepat si ras, si ramasesera sa discute linistiti daca unele melodii le-ar fi putut realiza live, sau daca ar avea timp sa pregateasca material nou pana la finele lunii. Pe fundal rasuna muzica Rock FM, perfect aleasa pentru vremea de afara, balade melancolice si calme, numai bune pentru cei ce se intorceau de la servici si stateau blocati in traficul infernal.

Trinica parca masina la cateva stradute distanta de hala de repetitie a baietilor. Doar aruncand o privire spre baltile cafenii ce-i minau drumul pana la usile mari metalice se hotari ca era mai avantajos s-o sune pe Jinx decat sa se aventureze pana acolo. I-ar fi placut sa-i zica cateva lucruri dulci boului de Skinner, dar aveau sa astepte; mai bine decat sa-si distruga costumul de lucru pana acolo doar sa-i puna pielea in bat tampitului. Ziua lunga, traficul greu, clientii incapatanati, ploaia si mizeria tipica, toate reusisera sa o dea peste cap si acum abia astepta doar s-o vada pe pitica si sa mearga acasa. Dorea un dus fierbinte, o masa calda, un film bun si un masaj, indiferent de ordinea in care aveau sa vina.
O suna pe Jinx si ii ceru sa i-l dea pe chitarist inainte de orice.
-Esti un tampit! Ii striga acestuia in telefon, asigurandu-se ca-l surzeste. Da-mi-o pe Jinx inapoi.
-Dar-
-Taci si da-mi-o pe Jinx. Am terminat cu tine... pe moment.
Mai statu cateva secunde la telefon cat sa-i explice acesteia unde gasise loc de parcare si cum sa ajunga cel mai repede acolo.
Nu fu nevoita sa astepte decat cateva minute. O vazu venind incet, abia tinand umbrela neagra de la a-i fi furata de vantul puternic, incercand sa paseasca cu atentie printre balti. Nu reusi si intra pana la glezna intr-una din ele. Trinica zambi si se apleca peste locul pasagerului, deschizandu-i portiera incat sa poata urca fara sa se ude si mai rau cat strangea umbrela.
-Usooor, ma omori.
Jinx nu pierdu timp si se arunca direct la gatul iubitei, catarandu-se peste locul soferului direct in bratele acesteie.
-Poua azi. Si e naspa. Si Skinner e bou. Si Virgo e bou. Si Skinner cu Switch se certau. Si n-am cantat nimica. Si mirosea in metrou. Si era o tanti naspa acolo care se uita urat la pierceurile mele din ureche. Si si si...
Torentul de cuvinte si plangeri copilaresti se opri odata ce Trinica o saruta prelung, tinand-o in brate precum un copil. Jinx la randul ei isi incolaci bratele in jurul gatului Trinicai si se cuibari mai bine in bratele acesteia.
-Am avut amandoua o zi de tot rahatul as zice. Hai acasa, vreau o baie calumea si un film.
-Batman.
-Nu am chef-
-Batman! Jinx trecuse pe locul pasagerului si se descaltase, ridicandu-si picioarele sub ea inainte de a-si pune centura. Dupa privirea determinata pe care o afisa, Trinica realiza ca n-avea sanse s-o faca sa aleaga alt film.
-Bine, bine, vedem Batman. Iar.
Jinx ranji larg, se lasa pe spate in scaun si impunse aerul, triumfator, cu degetul aratator.
-Home, Jeeves.
-Incurci serialele.
-Home, Watson? Alfred!
Rasera impreuna. Masina isi croi drum inapoi spre Spaiul Independentei unde se integra in traficul de seara. Studenti, si viitori studenti, umpleau trotuarele de ambele parti, grabindu-se spre diverse localuri din Regie, sau spre statiile de metrou. In ciuda umezelii exista in ei o vanzoleala aproape disperata, un abandon total catre ultimele zile de vara si ultimele momente lipsite de griji. Jinx ii urmarea cu privirea si incerca sa isi imprime in minte felul in care mergeau, spiritul pe care il degajau, dorintele ce parca le purtau asemeni unui scut; in paralel ii explica Trinicai intreaga zi si vestile bune.
-Ai zile de concediu, nu? Intreba, fara sa-si poata suprima entuziasmul din glas. Poti veni cu noi, nu?
-Da. Chiar m-a intrebat Mircea azi daca-mi mai iau concediu anu asta, sa stie cum ne planifica clientii pe septembrie. Numai bine a venit asta, ca i-am zis ca-l sun maine si-i zic exact.
Jinx se apleca inspre ea la semaforul interminabil din Piata Unirii si o saruta vesela pe obraz.
-Roadtrip! Si o sa vedem nordul, si muzeele, si manastirile, si...hmmm...ce mai vedem?
-Ma uit acasa peste oferta aia primita de voi si vad ce stabilesc si cu Mircea pentru material promotional. Si...
Inainte ca aceasta sa poata sa continue, Jinx ridica un brat si intona, aproape pe nerasuflate:
-Si promit solemn ca-l castrez cu un spargator de nuci pe Skinner daca pleaca iar fara sa ia tricourile asa incat sa nu mai ajungem sa le platim iar din buzunar si sa stam cu o suta de bucati inutile intr-o cutie uitata prin debara.
Isi trase suflul la final, ranjind.
-Iar pe Virgo il parasc Anei ca bea ca porcu in loc sa invete.
-Esti rea cu bietul baiat. Skinner ar merita-o insa.

Petrecura restul drumului mai mult in tacere, ambele tesandu-si micile planuri pentru excursia ce avea sa vina. Masinile se imputinau pe masura ce se indepartau de centrul orasului, pe stradute laturalnice si peste linii de tramvai ce straluceau umed in lumina rosiatica a felinarelor. Masini cu livrare la domiciliu mai blocau cate o straduta mai ingusta, invartindu-se fara sens prin cartierele mai intortocheata, dar in rest viata parea ca incepe sa incetineasca. Copii inca erau iesiti afara din casa, stransi pe scarile din spatele blocurilor, aratandu-si unul altuia diverse noi aplicatii si jocuri pe telefoanele mobile. Batrani erau putini cei ce se aventurasera in plimbarile obisnuite de seara, majoritatea tinand umbrele vechi de decenii, dintr-o era pe care si-o aminteau cu sentimente confuze.
-E frumos Bucurestiul cand ploua. Observa Trinica in timp ce naviga imbarligaturile de stradute. Cel putin prin zonele astea de prin spate. Nu-s atatia tampiti afara.
-Stii c-am ajunge ceva mai repede daca a-i lua-o pe bulevarde, nu? De ce mereu pe aici?
In ciuda intrebarii, Jinx era cu fruntea lipita de geamul din dreapta, privind si notand mintal detaliile pe care le vedea. Dorea sa le transforme, candva, intr-un cantec cu care sa aiba curajul sa iasa pe scena.
-E mai frumos pe aici. Copii care se joaca in general, batrani plimbandu-se, mai putini idioti care conduc ca pe camp. Imi ajunge stresul de la lucru, nu vreau sa ajung la tine si mai stresata.
Bruneta ii stranse mana de pe schimbator cu caldura, privind in continuare afara.
-Nu zic nu, e frumos pe aici. Nu vrei sa iesim si noi mai des seara? Sa mergem pana in Valea Regilor, pe jos, sa bem un ceai si sa fumam o narghilea.
-Si sa se holbeze toti balosii la noi pe acolo. Rase in timp ce parca in spatele blocului de data asta, gasindu-si locul neocupat. Dar am putea merge sa stii. Mai schimbam si noi rutina un pic.

Le privi coborand din masina si luand sacosele din portbagaj. Nu se astepase sa le vada in seara respectiva, mai ales cum roscata tindea sa caute loc de parcare inspre bulevard. Dar ii convenea sa le vada, ii convenea mult.
Isi duse mana prin parul rarit si umed. Nu indrazni sa se miste de pe aleea laturalnica, sa iasa din umbra tot mai intunecata a nucului de acolo. Cativa copii vorbeau zgomotos din casa scarilor unui bloc vecin, dar nu-l vazusera iar pe el nu-l interesau.
Le privi cat disparura in bloc, cea mica alergand in fata sa deschida usa grea de metal.
Ramase in ploaie inca o vreme, privind printre frunzele mari si late catre fereastra de la etajul trei, mult dupa ce in spatele acesteia se aprinse lumina.

[CyBeR]

Entuziasmul intitial s-a topic repejor observ. Eh, asta e.
Revin in curand cu un nou capitol, dupa care probabil incep sa tin lucrurile in privat cu povestea.