Viaţa mea e frumoasã exact asa cum e ...

[Ame]

Hello! Ficul tau este interesant si chiar sunt curioasa sa vad ce se va intampla in continuare.
Am vazut cateva mici greseli de tastare [dar cine nu greseste? ] . Anyway, descrierea este, dar putina, iar actiunea a fost putin grabita in capitolul al doilea. In rest mi-a placut . Chiar nu imi imaginam ca Sakura si Karin s-ar putea intelege.
Spor la scris scris !
Jaa ne!
P.S. Sper ca nu te-a deranjat comentariul meu si te rog sa ma anunti cand postezi urmatorul capitol! :pls:

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Hellow !! Va multumesc ca mi-ati comentat desi nimeni nu va obliga , asta a fost doar mica mea rugaminte .
Lett`. iti multumesc pentru comentariu pentru mine inseamna foarte mult si o idee critica insa vreau sa-ti mentionez ca acel flashback nu reprezinta tot trecutul ei ... pe parcurs vor mai aparea multe altele , insa alta idee pentru un inceput original nu am avut . Si daca ti-a placut cat de cat prima impresie lasata de fic sper sa comentezi in continuare .
Venus-Roseta matusicããã :X:X multumesc de comentariu , da , acum ca ma gandesc mai bine acolo era mai bine sa fi transformat in vorbire indirecta . Nu Sai este alesul :P ... o sa afli pe parcurs ;) Stiu ca nu ma obliga nimeni sa scriu cu diacritice dar mi se pare mult mai frumos . Nu ti-am citit ficu` ( sorry matusica :( ) asa ca nu stiam ca si la tine este Karin fata buna .
Si cum spuneam cu timpul vor aparea mai multe flasback-uri , reusite ( sper eu ) despre cum s-au cunoscut Sakura si Karin si muulte altele .Cine va vrea va citi in continure si va vedea si VREAU SA II MULTUMESC DIN TOATA INIMA lui sisu ๏̯͡๏ PẤTRЦNJ≡L¥Λ ♀ deoaece datorita ei , dupa un an de stat pe bara si de invatat mult mai mult la romana descriere , dialog , naratiune , actiune etc etc ;) m-a facut sa ma apuc din nou si sa nu imi fie frica daca nu ar fi foarte reusit :*.

[hiimera]

Ok, gata cu dulcegariile si cu : "aww e super", "ce tare e partea aia dar mai.." etc si bla, bla, bla.
Eu una am sa-ti las opinia mea, critica mea si nu cred ca am sa fiu asa de blanda cu acest capitol.. :]
Daca doresti sa evoluezi va trebui sa incerci sa primesti critica si sa ti aminte la ce spun criticatorii, dar mai pe scurt ai incredere in tine, nu lasa motivatia sa piara si nu te lasa din a scrie, indiferent de circumstantele aparute. ;;)

1` Aspect & Asezare in pagina.
Nu, nu asa. Era mult mai frumos daca: scriai si tu sus Capitolul 1/I si dadeai un titlu, sau nu capitolului respectiv. Si mai jos cu un rand tot in centru scriai prezent sau nu mai scriai si pur si simplu descriai cum ar fi trecut de la acea fasie de timp, la cealalata fasie de timp.
Aspectul asa arata bine, imi place dar ceva ceva are sa-l strice.. adica anumite greseli, pe care ar trebui sa le corectezi.
Iti explic acum.

2` Descriere & Actiune.
De pe acum iti spun totul a fost grabit, analizand mai bine situatia in care au fost pusi, inca de la inceput, Sakura, pana la final cand au fost atacati, vom vedea ca: descrierea nu a facut faţa actiunii, ce parca cu toate ca pare lenta, nu prea este.
Se puteau foarte bine descrie multe sentimente care o puteau cuprinde pe Sakura, cu toate ca nu pare asa. dar Si daca ei nu ii era frica, totusi puteai sa specifici si sa aduci vorba de curajul ei, de gandurile ei de atac pe moment, locul in care se aflau, ca eu una nici acum nu stiu unde sunt. In padure, in oras, in munti..in bucatarie.. :)) nada. Nu stiu.
Cu toate ca acest capitol nu a fost foarte lung, puteai sa strecori destula descriere si iti spun reuseai sa-l si maresti, avea ceva in plus asa.
La partea cu prezentarea lui Lady Tsunate, e acolo cand ai pus punct si inainte de punct ai spus ceva de Hokaghe.. revenim cand ai inceput sa o descrii pe Tsunade, s-a inteles ca Hikage-le era cel cu parul si sanii mari.. :)) sincer.
Incearca sa nu te mai grabesti, descrie mai multe, ca iti spun poti face asta, doar daca vrei.
Ai avut ceva, ceva si cateva expresii ce mi-au placut, insa mai mergea. :-)

3` Greseli.
Ai avut.
De exemplu ai pus undeva punct, unde trebuia sa pui virgula, la dialog nu este necesar atunci cand doresti sa spui ce face in momentul acela pers. sa pui punct, poti sa pui virgula si sa continui. Incearca sa te corectezi dupa ce termini, ca asa de multe ori unii nu inteleg.. ai avut si de exprimare sa stii, incat nu prea am inteles ce doreai sa spui.
Ai grije si sa te corectezi, reciteste ficul cu voce tare ca asa e mai usor sa le descoperi.
Nu au fost nici asa grave, deci nu te teme.
In mare parte mi-a placut capitolul, cu toate ca idea a fost cam seaca, nimic nu ma prea tinut in suspans. Daca descriai mai multe si mai ales scena luptei, era altfel.. atunci puteam spune ca aveai suspans mortal, ce ma tinea cu ochii prinsi de monitor.
Pe viitor incearca sa combini mai multe idei intr-un singur capitol. :-) E cel mai bine asa, caci faci un capitol lung dar si plin de suspans.
Cam atat, sper ca nu am fost nici foarte dura, dar macar asa ai sa fi mai constienta de ce greseli faci, ca pe viitor sa le corectezi si chiar sa scapi de ele. :
Ceau ! :3

[~BreNda~]

Hey am trecut si eu pe la acesc fic deci sa incepem. Critici: no coment. Ai descriere din plin si imi place ca te axexi si pe sentimentele personajelor. Primul capitol mi s-a parut foarte reusit (la fel ca si al doilea) mai mai ales ca ai pus acel flashback. In legatura cu cele doua capitole: nu mi se par scurte. Imi place ca ai facut-o pe Karin un pesonaj bun (de obicei este cel enervant).
Spor la scris si te rog sa ma anunti si pe mine cand pui next.:pls:

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Viata e frumoasã exact asa cum e …

Capitolul 3

Omul care care aduce atatea amintiri …

Si deodata , de nicaieri isi face aparitia... Sasuke?! Ce naiba cauta asta aici? Este imposibil, este imposibil ca destinul sa ne readuca pe acelasi drum… Omul acesta , pe care acum cativa ani il iubeam cu disperare, pentru care mi-as fi dat viata, care m-a facut sa sufar atat, sa apara din nou in calea mea…
Da, acesta este Sasuke din faimosul clan Uchiha. Se pare ca s-a schimbat mult anii acestia in care nu ne-am vazut, s-a inaltat destul de mult si parul il are albastru ca cerul noptii iar ochii negri ca pana corbului .
- Sakura , mult timp de cand nu ne-am mai vazut , nu ?
- Jegosule , pieri din fata mea! Nu meriti nici macar sa fi privit!
- Da ? Unde este fetita care acum cativa ani incerca sa intre in vorba cu mine? Si care isi dorea mai mult ca orice un pic de atentie din partea mea?


FlashBack


Era o zi senina de primavara si toti copii se jucau in voie pe campul plin cu flori… numai eu eram singura sau nu? Observ destul de repede un baietel – pe langa care se dadeau cam toate fetele – la umbra unui cires. Cu pasi timizi, in speranta ca acesta nu ma va ignora cum facea toata lumea ma indrept catre el .
- Bu-buna! zic eu timida. Cum te cheama? continui eu cu un mic zambet pe fata.
- Nu te intereseaza! Ce ar fi sa pleci? Cum le-am spus si celorlalte fete, nu am timp de voi! Chiar ma scoateti din minti, ce nu intelegi ca mi s-a luat de voi, obsedatelor! se rasteste acesta la mine
Trista si cu lacrimi in ochi incerc sa-i explic ca nu doream decat sa fim prieteni, dar in zadar explicatiile mele pentru ca el mi le-a taiat cu un “ pleaca “ rece…
Am luat-o la fuga plangand , neprivind inapoi si gandindu-ma “ de ce? “. De ce mereu sunt gonita? De ce nimeni nu imi doreste prezenta? Chiar le-am facut ceva acestor oameni care ma trateaza cu atata raceala?

End FlashBack


- … sau unde este copila care mi-a jurat iubire si si-ar fi sacrificat toata viata pentru mine? continua el.



FlashBack


- Sasuke-kun, te rog, te implor, fac orice, numai nu pleca! strig cu ochii invadati de lacrimi. Chiar daca tu crezi ca in sat nu poti sa evoluezi asa de mult, imi voi lua din timpul meu, te voi ajuta cu jutsu-urile, cu tot ce doresti, numai nu pleca! Intelege ca nu pot trai fara tine! Intelege ca te iubesc mai mult ca orice pe lumea asta! Jur, mi-as da si viata pentru tine… strig eu cu toata puterea.
- Sakura… tu esti… nefolositoare! spune el cu raceala in voce.
Am ramas incremenita. Amutisem, nu mai eram capabila sa scot nici macar un cuvant, nimic .
- Tsunade mi-a dat dreptul sa ma duc sa ma antrenez inafara satului atat timp cat doresc si mi-a spus ca voi fi mereu bine venit aici. Si in plus, deja ti-am dat prea multe explicatii. Oricum esti nefolositoare, pentru mine nu insemni nimic. Este adevarat ca viata de shinobi insemna sacrificii dar nu acestea pe care vrei tu sa ti le asumi. Pentru mine nu insemni si nu vei insemna vrodata ceva.
- Dar …
Deja era prea tarziu , Sasuke-kun… disparuse .

End FlashBack


- Fata aceea… ii raspund eu cu o voce hotarata, a disparut! am accentuat eu ultimele doua cuvinte.
Acesta incepe sa rada dupa care incearca sa ma atace, dar eu barez multa usurinta lovitura care trebuia sa faca contact cu fata mea, mult prea usor .
In momentul in care Karin imi spune “ Nikytsu “ imi dau seama ca el nu era singur.
Deodata in fata nostra apar inca doua personae si raman uimita sa vad ca acestea sunt… Naruto si Hinata. Ce mult s-au schimbat.
Nici nu apuc sa spun ceva pentru ca ma trezesc cu o lovitura puternica in stomac si deodata ma simt trasa de par. Nu ma durea nimic mai tare decat orgoliul , pentru ca Hinata ma pusese in genunchi in fata jigodiei aleia de om. Intorc usor capul pentru a-i vedea chipul. Pentru prima data am putut citi in ochii ei, ura. Nu o cunosteam foarte bine, de obicei ea era retrasa si timida dar niciodata nu i se putea citi acea ura pe fata. Deodata aud un icnet de durere, imi intorc repede privirea si pot observa un firicel de sange care isi face aparitia din buza roscatei. Si stau si ma uit stupefiata cand vad cum Sai il saluta pe acel om de nimic ca si cand ar fi prieteni.
“ Ce naiba se intampla aici … “

[hiimera]

Wah.. !! *U*
Ai adus nextul, ce mă bucur.
Sincer credeam că nu ai să îl mai aduci vreodată, dar sper că acum eşti mai liberă şi că îţi vei face timp pentru el.

Înainte să îţi spun că mi-a fost dor de tot .. am să încep cu câteva greşeli pe care le-am observat în text:

- Pentru început pot spune că te-ai grăbit um pic... ai întrat prea în forţă cu toate evenimentele ăştea care s-au răsfrâns asupra Sakurei, brusc.
Şi sasuke ărea repede începe să zică: "Unde este fata care..." şi tot aşa mai departe.
Acţiunea este cu adevărat puţin grăbită, pe viitor încearcă să scrii mai multe detalii, fiindcă aşa o să acopere ideile în acceleraţie.

- Descrierea este prezentă, dar în cantităţi foarte mici.
Mă bucur totuşi că ai pus ceva mai multă la FlashBack şi încă ceva la final, cu toate că mai mergea să pui.
Deoarece sentimentele trebuiau conturate la extrem.
Sakura fiind înconjurată de toti, ajungând să se rătăcească printr-o confuzie subită, aici apăreau mai mulţi factori ce determinau starea sufletească a rozaliei.

- Dialogul nu a fost foarte sec, a fost bun, cu toate că puteai să mai adaugi ca să dinamizezi conţinutul.

-Greşeli.. eu chiar nu am văzut, ceea ce este foarte bine. Ţine-o tot aşa.
Dar te rog să nu mai laşi atâta spaţiu între rânduri.
Maxim un Enter este de ajuns.

Şi cu toate aceastea spuse, mă pot întoarce la următorul lucru:
Chiar mă bucur că ai pus nextul, dar ce mă întristează este că nu mai anunţat. :[
Next time te rog să mă anunţi.
Şi succes în continuare şi multă inspiraţie. *hug*

[Sho-Yo]

Buna,
Ce rau imi pare ca nu am venit mai devreme:nh: deoarece acest fic imi place foarte mult. Si ma bucur ca ai pus'o pe Karin fata buna si pe Hinata si Naruto rai. Saraca Sakura sa stea in genunchi in fata lui... Oricum, cred ca o sa mori de plictiseala cand o sa'ti zic ca descrierea este buna, actiunea nu e grabita si dialogul nu e sec, deoarece cred ca ai citit asta de un miliard de ori. Sper sa aduci continuarea cat mai curand si daca doresti sa ma anunti:pls:

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Viata mea e frumoasa exact asa cum e ...

Capitolul 4

Val de sentimente

”Ce naiba se intampla aici... ’’
Ma uitam stupefiata in fata, privirea imi ramasese blocata pe cei doi bruneti din fata mea. Se pare ca se cunoasteau de undeva, deci nu era prima data cand se vad. Nici macar nu puteam fi atenta ce discutau cei doi pentru ca in mintea si inima mea era o furtuna de sentimente, eram total confuza. Ce legatura aveau cei doi? Si sentimentul acela de neputiinta, stiid ca in spatele meu Karin tocmai a fost ranita... Stiind ca nu puteam face nimic ca sa o ajut in momentul de fata, ca nu am putut sa-i fac fata jegosului de Uchiha si ca am fost pusa in la pamant chiar de Hinata... si toate astea doar pentru ca am crezut ca puteam sa am incredere in aces Sai, pentru ca am lasat garda jos... Se pare ca era unul de al lor, un tradator in acest moment... Pentru ca stiam foarte bine ca desi Tsunade-sama ia dat lui Sasuke sansa sa plece din sat pentru a evolua iar dupa a fost urmat de Naruto si Hinata, Tsunade mentionase ca daca vor face ceva care sa tradeze si dezonoreze satul nu vor mai fi bine-veniti cum spusese la inceput. Presupun ca ei nu stiau ca noi am aflat de faptele lor...

FlashBack

Era a doua zi dupa plecarea lui Sasuke-kun , dupa ce o zi nu am fost in stare nici sa doresc sa vad lumina zilei pentru ca eu nu vedeam viata mea fara Sasuke, am incercat sa ma repun pe picioare. Cum sa fie posibil asa ceva? Viata fara el era ca petalele unei flori fara tulpina... Fara tulpina erau duse in bataia vantului, la mana destinului, el era decisiv pentru ele pe unde vor calatori pana cand vor ajunge la moarte... Eu nu puteam concepe viata fara el, mi se parea imposibil... asa ca dupa ce am stat numai printre lacrimi o zi si-o noapte inteagra m-am decis ca cel mai bine ar fi sa discut cu Tsunade-sama. Zis si facut in cateva minute m-am imbracat dupa care m-am dus pana la baie si am dat drumul la robinetul chiuvetei, am lasat sa curga inca cateva minute dupa care am lasat apa rece ca si gheata sa imi „atace” fata... Hmm, era ca si cum timteam sentimentele lui Sasuke atacandu-mi inima... chiar daca intr-un fel ma ajutau, imi faceau rau in acelasi timp, chiar daca continuau sa ma raneasca, le doream iar si iar, pentru ca nu vedeam viata fara ele, fara sentimentele lui,chiar si de gheata. Dupa ce mi-am terminat „tortura” pentru fata, am mers pe veranda si am inceput sa sar din copac in copac, destinatia fiind biroul Hokage-lui. In timp ce saream prin copaci priveam fetele celor care se aflau pe sol, toti radeau si zambeau, unii se plimbau, altii spuneau glume, iar altii pur si simplu aveau zambetul pe buze fara motiv... ma uitam la ei, nu aveau nici o grija, nu le era frica de viitor si traiau clipa... mi-as fi dorit probabil uneori sa fiu ca ei, dar se pare ca asa a vrut soarta, sa ma caleasca de mica si sa devin dintr-o copila inocenta in copliarie, o kunoichi de exceptie in adolescenta si probabil o femeie puternica la maturitate... pentru ca asa imi spunea mereu surioara mea draga, care intotdeuna stia ce sa zica „pe lumea astea toate au un rost si toate se intampla cu un rost, nimic nu e lasat la voia intamplarii” . Presupun ca avea drepatate, ma rog, am scuturat usor din cap dupa care mi-am intreptat privirea inainte si am marit pasul.
Ajuns in cladirea ce adapostea biroul doamnei Tsunade, o salut pe Shizune politicos si aceasta ma saluta la randul ei, dupa care o intreb daca o pot vedeam pe Tsunade-sama.
- Sigur, du-te linistita, tocmai ma intorc de la ea si spre mirarea mea nu este asa de ocupata. Imi raspunse aceasta cu zambetul pe buze
Am schitat un zambet destul de credibil dupa care am plecat. Ajunsa in fata biroului, am batut usor in usa dupa care am auzit un „ Intra!” autoritar si am apasat usor pe clanta usii.
- Sakura, spune asta deloc uita ca ma vede , ce faci?
- Nu prea bine, dar nu conteaza ce fac eu, trebuie sa discutam. Ii raspund la radul meu fara sa schitez vrun sentiment
- Sakura, orice ar fi putem amana, am treaba. Imi spune ea cu o voce calma
- Nu! Chiar nu putem amana si o sa discutam acum! Spun eu enervandu-ma un pic de atitudinea ei si raspunzandu-i mai mult tipat
Aceasta ramand uimita de faptul ca pentru prima data am tipat la ea, ma pofteste sa iau loc si ma intreaba despre ce doresc sa discutam. Eu ii raspund scurt „Sasuke”.
- Tsunade-sama, de ce la-ti lasat sa plece? In afara satului unele tentatii sunt mari...
- Sakura, va fi intotdeuna unul dintre noi, nu cred ca va trada satului, de fapt sunt aproape sigura ca asta nu se va intampla.
- Aproape, accentuez eu cuvantul, dar nu sunteti sigura!
Aceasta pleca putin capul dupa care spune „Ce va fi, va fi!”dupa care de parca asta nu ar fi fost de ajuns m-a anuntat ca si Hinata impreuna cu Naruto au plecat alaturi de Sasuke. Cand am auzit am dat usor cu pumnul in masa resusind sa aduc tacerea in camera. Am incheiat printr-un „La revedere!” dupa care am iesit val-vartej pe usa.
Trecusera fix 6 luni de la plecarea lui Sasuke si nu auzisem nici o veste rea despre el, ceea ce era un semn bun. Astazi este reuniunea catorva Kage iar Tsunade m-a chemat ca sa-i fiu garda de corp pentru ca fiecare Hokage are plus ca era pentru siguranta ei. Iar cum eu fiind antrenata de ea in tot acest timp de la plecarea brunetului, am devenit destul de puternica. Ajunsa in mijlocul padurii alaturi de Tsunde – pentru ca acolo se desfasura discutia, departe de ochii curiosilor – .
- Ma bucur ca a-ti ajuns, Tsunade-sama! Am vesti importante. Spune unul dintre Kage.
- Buna ziua! Despre ce este vorba?
- Despre Uchiha Sasuke, Uzumaki Naruto si Hinata Hyuga.
Cand am auzit am ramas incremenita, insa nu am zis nimic si mi-am pastrat figura lipsita de sentimente, desi in inima mea era prezenta ingrigorarea fata de cei trei. Cei doi Kage si-au continuat dicutia. Iar imediat dupa ce Tsunade-sama a intrebat ce este cu cei trei, am ramas incremenita de ce auzeam. Kazekage-le satului Nisipului a inceput sa-i istoriseasca cum in satul lui au omorat cu sange rece niste femei, cum au ucis niste garzi de corp in timp ce se indreptau spre satul lor si cum au incercat sa-l asasineze pe Gaara. Eram speriata, ce s-ar fi intamplat daca Tsunade m-ar fi pus sa-l ucid pe Sasuke-kun? Ma asteptam la orice deoarece pe fata ei se putea citi mania. Toate celelalte discutii au fost bazate pe nimicuri si oricum eu nu eram atenta... ma gandeam, ce ar fi mai bine: sa plec sa ii gasesc pe cei trei si sa tradez si eu satul sau sa invat sa-i urasc? Desi nu era o decizie usoara in cele doua ore de discutii am ajuns la o concluzie, Sasuke era un tradator, era omul care ucide cu sange rece si omul care mi-a adus lacrimi pe chip... pe care am decis ca merita sa-l ucid. Asa era mai bine pentru toti, chiar daca pe moment nu concepeam fara el ce inseamna sa traiesti, eram sigura ca voi reusi sa trec peste. Din acea zi, am stiut ca nu voi mai fi aceeasi Sakura Haruno de pana acum si in acea zi mi-am insamantat in inima ura pentru Uchiha. De atunci in fiecare zi am inceput sa-l urasc mai mult si mai mult.

End FlashBack

Simteam tot pe pielea mea, faptul ca voiam sa-l ucid dar nu puteam, confuzia si tradarea fata de fapta lui Sai, neputiinta de a o salva pe Karin... Dar eram constienta ca totul se va termina cat de curand pentru Uchiha pentru ca si eu sunt puternica si nu mai sunt fetita plangacioasa...
- De ce...? am intrebat eu in soapta dar se pare ca toate privirile s-au atintit spre mine.
- Pentru ca ...


!!!! Nu ratati urmatorul capitol Adevarul depre Sai
ACEST CAPITOL IL DEDIC IN MOD SPCIAL LUI • Rusk`Key • PENTRU COMENTARIILE SI CRITICILE LASATE, PENTRU CA VREA SI MA AJUTA SA EVOLUEZ SI PENTRU CA IMI SPUNE SI CE II PLACE SI CE NU. SPER CA ACEST CAPITOL SA O FACA CAT DE CA MANDRA DE MINE SI SA FI EVOLUAT MACAR UN PIC. SI SA VADA CA AM INCERCAT CAT MAI MULT SA TIN CONT DE SFATURILE EI !!:D[font=Arial]

[hiimera]

Ai adus nextul.. mă bucur. :")
Mercii că mai anunţat şi să mă anunţi în continuare.

Sincer nu mă asteptam să evoluezi aşa de repede, bine că tu ai lipsit o vreme de pe forum, sau cel puţin nu ai mai postat.
Nu ştiu, se poate să te fi antrenat, ai mai scris ceva.. cine ştie ? Oricum mă bucur enorm să văd cum evoluezi şi da sincer sunt fericită de pasul acesta pe care l-ai făcut.

Capitolul arată bine estetic, la fel ca la înfăţişare.
Ai avut doar câteva greşeli de tastare, nu grave ci, minore.
În rest aşa ai reuşit să descrii mai bine sentimentele Sakurei, mai ales la acel FlashBack - foarte reuşit, cu toate că ar mai merge să le mai amplifici puţin şi să te foloseşti mai mult de ficuri de stil, chiar ar prinde bine.
cţiunea nu este grăbită, asta chiar mă uimeşte şi îmi place foarte mult.
Ideea este buna, nu s-au întâmplat foarte multe aici, dar chiar şi aşa e bine.

Înafară de laude şi felicitări nu prea am ce să îţi ofer, de data asta s-a văzut încercarea ta care a dat succes. Ţine-o tot aşa şi rămâi în continuare atentă.

Ps: Eşti prima persoană care îmi dedică un capitol.. :x :o3
Mulţumesc foarte mult, înseamnă enorm pentru mine. :*
M-ai luat prin surprindere. >:D<

[Sho-Yo]

Buna,
Dupa cum ti'am si zic o sa'ti las un comm, nu prea lung caci nu prea am ce zice. Dupa parerea mea te descurci bine si de asta nu prea zic nimic de rau. La descriere te descuri de minunte, descrii multe lucruri, locuri, sentimente, actiunea nu mi se pare grabita, dialogul sa fiu sincera...imi place. Greseli de tastatura/exprimare nu am avzut deci totul mi se pare o.k. Sper sa apara continuarea la fel de repede ca si azi :-h