[Yaoi] Pariu ca te fac?!

[ArtieS]

Hey! Super noul capitol. Relatia dintre cei doi incepe sa se dezvolte. Acum scrii destul de echilibrat - ai de toate: actiune, descriere si dialog -, ma bucur ca ai urmat sfaturile primite si nu mai scrii atat de repezit (ceea ce vreau sa-ti spun, ai facut in primul cap.). Totusi actiunea a semanat, in mare, inca de la inceput cu cea din vreo doua filme vazute; cred ca esti putin stereotipica, dar asta, in ceea ce ma priveste, nu ma deranjeaza deloc - tot astept sa vad ce mai fac cei doi si cum isi va repara Mike greseala, pe care eu sper sa n-o faca si mai lata. Spor la scris si hai repede cu next-ul !

[hiimera]

Mike, Mike, nu prea te pricepi la lucruri romantice, lasa ca inveti pe parcurs si tu.
Jason in echipa de inot, hmmm, cate idei nebune imi trec prin cap in acest moment, deci la planul idei stai bine, insa stai cam prost la restul planurilor.
Ai cred ca doua greseli sau trei de tastare, nu e ceva rau, din contra cu cat sunt mai putine cu atat mai bine, insa ai pe la inceput niste propozitii cam ciudat formulate, fara sens sau care altereaza sensul original al propozitiei, incearca sa fii mai atenta si sa treci cu ochii si peste felul in care combini anumite cuvinte. Pe langa aceasta problema ar mai fi si punerea acelor puncte de suspensie la dialog, care dupa parerea mea ar fi mers inlocuite cu punct sau virgula. Oricum nu toate acele puncte de suspenstie sunt puse anapoda, din contra mai sunt la unele replici bine puse.
Sincer, ma deranjeaza modul lor de a vorbi, par prea ... nu stiu cum sa explic, dar stii ce ma convinge ca e super acest aspect, faptul ca incerci sa te apropii mai mult de realitate si de personaj, explorez tot ce tine de ei si vrei sa ne integrezi si pe noi in poveste mai bine, incerci sa ne faci cunoscuta personalitatea fiecaruia. Cel putin asa vad eu lucrurile.
Ai cam abuzat de pronumele persronal sau posesiv sau numele personajelor, sunt locuri in text care ba ai enumerat de doua ori in aceiasi propozitie - mea sau meu sau Jason. Incearca sa eviti si sa te debarasezi de la atatea pronume, fiindca in anumite cazuri nici nu e nevoie de ele, fiindca se sub intelege ce se petrece, ca de exemplu ->"Ajuns in fata clasei mele, noii mele clase, am inspectat spatiul." - poate din greseala ai scris de doua ori clasei mele, insa asa e repetitie si formulare ciudata, ca altfel nu stiu cum sa-i spun. Oricum ideea este sa fii mai atenta pe viitor si sa corectezi mai cu atentie, caci deobicei se strecoara greseli de genul sau nu le vezi.
Sa lasam critica si sa iti spun un lucru, ficul imi place, deci asta am sa ti-o repet de 1000 de ori daca estenevoie, nu doresc sa-ti creez disconfort, din contra am observat greselile in mare si doresc sa ajut, ma bucur ca tii cont de sfaturi si sincer sunt siugura ca ficul are sa iasa super, caci iti dai silinta si reusesti cumva sa-mi starnesi rasul - da, a fost un moment din fic care m-a facut sa izbucnesc in hohote de ras. Faza aceea cu sculatul sufletului. Da, poate unii o considera banala sau o prostie, insa pe mine m-a amuzat, a fost tare buna partea. XD
Trecem peste ca o iau pe aratura, imi place de cei doi, sunt foarte curioasa cum o sa ajunga sa se inteleaga, dar parca si vad ca dupa ce Jason o sa fie a lui Mike o sa isi dea seama de pariu si uite asa se supara si uite ca peste cateva capitole se impaca. Oricum, tu deti secretul, eu sunt un banal cititor deci astept cu inima intre dinti.
Inca ceva si inchei - mananci virgule. XD Am spus ca incetez cu critica, dar am uitat acest aspect. Ai grija, sigur stii ca inainte de iar si dar se pune virgula, nu stiu sigur daca ai avut du dar prin capitol, dar iar sigur ai avut si deci, mai multa atentie.

Iti multumesc ca ma anunti, chiar si asa eu oricum trec la fic, dar apreciezi ca omori din timp ca sa anunti cititorul. *hug*

[yuehan]

~Heyaaaaaa! xD a fost suuupel :D si wow nu credeam ca Jas' o sa il pupe,am crezut ca doar o sa il ignore dar mi'a placut mai muuuult asa :)) si ma intreb daca vor ajunge sa se iubeasca si sa tina unul la altul la sfarsit :-?.....oricum,a fost suuuuper~
~Spor la scris :) ~
~Ja ne~

[FuNnY bUnNy]

Hello!:*. La multi ani!\:D/. Se pare ca ai adus doua capitole de cand n-am mai trecut eu pe aici. Nu-i nimic , recuperam commenturile , doi intr-unu';). Sa enumeram greselile mai intai , care au fost cam multicele:
~Capitolul 2~
-"vad ceea ce nu vroiam" , "Vroiam sa-mi dovedesc mie"-se scrie "voiam" in ambele cazuri
-"ochii albastrii"(albastri)
-"Cu ei puteam traii rezonabil"(trai)
-"mai si mi se.. sculase"(mi se mai si...)-stiu ca mai toata lumea spune "mai mi se..." , dar corect este "mi se mai...". Verbal sa zicem ca se mai accepta , ca o mai spui din graba , dar in scris e altceva.
-"miscari usoare dute-vino"(du-te-vino)
-"si ma voi intalnii cu Mike"(intalni)
-"o pereche de blugi grii pe mine"(gri)
-"am dorit sa imi i-au cartea de engleza"(iau)-se scrie dezlegat in formule de genu': i-am scris , i-am cerut etc , adica atunci cand verbul este la un timp trecut(am scris) si "i" este pronume(ei/lui). Legat se scrie cand se conjuga verbul "a lua".

~Capitolul 3~
-"ma starneau si mai tare il al face pe Jason"(a-l face)
-"fiind sigur ca sa uitat"(s-a)
-"pe langa faptul ca vroiam" , "Exact ce vroiam"-"voiam" in ambele cazuri
-"nu vroia sa imi stric recordul"(voia)
-"creeand o mutra"(creand)
-"dupa ce imi dadu-se un pumn imaginar"(daduse)
-"A izbugnit si a vrut sa iasa din banca"(a izbucnit)
-"zapada de sub tenisii sai scartaii"(scartai)-la timpul perfect simplu(in cazul asta) , verbele care se termina in "i"(a veni , a scartai...) se scriu cu doi "i" numai la persoana I(eu venii). La persoana a III-a se scriu cu unul singur.
-"Am intraznit sa spun"(indraznit)
Ai folosit in capitolul doi exprimarea "Deja sigur ca probabil nu venise la scoala". M-a amuzat putin pentru ca ma regasesc(si eu folosesc uneori "sigur" si "probabil" in aceeasi fraza). Ori e sigur , ori e probabil;)).
Ai grija ca pui cam multi "i" si , de asemenea , vezi cum faci sa nu mai scrii "vroiam".
Nu ma asteptam ca Jason sa cedeze asa de repede si sa-l sarute pe Mike. Asa i-a demonstrat ca a avut dreptate. Tipul a primit o palma si un sarut in doua minute mai degraba decat in doua zile:). Aici mi s-a parut ca ai grabit putin actiunea , ca s-au sarutat cam repede , ca Jason s-a lasat asa de usor , cand el facea pe inabordabilul.
Actiunea este interesanta pana acum. Sunt curioasa ce o sa se intample la Jason acasa:). So , astept next in speranta ca acest comentariu nu te-a suparat extraordinar de mult. Nu vreau sa crezi ca o fac din rautate , o fac ca sa te ajut. Ceau!>:D<

[YuneSugihara]

Wow, wow, wow. In primul rand am intrat sa citesc ficul pentru ca am vazut ca l-ai scris tu. Iti ador stitul de a scrie, nu ma uit la greseli. Imi place sa spun ce-mi convine, nu invers. De acum trebuie neaparat sa ma anunti cand postezi fiecare capitol. Jason e adorabil ca se lasa greu, iar Mike nu o sa inceteze cu una cu doua. Faza cu intratu' in banca a fost geniala, chiar m-a facut sa-mi imaginez rau de tot cum ar arata scena. Superb. Acasa la Jason (hmm, ceva yaoi please* puppy eyes*). Ar fi dragut sa-l vedem pe Jason cum renunta la rationament pentru putin timp, dar asta ii va da prea mare satisfactie lui Mike si va castiga pariul prea usor. Abia astept sa vad ce se intampla. Succes, ubire.

[Elyy]

Vai, vai, vai...imi place foarte mult ficul :x
M-a atras mult titlul ce-i drept, dar se potriveste foarte bine.
Mike este asa de......kwaii iar de Jason nu mai zic, saracul de el, iti dai seama, o zi intreaga sa dea pupici de fiecare data cand iesea sau intra in banca, cred ca la ore statea chitit pe scaun numai ca sa nu-l scoata profesorii la tabla,bravo Mike :X :))

In concluzie ficul este genial, abia astept continuarea, nu stiu de ce dar cred ca Mike nu se tine dupa Jason doar din cauza pariului ala, ehh, ramane de vazut :x
Mult succes in continuare si astept nextul :x

[Katsu]

Capitolul 4

Jason P.o.V


Era cel mai mare idiot daca credea ca ma va face sa ma indragostesc de el... asa. Am vrut sa intru in casa, insa era inchis. Mi-am scos cheia din buzunar si am deschis usa, intrand repede in casa, fara sa-o incui la loc. M-am descaltat si m-am dus in bucatarie, in drum lasandu-mi geanta pe canapea. Mi-am scos mancarea pregatita de mama din frigider si mi-am bagat-o la microunde. Pana sa se termine de incalzit, se auzi usa. M-am intors curios, crezand ca e mama.
- Ce cauti aici? L-am intrebat vizibil nervos si uimit de prezenta lui acolo.
- Eu... Fu intrerupt de zgomotul usii.
Am privit speriat. Mama, incarcata de sacose, intra pe usa. Se uita la Mike si zambi. Lasa sacosile jos, se descalta si inainta spre noi.
- Jason, cine este baiatul? Ii zambi lui Mike calduros si isi dadu haina jos, punand-o pe scaun.
- E-El e colegul meu, Mike. Mike, mama. I-am zambit fortat obligandu-l din priviri sa se comporte normal. Mi-a zambit, apoi s-a intors la mama numai un zambet.
- Mike Adam, incantat. a dat mana cu mama, care parea forte incantata si ea. Pana sa mai spuna ea ceva m-am apropiat de ei.
- Mama, eu si Mike mergem la mine in camera, e ok, nu?
Mama incuviintase doar printr-un gest al capului, mi-am pus ambele maini pe spatele lui Mike si l-am impins pana sus, la etaj, in camera mea.
- Revenind... Am spus incuind usa. Ce dracu' cauti aici? Ti-am spus doar sa te duci la dra...
Pana sa apuc sa-mi termin fraza, acesta mi-o taie. Am simtit cum buzele mele sunt presate, iar peste ceva secunde realizez ca sunt sarutat. Am incercat sa-l resping, insa nu ma lasa sa fac nici macar asta. Mi-a prins umerii in mainile sale puternice, iar pe masura ce sarutul devenea mai intens, simteam cum picioarele mele se inmoaie din ce in ce mai tare. La un moment dat am simtit ca fara sprijinul sau eram gata sa cad pe jos, asa ca am rupt sarutul muscandu-l de buza. L-am impins si m-am lipit de usa, stergandu-ma la gura tremurand usor... mai mult.
- Ce-Ce faci? L-am intrebat privindu-l in ochi.
- Imi pare rau. M-a privit si a facut un pas spre mine, in urmatoarele cateva secunde facand ceva ce nu credeam ca va face vreodata Mike. A ingenunchiat. Nu-mi vine sa cred ca fac asta. Uite ce e, am fost nesimtit si recunosc. Doar.. mai da-mi o sansa.
Am ramas mut. Creierul meu era constient si tipa intr-una ca e un cliseu, dar, pe naiba! Nu l-am vazut niciodata pe Mike Adam sa ingenunchieze in fata cuiva, mai ales a unui oricare tip din liceu. Am inghitit greu, simteam ca am un nod in gat, iar doar atunci cand ii priveam ochii, simteam ca as fi gata sa cad in bratele sale. Am rosit tot si am privit in alta parte. Nu il puteam lasa sa ma seduca asa.
- Deci, mai primesc o sansa?
M-a intreba ajungand in fata mea repede, punandu-si ambele maini pe obrajii mei, care si asa erau fierbinti. Am inceput sa ma balbai si mi-am dus ambele maini la gura, incercand sa ma opresc din a ma face de ras. Degeaba, deja ma facusem. Am dat involuntat din cap, iar pana sa realizez ca defapt ii dadusem a doua sansa eram sarutat. M-a cuprins in bratele sale si m-a strans puternic. M-a lipit de pieptul sau iar eu mi-am incolacit bratele in jurul sau. M-a ridicat si m-a dus pana la pat, apoi m-a lasat usor. Cand am simtit suprafata moale a patului m-am speriat si l-am impins pe Mike de pe mine exact ca un virgin nepricepul ce eram.
- Nu-ti fac nimic. Mi-a spus si si-a trecut mana prin parul meu, sarutandu-ma din nou.
- S-Stai!
Am incercat sa-l imping, nu voiam sa fac asta. A dorit sa spuna ceva insa a fost intrerupt de vocea mamei. M-am speriat si am dorit sa sar in picioare, insa m-am lovit de fruntea lui. Am vrut sa imi duc mana pe frunte, insa mana sa o lua inainte. M-a intrebat daca sunt bine, i-am aprobat din priviri si m-am ridicat. Am auzit pasii mamei care urca pe scari si am fugit sa deschid usa.
- Baieti, va e foame? Ne intreba mama zambindu-ne in usa. Acum simteam ca aveam obrajii mai rosii decat atunci cand l-am vazut pe Mike in genunchi.
- Aaa... Nu prea... Am incercat sa o fac pe mama sa plece cat mai repede, caci imi era mai frica acum decat atunci cand Mike ma facea sa ma simt ca o curva.
- Mike, tie iti e foame? Si... la naiba cu planul.
- Pai.. da. I-a raspuns din spatele meu.
- Bine, mananc si eu!
Am sarit in fata mamei. Trebuia sa fac ceva sa nu il las pe Mike sa fie singur cu mama. Chiar si daca parea sa se schimbe, probabil tot acelasi taur comunal va ramane. La masa mama nu l-a lasat pe Mike nici macar sa respire. Cand manca, cand ii raspundea mamei la intrebari. Spre marea mea fericire nu l-a intrebat si nici el nu a spus nimic compromitator. Dupa ce manca, Mike isi anunta plecarea. Mi-am luat un pluover si l-am condus pana in strada. Isi puse mana pe umarul meu si ma trase putin spre el, cat sa ma sarute. M-am inrosit tot la comanda am ramas iar mut. Cand deja era la cativa metri in fata mea am reusit sa strig la el 'Idiotule!', iar apoi am intrat repede in casa si au alergat pe scari pana in camera mea, unde am ramas pana dimineata.

[hiimera]

Mersi de anunt. <3 Chiar si asa trecem, caci urmaresc ficul si cum am mai spus imi place idea, insa prea grabesti lucrurile, poate iti sta in fire sa scrii capitole scurte, dar actiunea are un mod de a se derula extrem de alert. Incearca sa descrii mai multe lucruri, spatiul inconjurator, gesturile - intensificale, reactiile, personalitatea protagonistilor. Ideea este ca treci rapid de la un plan la altul, fara sa dezvolti mai mult, iar evolutia personajelor e cam brusca, mie cel putin asa mi se pare, oricum Jason nu pare a se preda foarte repede, chiar daca mai avea putin si ceda, insa parca i-a disparut motivatia aceea de a nu se lasa prada unor astfel de chestii, dar poate e natural, nu stiu. xD
Chiar si asa incearca sa nu te grabesti, poate si tu vrei - ca toata lumea, chiar ca si mine - sa ajungi la partile mai culminante, este acea dorinta in fiinta fiecaruia, dar totusi daca grabesti nu se mai intelege nimic, trebuie sa treci lin peste fiecare detaliu, sa descri cu inteles pana sa spunem ca epuizezi ideile - nici exagerat, nu, dar cuvinte, propozitii cheie, bine alese, la fel si replicile si ele trebuie sa aiba mai mult impact, oricum cum am mai spus apreciez ca vrei sa ne arati viata unor tineri obisnuiti, e nici asa de obisnuiti, dar nu conteaza, te aproprii catusi de putin de realitate. <3
Ce ma deranjat, ca sa fiu mai concreta e treaba ca ai grabit ritmul, eu consider si imi da dreptate textul, oricum idea ramane buna si sigur va iesi ceva fain din fic, trebuie mai multa atentie, mai mult stat si gandit asupra capitolului ca sa nu se tulbure lucrurile. E doar un sfat.
Deci da, sunt curioasa sa vad ce are sa urmeze. Succes in continuare! *hug*

[YuneSugihara]

Quinn avea dreptate in ceea ce priveste locurile pe care ar trebui sa le descrii mai mult si sentimente pe cici colo, dar in rest mi-a placut pentru ca nici eu nu scriu capitole kilometrice. Imi place cum Mike a stiut sa intre in gratiile mamei lui Jason si se pare ca micutul nostru a inceput sa devina confuz in legatura cu sentimentele lui pentru Mike. Mike in schimb si-a dat seama ca nu va reusi nimic cu forta si a facut o schimbare totala, dar asta ii va da si mai mult lui Jason de gandit "Cum asa dintr-odata se poarta ca printul pe cal alb?" Acum astept sa vad ce se va intampla incontinuare. Sa ma anunti asa cum ai facut-o. Merci mult! Pupici.

[Michee]

Interesant capitol...Saracul Jason ma intreb ce o sa-l mai astepte.Mi-a placut partea in care Mike a ingenunchiat si a cerut o a doua sansa emotionandu-l pe Jason pana peste cap .Aaaa...si o ador pe mama lu Jason ,inca nu stiu de ce ,e tare ca e o femeia care ii ia pe toti la intrebari.Debea astept si urmatorul capitol si te sustin in totalitate Jason.:))