We will still be friends forever despite difficulties

[Vero]

Well ^_^ Scuzati-mi intarzierea dar stiti si voi cum e cu scoala, cu indreptatul mediilor blah blah. Oricum am adus nextul si sper sa va placa. ^_^ Lectura placuta!

Capitolul 7.
Deidara’s story:

Priveam ingrozit cum Pain il lovea pe Gaara fara mila. Din coltul gurii roscatului se prelingea o dara de sange. Ochii verzui ii avea invinetiti, iar pe chipul alb, multe zgarieturi. Alaturi se afla Sakura care tremura si plangea in hohote in acelasi timp. Toti cei din club nu faceau decat sa stea si sa priveasca scena dintre cei doi. Nimeni nu avea curajul sa se bage. Drept sa zic, nici macar eu.

Nu mai dura mult scandalul ca o multime de politisti, alaturi de cativa doctori, isi facura aparitia. Cele doua persoane imbracate intr-un alb imaculat il luau pe Gaara, care intre timp lesinase din cauza loviturilor barbarului de Pain, si il puneau pe targa indreptandu-se spre ambulanta de afara. Fara a mai sta prea mult pe ganduri, merg cu pasi mari, in viteza, spre iesirea din local. Se pare ca ambulanta deja plecare dar, alarma stridenta inca se mai auzea. Incep sa alerg spre spital in timp ce vantul rece batea spre mine incercand sa imi taie calea. Parul meu auriu imi intra in ochii cristalini dar nu imi pasa. Continuam sa alerg.

Nu stiu de ce imi pasa atat de mult de Gaara. Stiu ca poate nu ar trebui, dar o fac. Stiu de asemenea ca din cauza lui ajunsesem in stare grava la spital. Nu am vrut niciodata sa ma razbun pentru ce mi-a facut sau alte chestii de genul. Razbunarea duce la mai multa razbunare. Poate ca imi pasa pentru ca am un suflet bun, desi nu pare, datorita reputatiei gastii mele, Akatsuki si a uniformelor pe care le purtam: o mantie neagra, asemenea negurii, cu norii sangerii conturati cu alb, pana la glezna. Aceste mantii ne dadea un aer de baieti rai, desi, marea majoritate nu e chiar asa. Poate exagerez cand zic ,,marea majoritate”. Sunt si exceptii.

Pierdut in ganduri, nu imi dau seama cand am ajuns la spital. Doi doctori tocmai il scoteau pe roscat din ambulanta intrand in spital. Fac si eu la fel pana ajung la sala de operatii, unde am fost oprit de un barbat inalt, cu parul castaniu si ochii gri-verzui. Dupa cum arata nu ii dadeam mai mult de treizeci si cinci de ani. Acesta imi spusese ca nu pot intra si sa astept. Oftez nemultumit in timp ce doctorul incerca sa ma linisteasca spunandu-mi ca va face tot posibilul sa ii salveze viata prietenului meu, dupa care intra in sala.

Ma plimbam de colo-colo gandindu-ma la ce s-a intamplat pana acum. De ce s-a ajuns la asta? De ce Pain a vrut sa ma razbune stiind ca urasc acest lucru? De ce nu putea sa stea bine-merci la el acasa uitandu-se la un film sau cine stie ce? Nu. El trebuia sa il ia la bataie pentru a ajunge la puscarie, unde ii este locul, alaturi de alti ,,prieteni”. Pe aceste jigodii nu prea am cum sa ii numesc asa, deoarece nu merita. Nu merita nici macar in puscarie sa stea. Mie mila de biata Sakura care a asistat la acest masacru dur. De ce mereu numai ea ajunge sa sufere? Ce a facut acest inger ca sa merite asta? Ma doare si faptul ca nici Sasori, care cica e cel mai bun prieten al meu, nu facea nimic. Statea si se uita. Mai se si lingea cu o tarfa.

Ma uitam la ceasul de pe peretele alb al spitalului si vad ca deja a trecut o ora desi, mie mi s-a parut ca a trecut mai mult, o zi poate. Gandurile imi fura oprite de strigatul disperat al Sakurei care se indrepta cu pasi repezi spre mine. Ajungand in dreptul meu, ma cuprisese intr-o imbratisare si incepu sa planga. Lacrimile cristaline se prelingeau pe chipul ei palid. O mangaiam tandru pe spate si o priveam trist, cu o parere de rau. Dupa ce am constatat ca a fost secatuita de lacrimi, o iau de mana si ne asezam pe o banca din apropiere. Priveam amandoi in gol fara sa zicem nimic. Stam asa timp de trei-patru ore, nici eu nu mai stiu cat timp a trecut, si observ usa deschizandu-se, pe ea iesind acelasi barbat de mai devreme, cu o privire trista. Eu si rozalia ne ridicam de pe scaune si il intrebam pe doctor din priviri ce s-a intamplat. Isi lasa privirea in pamant si ne marturiseste pe un glas stins, plin cu parere de rau:

-Imi pare rau! Am facut tot ce am putut! Prietenul vostru este…

Si s-a oprit. Sakura incepe sa tremure si sa planga mai rau ca inainte, imbratisandu-ma din nou. O strang la piept in timp ce o lacrima isi facu aparitia pe obrazul meu fin, prelingandu-se pana ii atinge parul roz al Sakurei. Poate ar trebui sa ma bucur ca, macar in momentul acesta, o pot strange la piept, dar nu faceam asta. Nu acum cand am aflat ca bietul Gaara este… Nici macar nu pot spune acel cuvand macabru. La un moment dat, observ ca plansul fetei a incetat. Cand ma uit la ea, adormise. Ma mira faptul acesta. Nu stiu daca in zilele astea a dormit. O iau in brate si ma indrept spre iesire cautand cu privirea un taxi. Dupa ce il vad, il opresc, si intru in el alaturi de rozalie. Ii spun adresa mea dupa care imi rezem capul de geamul rece. In scurt timp, pe suprafata de sticla isi facura aparitia mici picaturi de apa. Ploua. Imi inchid ochii si ascult sunetul picaturilor ce se izbeau de geam. Nu mult am stat asa. Soferul apasase pe frana si imi zice ca am ajuns. Scot din buzunar zece dolari si ii inmanez acestuia. Ies din masina dupa care o iau in brate pe rozalie, indreptandu-ma apoi spre bloc. Urc scarile parca nesfarsite, dar pana la urma am ajuns in fata apartamentului. Scot cu greu cheile din buzunar dupa care descui usa. O las intredeschisa, urmand sa o inchid dupa ce o las pe rozalie in pat. Ma uitam cu blandete la ea. Parul ei rozaliu acoperea aproape toata suprafata pernei. Era aidoma unui inger. Defapt, ea e un inger. Un inger care era menit sa fie alaturi de mine la bine si la rau. Un inger menit sa sufere. Oftez adanc si ma indrept in sufragerie, unde ma asez pe canapea. Iau o tigara dintr-un pachet aflat pe masa si incep sa frumez, fumul inecacios amestecandu-se cu aerul curat. Simteam nevoia sa ma simt bine. Voiam sa ma simt in al noualea cer. Voiam sa uit de tot, de absolute tot. Insa, cu niste amarate de tigari nu voi reusi niciodata. Voiam ceva mai tare. Un joint sau… mai bine, cocaina. Defapt, orice fel de drog. Oricum, nu ar fi prima oara cand m-as droga. Acest viciu il am de mult si mi-e greu sa renunt la el. Trebuia sa fac rost de ele si stiam exact la cine sa apelez. Acea persoana este…

____________________________________

Capitolul nu este corectat asa ca imi cer scuze ptr eventualele greseli si sper ca v-a placut

[Mariah .]

oh yeah... i`m first, and you can`t do anything to change this^^
cumnatica, trebuie sa recunoc [,] ca acest capitol chiar m`a socat^^
in afara faptului ca Gaara a murit si eu nu voiam asta ... Deidara dependent de... DROGURI?
Femeie, vrei sa te omor "online":)) uff, si m`ai mai lasat si in suspans:((
cine e acea persoana de la care ia Deidara droguri?:>:> hai, sopteste`mi si mie ca nu zic la nimeni;;)... mda, stiu k nu o sa`mi zici nimic>:P
Descriere ai avut, dar mai puteai adauga pe` ici pe` colo^^
Dialogul a fost aproape inexistent, deci nu am ce sa comentez aici...
Nratiunea mi s`a parut extraordinara, tine`o tot asa :-bd. Actiunea, deloc grabita...
am vazut si cateva greseli de tastare, dar nu sunt grave^^
acestea fiind spuse, astept cu nerabdare nextu` si stiu ca ma vei anunta^^
*Z`bYe*

[Marina.]

Bună! Merci că m-ai anunţat că la cât de chioară sunt eu, cu siguranţă nu aş fi văzut:))
Păi, ce pot spune, îmi place acest capitol. Chiar dacă spui că nu l-ai corectat, eu nu am văzut nicio greşeală. Descrierea, ei bine, descrierea îmi place mult, chiar foarte mult. Cu naraţiunea stai bine, la fel şi cu dialogul care, în acest capitol nici nu avea cum să fie sec. Acţiunea nu mi se pare grăbită.
Abea aştept continuarea care, sper că va sosi cât de curând. Pa-pa şi spor la scris! :*

[*ILY Yaoi Maniac*]

Dei-kun :>
Ce surpriza ne`ai adus :>

Hai gata cu vorbele frumoase , trecem la lucruri serioase :> Ce :O Droguri , Dei-kun al meu , dependent de droguri ? Si Gaara a murit , aham , ma rog nu prea imi pasa de Gaara :-? Important e cu ce cuplu va fi acest fic , Dei-Saku sau Saso-Saku ?

Ma rog xD Asa descrierea , cum ne`ai obijnuit :> Naratiunea foarte buna xD Actiunea merge bine :> Greseli nu am vazut :-? Dialog , wow extrem de mare =]] Cica xD

Foarte bun capitol , Dei-kun :> foarte bun xD Astept next xD

Spor la scris si imaginatie fetele >:D<

[DeDal N.]

marea majoritate=pleonasm. Majoritatea inseamna marea parte, deci marea majoritate...
Da, dependent de droguri. Te-as omori si eu 'online', vorba lui O.o.::draQusoR.::o.O.
Booon, sa revenim. In afara de acea greseala mare-mica, nu am observat altele. Cum doamne iarta-ma Deidara vrea sa se drogheze cand Sakura nu mai poate de trista. Isi imparte placerea cu ea? Sau poate sa aiba grija de ea mai bine cand e high? Nu stiam.
Sii Gaara e mort. GEEZUZ, de la el vroiam sa vad cea mai multa actiune in fic. M-ai dat complet peste cap.
Si de la cine ia el droguri? Doar nu de la Sasori, nu? Nu imi spune ca e asa, atunci ma arunc intr-un lighean cu apa.
Capitol interesant, ce sa zic. Buh Bye !!!
ps: Anunta-ma la urmatorul, ne?

[Moon princess]

Nice cap! :> Mi-a placut faptul ca Dei-kun nu e ca ceilalti, si are grija de Saku. Saracuta cat mai sufera... Eu sper doar sa fie impreuna ca se merita unul pe calalalt. ^^
pai, descrierea a fost chiar frumoasa...
dialogul nu a fost sec, nici nu avea cum sa fie.
naratiunea de asemenea, e grozava.
actiunea nu ai grabit-o, deci ma incanta. ^^
greseli sincer nu am vazut de niciun fel...parca am gasit eu una , dar nu mai stau acuma sa o caut :))
cand ai spus la urma ca Dei vrea sa se simta in al noualea cer, am crezut c-o vrea pe Saku :))
sincer, am ramas dezamagita cand am aflat ca vrea doar niste amarate de droguri... :eto:
cam atat si spor in continuare la scris...multa imaginatie!
buh&chu&gambate!


:bye:

[•нąкü•]

`Ello girls >:D< am revenit cu un nou capitol . Scuzati-ma ca am pus asa de tarziu next-ul , dar , teoretic m-am certat cu Vero :) ce sa scriu in capitol :]] . Pai , sper sa va placa . Lectura placuta si nu uitati , Parerea Voastra Conteaza ! ^^ [ uite ma ca am si motto :)) ]

We will still be friends forever despite difficulties

Capitolul VIII

Sakura:

Ce moale si pufos este aici , nu vreau sa ma mai ridic de aici niciodata . Dar stai , o nu , cat mama mea am dormit ? Imi ridic buimaca capul de pe perna moale , alba si pufoasa de pe pat . Ma gandeam eu , recunosc camera acesta uriasa , dupa parerea mea . Perna aceea moale se afla pe un pat mare , pufos , rotund , care se afla in mijlocul camerei , acoperit de asternuturi portocalii . In spatele si in fata patului se aflau doua tablouri negre cu linii oblice albe , foarte dragute acompaniat de cateva poze cu prietenii acestuia . In partea stanga se afla o biblioteca plina cu carti , reviste si toate cele , nu cred eu ca Deidara este asa de intelectual , totusi . Sprijinit de biblioteca neagra , pe parchetul maro se afla o chitara alba , se pare ca Deidara are cateva pasiuni acunse . Cine stie ce-o mai face . La aceste ganduri imi apare un suras mic pe fata . In fata patului se afla un asa zis birou , destul de lung , de o culoare castanie , foarte dragut . Intr-un colt se afla leptopul baiatului , in fata acestuia dainuind un scaun de birou negru , la prima vedere foarte comfortabil . In coltul celalat se afla un ditamai LCD si doua boxe il acompaniau , foarte dragut erau asezate , se vede ca Hotaru , mama lui Deidara are gusturi bune , nu de geaba este designer , si unul chiar foarte bun . Am si eu cateva rochii facute de ea , mi le-a darut de ziua mea , este o persoana tare dulce . Umm , cateva firicele de lumina reusec sa patrunda prin draperia maro , cu cateva modele crem pe ele . Imi intorc capul si privesc spre calendar . Acesta indica faptul ca astazi este doi mai , duminica , oh , nu , maine iar trebuie sa ma duc la liceu , dar asta nu conteaza acum ! Asta inseamna ca l-au inmormantat pe Gaara-san ! Cat bunica am dormit ? Imi iau in mana telefonul , un Touch Screen negru , cu cateva strasuri mov , "tunat" de altfel chiar de mine . Il deschid si vad ca micul ceas arata o ora destul de tarzie , unsprezece si jumatate . Sar din pat ca si arsa , imi i-au hainele de pe scaun si tuleo la baie . Dupa jumatate de ora ies din baie , aranjata cat de cat , si imi iau gentuta de pe pat . Cobor scarile acoperite de gresie si ma indrept spre living . Spre surprinderea mea nu era nimeni , asa ca am iesit in graba pe usa , in afata ochilor aratandu-mi-se o gradina uriasa de trandafiri cu un leagan si o masuta intr-un colt . Ies si din curte si ma indrept grabita spre Piata Centrala a orasului , un loc in care zumzetul oamenilor nu inceta sa se auda . I-au autobuzul o suta doi care ma ducea fix acolo , si cobor la a doua statie . Da , am mers cu transportul in comnun , si ce ? Oricum nu imi trebuie bilet , am legitimatie si oricum cunosc fiecare sofer si controlor , doar mami este patronul aici , nu ? Ies grabita din autobuz si ma indrept spre locul ales . O mireasma de flori ma imbie cu adevarat , erau florile uimitoare care se afisau la fiecare florarie . Ma ghidez usor cu ochii si observ o florarie pe care scria " Ino & Co. " , exact ce cautam . Intru val vartej in cladire si ma indrept direct spre fata de la tejghia . O i-au in brate pe blonda din fata mea , Ino , cea mai buna prietena pe care am avut-o pana acum , iar aceasta era afacerea ei , o florarie cu o gramada de sucursale . Ea nu era o angajata , era patroana , dar ii placea sa stea printre flori si sa le impacheteze . Aceasta reactioneaza imediat si imi raspunde la imbratisare . Ne salutam reciproc si ii zic ca vreau un buchet de douazeci de trandafiri rosii , cativa boboci daca se poate . M-a intrebat curioasa ce fac cu atatia trandafiri , iar eu , cu o tristete in glas i-am zis ca Gaara a murit . Aceasta s-a intristat si mi-a zis sa le transmit condoleante lui Kankurou si Temari , fratii lui . Dupa ce mi-a inmanat buchetul care , trebuie sa recunosc , arata extraordinar , mi-a zis ca trebuie sa platesc o suta douazeci de lei , dar pentru o cauza ca acesta imi va face reducere , iar eu ar trebui sa ii dau doar o suta de lei . Imi scot din gentuta portofelul si ii inmanez banii , dar inainte sa parasesc incinta florariei o intreb pe blonda daca nu cumva are o esarfa neagra . Aceasta imi da aprobator din cap si se duce pana in spatele tejghelei , de unde imi arata una , destul de frumoasa . Aceasta mi-o inmaneaza alaturi de doua orhidee , apoi imi zice ca sunt pentru Gaara . O salut grabita si ies din florarie . Astept iar un autobuz , de data acesta o suta patru , care ma v-a duce la Cimitirul Eternitatea , unde sigur a fost inmormantat , deoarece este un cimitir VIP ca sa zic asa , unde doar cei cu bani aveau norocul sa gaseasca un loc . Timp de patru statii , privirea imi era atintita pe fereastra automobilului , foarte mare , vopsit cu alb si avand o dunga portocalie la mijloc . Ah , se pare ca am ajuns si aici , si mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca inca nu s-au " stalcit " micii mei bobocei de floare . Cobor din autobuz si ma indrept spre poarta cimitirului . In fata ochilor mi se inalta o biserica foarte mare de altfel , alba si cu cinci turle uriasa . Aceasta se numea " Biserica Adventista Betania " . In fata primei turle se afla o flacara , simbol al puterii si al pacii , iar pe celelate se aflau cate o cruce . Intru pe poarta cimitirului unde zaresc un preot . Ma duc la dansul si ii sarut mana , apoi il intreb daca nu cumva a avut loc o inmormantare ieri , a unui tanar ... Acesta imi aproba dand din cap si imi arata aleea pe care se afla mormantul . Merg prin locul arata de parinte , cred ca m-am invartit de vreo cinci ori in acelasi loc , dar ceea ce este important este ca l-am gasit . un mormant mare , facut din marmura alba si cu putin negru , cu o cruce imensa pe care scria Sabaku no Gaara , N:1993-D:2011 . Oh , Gaara-kun , de ce ne-ai parait acum ?Un sir de lacrimi mi se scurge pe obrazu-mi fin , alb ca spuma laptelui . Pun trandafirii pe mormant si ma asez pe langa acesta . Ce agonie , acum nu mai am nici lacrimi sa vars , dar tot ce voiam sa stii este ca te-am iubit , si inca te mai iubesc ! Sterg crucea mortuara de praful pus peste noapte , iar apoi ma uit la candela , este stinsa . I-au din gentuta o bricheta si aprind din nou lumanarea de la candela . Acum arde din nou , ce frumos este ! Asa era si flacara iubirii noastre , iti mai amintesti ? Azi este doi mai , mai stii , azi ne-am intalnit pentru prima oara in Parcul Central . Ce frumos a fost ! Sau pe doisprezece iulie , mi-ai daruit primul ursulet , care inca isi mai are locul in camera mea , si in inima mea ... Mai tii minte data de douazeci si cinci iulie ? Atunci a fost un moment mirific , primul sarut . Pentru mine a fost si mai frumos , ti-am daruit tie primul meu sarut , si am facut asta din inima . Mai stii cand mergeam pe strada si ne tineam de mana , eram asa de mandra ca sunt prietena ta ! Ne intelegeam de minune , nu am avut nicio cearta , iar tu in fiecare clipa imi aratai cat de mult ma iubesti ! Si eu te recompensam doar cu un pupic , dar iti ajungea . Toate aceste clipe frumoase , acum sunt doar amintiri ... Oare cand ne vom mai intalni , pisoias ? Deja imi este dor de tine ! Te-am pierdut pe vecie ! O lacrima mi se plimba pe fata , cazand usor pe asfaltul rece . Imi scot telefonul din gentuta si privesc la micul ceas . Este deja ora doua si jumatate , ce tarziu . Cat de mult timp a trecut . Imi pare rau Gaara , dar trebuie sa plec , dar iti promit ca vin inapoi si maine dimineata , iti promit ! Ma ridic de langa mormant si , cu pasi repezi , parasesc incinta cimitirului . Imi fac din nou o cruce bine meritata si ma indrept dinnou spre statia de autobuz . Trebuia sa ma intalnesc cu prietenele mele la ora trei , deci nu mai am timp sa merg sa ma schimb , ce pacat ! Astept autobuzul , tot un o suta doi , iar acesta nu inceteaza sa apara . Ma urc in spate si astept sa ajung la destinatie , casa lui TenTen . Dupa jumatate de ora de mers , destul de plictisitoare , ajung la locul propus . Cobor din automobil mai , mai , dar am facut asta de o gramada de ori azi . La acest gand , pe fata imi apare un suras mic , dar foarte dulce . Sun la usa , iar in fata ochilor imi apare o fata inalta , zvelta , cu ochii caprui si parul castaniu lasat pe spate , fluturandu-i frumos in urma sa . Aceasta era Ten` , una din cele mai bune prietene ale mele . Nu va puteti imagina prin cate belele am intrat cu aceasta , dar Deidara ne-a ajutat mereu , fapt pentru care ar trebui sa ii multumessc si mai mult . Tanara era imbracata cu o pereche de jeansi albastrii cu turul jos , un tricou alb cu cateva modele , iar in picioare purta o pereche de skateri albastri . Era machiata natural , cu care ii statea foarte bine . Tanara ma invita inauntru , si ce sa vezi ...

Mai , cam atat am avut de scris , stiu ca este scurt dar asta este ^^ . La greselile de tastare imi cer scuze , dar trebuie sa plec la spital si nu am timp sa le corectez . Si ca un apropo , in acest capitol nu am vrut sa fie multa boceala , dar nu cred ca mi`a iesit :"> . Ja ne dears !

[Mariah .]

well, i`am first! ;;) and... i can say that.... acest capitol a fost briliant :X >:D<
iubire, chiar mi`a placut acest capitol si sincer nu am fost prea atenta daca ai greseli de tastare>.>

Ai avut descriere ceea ce ma incanta la maXim;)) Naratiunea a fos in regula, ca intotdeauna deci nu am ce comenta, iar actiunea nu mi s`a parut grabita deci iata un + pentru tine^^
Dialogul nu a fost prezent deci nu am ce comenta la el^.^

uff, atat de frumos ai descris sentimentele Sakurei fata de Gaara incat m`a apucat bocitu` pe-aici^^

sper ca si urmatoru` capitol sa fie la fel de frumos si sa nu uitati sa ma anuntati;))
*Z`bYe*>:D<

[DeDal N.]

Well, ea e furnizorul?
Poate ai vrut sa nu iasa bocela dar sincera sa fiu cred ca nu ai reusit.
Am vazut cateva greseli de tastare si gramaticale. Iarasi cateva semne de punctuatie o iau razna in capitolul asta, te-ai grabit cand l-ai scris? Oricum, cu toate astea a iesit destul de frumos.
Ai descris camera lui Deidara daca imi dau eu bine seama si in afara casei. Blondul locuieste cu mama lui?
Nu am vazut nici o linie de dialog deci nu am ce sa spun la asta. Si totusi sunt curioasa sa vad daca am dreptate.
Well, cam atat am avut de spus. Cand pui urmatorul capitol let me know, OK? Buh Bye !!!

[Risa Koizumi]

Imi cer mii de scuze ca n-am mai trecut de mult timp si pe la ficul vostru . N-o mai lungesc cu vorba si trec direct la fic pentru ca am multe de spus ^^ Deci . Daca pana acum imi venea sa il i-au la bataie pe Gaara pentru ca l-a batut pe Deidara , acum imi pare rau ca a murit :( Aaa...Si Deidara ? Vrea droguri ? Abea astept sa afle Sakura de chestia asta sa vad ce spune , daca nu cumva stie deja -_-" . Nu prea mai stiu ce sa zic ... Asa ca astept nextu' ^^