Viaţa mea e frumoasã exact asa cum e ...

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Desclaimer: Nu detin nici un personaj naruto, toate ii apartin lui
Masashi Kishimoto si nu fac profit pe seama lor.

Viata e frumoasã exact asa cum e …[font=Arial]


1. Trecutul meu




Mereu m-am intrebat de ce viata nu mi-a dat niciodatã ceea ce mi-am dorit . De ce nu puteam avea viata altor fete de cinsprezece ani … de ce eu trebuia sã imi trãiesc fiecare zi in durere , suferintã si lacrimi , in tristete si singurãtate . Pentru cine nu stie , singurãtatea este cea mai grea pedeapsã , sã trãiesti singur , nimãnui sã nu-i pese de tine , sã nu ai cu cine schimba o vorbã , nu doresc nimãnui sã cunoascã acest sentiment cãci este foarte aspru si fãrã mila . Uneori imi doresc sã fiu din nou micã , sã stau cu capul in poala mamei mele , Kaya , care imi povestea noaptea fel si fel de intamplãri cu printi , cu multe comori si cu un final fericit … Eram asa o fetitã naivã , care credea tot ce i se zicea , mereu mã gandeam cu o sã fie viata mea cand voi creste , credeam ca totul va fi roz , ca odata ce o sa fiu mare problemele mele vor disparea . Si totusi pe cat de optimista si increzatoare in viitor eram , viata s-a incapatanat sa imi demostreze ca nu este asa . Pentru inceput , tata era un betiv , care o batea pe mama si ne facea viata un iad – mie , surioarei mele Aiky si mamei noastre Kaya – asa ca mama a decis sa puna capat suferintei , prin as lua viata .

Flashback

15 Decembrie , era o zi friguroasa de iarna , eu impreuna cu surioara mea Aiky eram afara jucandu-ne cu zapada . Iarna era anotimpul preferat al surioarei mele de doar 4 anisori . Ne placea san e trantim in zapada , chiar daca era rece si aspra , cand eram impreuna niciodata nu simteam frigul . Mereu o luam si o tranteam in zapada iar ea incepea sa rada si imi spunea ca “ data viitoare nu ma mai iei tu prin surprindere Sakura “ . Sau de cele mai multe ori incepea sa faca ingerasi in zapada , cand o vedeai , cu parul blond ca spicul graului ravasit , cu ochiide un albastru-inchis care ma priveau cu atata veselie . Si in fine , dup ace ne jucam ea venea si ma imbratisa , in tot frigul puteam simti caldura din fiecare imbratisare pe care mi-o acorda , pentru ca era plina de iubire . Si ca de obicei , intrasem in casa si deodata am auzit un poc . Impreuna cu Aiky am luat-o la goana inspre locul din care a venit zgomotul . Cand am ajuns in bucatarie am ramas socata , acea imagine era graoznica … pe podea era o balta de sange si mama zacea in mijloc cu pistolul in mana dreapta . Cum a vazut asa Aiky a tipat cat au tinut-o plamanii si a fugit infricosata in camera ei . Desi pentru inceput nici macar nu am vrut sa mai fac un singur pas , simteam ca nu am forta sa intru acolo , dar nici sa plec , simteam nu imi pot controla picioarele … Totusi , nu stiu de unde am gasit puterea necesara si am intrat . Cu fiecare pas pe care il faceam simteam ca imi ingheata sangele in vene si cu pasi marunti si nesiguri , m-am indreptat spre masa , acolo unde am vazut un biletel . L-am ridicat de pe masa si am inceput sa citesc

Draga Sakura ,

Eu nu mai pot trai asa … aseara tatal tau m-am batut ca un animal , a dat in mine pana cand sangele a inceput sa curga din ranile lasate de el . Desi va iubesc pe tine si pe Aiky ca pe ochii din cap , nu mai pot trai asa . Te rog sa ai grija de sora ta mai mica . Vreau doar sa stiti ca va iubesc si sa ma iertati pentru ca am ajuns la o astfel de solutie drastica .

Cu dragoste ,
Mama ta

Urmatoare zi , cand tata a ajuns acasa si a vazut ce s-a intamplat in casa , nu a zis nimic . Nu aa exprimat nici un fel de sentiment .. nici nu e de mirare , era mort de beat , nici nu cred ca constientiza gravitatea problemei . Era intr-o stare avansata de ebrietate si nici treaz nu era prea normal … Nu stiu ce s-a intamplat pentru ca eu iesisem putin pana afara , am auzit doua focuri de arma si am luat-o la fuga catre casa … Aiky , impreuna cu tata erau , morti . Intotdeauna am stiut ca tata e nebun , dar niciodata nu m-am gandit ca ar fi in stare sa isi omore propria fiica .

End Flashback

De atunci in fiecare zi m-au urmarit regretele sau mai bine zis regretul .. regretul ca daca eram acolo , poate o salvam pe Aiky . Mereu m-am gandit ca mai bine eram eu acum in ceruri nu ea …
Si de atunci , am fost singura , fara familie la o varsta destul de frageda de doar 6 ani . Nimeni nu ma baga in seama toata lumea ma respingea , ma judeca si ma batjocorea .
Tostusi , cu timpul am invatat sa nu ma mai judec asa dur . Si totodata cu timpul mi-am dat seama ca poate a fost mai bine asa , viata a fost rea cu mine doar ca sa ma intareasca si in timp mi-am dat seama ca dupa fiecare ploaie , iese si soarele si apare un curcubeu minunat .
Si … acesta este trecutul , pentru ca prezentul sta cu totul altfel …




!!!!! Stiu ca este scurt , dar sper ca este scurt si bun decat sa fi fost lung si prost :P . Sper ca am destula descriere si restul . Acesta este doar un capitol de inceput , ve-ti vedea din capitolul urmator cum stau cu dialogul si tot . VREAU SA MENTIONEZ CA NU VA FI DRAMA SAU CEVA DAR NU ESTE SASUSAKU !!


Scuze ca nu am scris decat putin cu diacritice dar sunt obosita :*

p.s nu stiu cand postez nextul pentru ca dau teza pe 9 mai :X la romana . papa .

[hiimera]

Revin cu une edit, imediat ce termin de mancat.. :*

Gata.. pai ce sa iti spun, ai facut o treaba minunata cu primul capitol.. deja imi dau seama care este cuplul, dar nu spun.
Ai descris foarte frumos, insa de cateva ori ai cam repetat cateva cuvinte si nu a fost bine. Incearca sa nu te rezumi la asta.
Actiunea nu a fost grabita, mi-a placut cum ai facut totul.
Iar povestea a fost chiar trista, chiar m-am simtit rau pentru ce a patit saraca Sakura.. :(

Scuze nu prea pot sa spun multe, astept nextul. :*

[Zummy]

ahhhhhhhhhh ce suparata sunt ca nu eu las prima comm x-( dar cred ca am dat de o mie de ori pe ficul acesta ca sa imi apara si deasta nu-s prima si imi cer scuze pentru ca trebuia sti tu de ce dear si cum am spus si pe mess imi place si cum spune kt.kat si eu stiu care va fi cuplul deci dear te rog next cat de repede posibil te intelg e scoala si e teza conteaza dar totusi ......sa nu intarzii dupa 9 mai te asteptam cu un nou next mai mare si palpitant deci draga te rog cu viteza luminii next :* si sa nu uit mai vb pe mess ..ja ne surica :-h

[Rose ^^]

Buna, pai sa vedem. Mersi ca mi-ai spus, un fic nou e mereu bine venit, mai ales cand e frumos.
Ai inceput bine si in forta, mi-a placut cum ai descris sentimentele. Am simtit si eu o oarecare durere, ma bucur ca stii sa transmiti acest sentiment. Ce mi-a mai placut a fost faptul ca nu ai intrdus personajul direct ca in alte ficuri, chiar frumos, asa dintr-o intamplare. Greseli nu am vazut si la lungimea capitolului nu zic nimic pentru ca continutul e frumos si completeaza tot. Acel flashback a fost genial. Sper sa te descurci bine si cu diaogul. Ideea pana acum e interesanta, ma capteza, voi vedea pe viitor.
Spor la scris :bye:

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Viata e frumoasã exact asa cum e …[font=Arial]


2. Prezentul …


Si … acesta este trecutul , pentru cã prezentul stã cu totul altfel … pentru cã am cunoscut-o pe EA . Ea , care imi este ca o sorã , care de patru ani m-a sprijit in tot ceea ce am fãcut , care niciodatã nu m-a descurajat si a crezut mereu in mine . Ea este Karin , o fatã roscatã , cu pãrul cam panã la jumãtatea spatelui , cu ochii roz scosi in evindentã de o pereche de ochelari negri . Era o fire rebelã , o kunochi foarte bunã si o prietenã de incredere . Si acum cã v-am cam spus cum au stat treburile in trecut si cum au evoluat in prezent , sã revenit cu adevãrat la prezent .
Este 7 Mai , astãzi am o misiune impreunã cu Karin si cu incã un baiat despre care nu ni s-au dat informatii , doar ni s-a zis ca va veni cu noi si ne asteapta la iesirea din sat la ora doisprezece fix . Este deja ora unsprezece si jumatate asa ca ma apuc sa ma imbrac si imi iau kunai-urile pe care le pun intr-un rucsac alaturi de cateva sticle cu apa si o plapuma . Imi iau vesta de culoare rosu-sangeriu pe spatele careia era un cerc alb – simbolul clanului Haruno – o preche de pantaloni scurti negri si cizmele lungi pana la genunchi . Ma intrept catre oglinda si imi prind parul . Ma uit mai atent si imi amintesc de mama … semanam exact cu ea pielea alba ca zapada buzele rozalii-rosii , iar ochii nu i-am mostenit de la mama , ci de la “ bunul “ meu tata , aveam ochii verzi ca iarba cruda exact ca el . Imi scutur usor capul dupa care imi prind repede parul roz pal , ravasit , lung pana aproape de sezut . Imi iau rucsacul si ies din casa , acolo intalnindu-ma cu Karin .
- In sfarsit ! spuse ea . Trebuie sa ne grabim , haide , presupun ca viitorul nostrum coechipier ne asteapta deja .
- Bine atunci , haide ! ii raspund eu calma ca de obicei .
Mergem in jur de zece minute , ajungand la iesirea din sat . Acolo se puteau deosebi doua siluete , a unei femei si a unui barbat. Uitandu-ma mai bine observ ca este Lady Tsunade , sensei-ul meu si totodata Hokagele satulul Ascund intre Frunze . Aceasta era o femeie cu un caracter puternic si o luptatoare desavarsita de aici dat fiind faptul ca este unul dintre cei trei Sannini . Tsunade avea parul putin mai lung de umeri , prin in doua codite lasate sa cada peste decolteul generos , ochii caprui , buzele roz-trandafiriu si ca statura era medie . Ne apropiem din ce in ce mai mult de ea si o salutam . Acesta ne spune ca EL va fi noul nostru coechipier , aratand catre baiatul de langa ea . Imi indrep privirea catre el si incep sa il studiez din cam pana in picioare . Avea parul scurt si negru ca pana corbului si ochii ca taciunii , iar pielea era alba ca spuma laptelui . Parea destul de pampalau sin u arata a genul acela de ninja puternic , curajos , gata sa lupte pana la ultima suflare pentru pace si dreptate , dar nu judeca cartea dupa coperta … Facem cunostinta si aflu ca il cheama Sai si ca s-ar putea sa colaboram mai mult timp de acum in colo . Ne luam la revedere de la Hokage .
- Deci trebuie sa ajungem in Tara Pasarii de unde il luam pe Sayoshi si il aducem in sat . spune Sai calm .
- Si mai trebuie sa il ducem apoi din nou in Tara Pasarii ? intreba Karin putin nedumerita .
- Nu … am inteles ca te asta se vor ocupa alti ninja . continui eu .
Dupa aceasta mica convesrsatie legata de infomatiile pentru misiune ne-am continuat drumul in liniste . Sayoshi era un om foarte important din Tara Pasarilor care veanea in satul nostrum pentru a discuta nu stiu ce treburile legate de comert cu Hokage-le si pentru a semna un contract si noi trebuia sa ne asiguram ca ajunge in siguranta .
Dupa cinci ore de mers continuu , ne-am asezat un pic pentru a ne trage sufletul .
Deodata un kunai este aruncat catre Karin dar este oprit la timp de ... Sai ?! Si eu care il credeam un pampalau ... Ma ridic instinctiv in picioare si strig cu un glas hotarat :
- Oricine ai fi , iesi afara si lupta !
Insa nimeni nu s-a aratat si au inceput sa fie aruncate din ce in ce mai multe kunai-uri si sa fim atacati de niste clone , pe care se pare ca Sai le-a eliminta cu o mare usurinta . Deci este ceva de capul lui pana la urma ... Vazand ca nu doreste sa se arate persoana care ne ataca , am dat o data cu pumnul in paman , nu cu foarte multa chakra si tot pamantul sa facut bucati . Totul arata ca dupa un cutremur catastrofal , copacii rupti de la radacina , pamantul era bucati si nu se putea vedea nici urma de om . Ina Karin mi-a facut semn , semnul acela insemnand ca simte chakra unei persoane .
Si deodata , de nicaieri isi face aparitia ...


!! Stiu ca este scurt si nu foarte interesant si poate dialogul este sec dar vreau sa evoluez si o sa vedeti cu timpul va incepe din ce in ce mai original si interesant . Scuzati faptul ca am scris doar putin cu diacritice dar imi este foarte plictisitor sa le pun mereu asa ca o sa incer cu timpul sa ma preocup si de acest aspesct cel putin sa termin eu tot sa am descrie, dialog etc etc . Scuzati greselile de tastare dar nu am avut tim sa il corectez .

Multumesc tuturor celor care au dat comentariu ;)

VREAU COMENTARII CRTICI DURE , PENTRU CA VREAU SA EVOLUEZ :P.

[Zummy]

si daca e scurt ce nu esti obligata sa postezi 7 mii si inca nus stiu cat de pagini dar credeam ca nu o sa mai vina ziua asta in care sa vad urmatorul capitoll decat dupa 9 mai :)) dar ma bucur ca l-ai postat azi si da imi place cu descrierea stai binisor si ne-ai lasat in suspans sau cum se mai zice cu sufletul la gura :) si cred ca-s akatsuki ca altcineva cine sasuke nu are cum si daca pui urmotorul caoitol tot inainte de 9 mai poate maine :"> e si mai bn dar nu cred pentru ca doresti sa duci suspansul la extrem si cred ca ai si reusit deci draga cum spuneam te omor daca nu pui nextul inainte de 9 mai.... asa ..cadou de inainte de teza :)) deci fi darnica si imparte nexturi sau urmatoare capitole de surica te voi omoraaaaa "you are die" :yondaime: ok ok O.o next please si mai vb poate imi mai spui particele mici fragmente da da poate ja ne :-h

[Shadow.]

Bună. După cum ţi-am promis, am venit cu comentariul. Am să comentez fiecare capitol, astfel încât vei afla părerea mea despre amândouă.

[Shadow.]

Bună. După cum ţi-am promis, am venit cu comentariul. Am să comentez doar primul capitol, astfel încât vei afla părerea mea despre amândouă mai încolo.

Idee : Mi-ai lăsat impresia că ficul va fi o dramă, deşi, am văzut la sfârşit acea mică ' atenţionare ' . Nu mi-a plăcut faptul că ai descris trecutul ei deodată. Era mult mai bine să fi dezvăluit pe parcursul capitolelor toate acele amănunte, nu să faci un capitol întreg cu ele.
Aspect : Capitolul arată bine din punct de vedere stilistic. Îmi place că ai pus acel Flashback scris cu italic, capitolul devenind mai aspectuos.
Moduri de expunere : Pot să spun că dialogul a lipsit total din primul capitol, micşorând automat lungimea acestuia. Însă, naraţiunea compensează lipsa replicilor din capitol. Descrierea ar trebui îmbunătăţită, încearcă să lucrezi la ' pronunţarea ' sentimentelor.
Lungime : Acceptabilă.
Greşeli de ortografie / exprimare : Am văzut în prima parte două greşeli, însă le-am pierdut pe parcurs. Să fiu sinceră, nu m-am uitat prea mult după ele, doar că cele două mi-au sărit în ochi.

[Ciufulitaa!Băă]

Helăău

Soo...am trecut si eu pe aici pentru a comenta ficu' tau b/c...imi place sa comentez :D.
Inceputul e minunat!Ai inceput cu un flash back foarte reusit dupa parerea mea.Descrii bine sentimente Sakurei, ceea ce m.a facut sa simt si eu o oarecare durere, citind mesajul mamei sale si partea in care aceasta i.a gasit pe Aiki si tatal sau morti.
Greseli nu am observat, nici de tastatura, nici de gramatica.
Ce sa mai spun...spor la scris si mult succes!:)>:D<

[Rose ^^]

Buna, din nou. Tu vrei critica: mai eu nu stiu ce sa critic. Adica cu descrierea stai chiar bine, si eu care credeam ca e vorba de un baiat care a sustinut-o pe rozalie:)) waw Karin fata buna, ok si la ficu meu e asta:)) dialogul la un moment dat mi sa parut nepotrivit, cand a schimbat replica cu Karin, la inceput. Mergea mai mult o vorbire indirecta, adica raspuns. "i-am zis un simplu "sa mergem" dupa care.." Mi-a placut cum ai facut descrierea rozaliei, uite chiar gasesc ceva frumos aici. actiunea inca e ok, voi vedea pe viitor. Greseli nu ai si in privinta diacriticelor, nu te obliga nimeni sa le pui:)) stiu ca-s enervante, adica am corectat ceva pentru scoala si am innebunit, dar sa mai pun si la ficurile mele kilometrice(capitol) diacritice, mor. asa revenind. Diamensiunea no comment, e bun capitolul si la dimensiune nu zic nic. Deci Sai e alesu? Interesant si original.
Nextu il aduci cand poti, eu nu te grabesc. Spor la scris si bye. >:D<