Un nou inceput,un nou talet!

[Bleidy]

Capitolul 1: Casa bantuita

Era ultima zi de scoala.Yupi!!!Am scapat.Ultima ora era muzica unde cantam cantece despre vara.Ca in orice clasa aveam un clovn, un derbedeu , un destep si tot asa.Dupa ore am mers acasa reped si m-am schimbat din uniforma moharata cu o rochie albastra si mi-am prins parul astfel lasand niste sufite pe langa fata si arajandumi bretonul filat, ca si restu parului.M-am uitat in oglinda ... Ochii mei rosi straluceau iar parul meu era mov...Oooo!Incep sa ma invart prin camera si merg in sufragerie unde era sora mea ce se uita la televizor.
- Yoko!o strig iar aceasta isi intoarse capul spre mine.
- Ce este?
- Anu viitor merg la liceu ca si tine!ii spun copilaroasa si o strang in brate.
Era o fata inalta cu parul pana la mijloc ca si mine si ochii verzi.Diferenta era ca parul ei era obisnuit adica lasat in voie sa creasca.
Nu avea breton ca si mine cea ce ne diferenta . Semanam mult la infatisare.Cu exceptia tunsori si a ochilor.Insa si varsta : ea are 16 ani si eu 14 ani.
- Hana!Gasca ne-a invitat la casa bantuita!spune ea.
- Nu exista fantome!spun eu razand.
- Ca ei inteleg asta!spune ea si rade la randul ei.
Se facu ora 22:00. In fata usi era gasca.Era una destul de mare. Kimi era sefa gasti. O fata cu parul portocaliu imbracata cu un tricou larg si strans puntin mai jos de pipet unde era cunturat de o dunga neagra si manecile erau in franjuri, o perechi de pantaloni pana la genunchi cu multe buzunare de culoare alba ca si tricoul si niste sandale stil grecesc.Alta fata era Saku.O fata cu parul verde tus bob si cu ochii albastri.Era imbracata cu o fusta scurta rosie, colanti albi si un maiou cu un decolteu genoros de culoare alba.In picioare avea niste sandale cu toc de culoare rosie. Ultima fata era Mia.Puteam spune ca era cea mai zapacita.Fata avea cam 17 ani fiind cea mai mare dintre fete.Parul il avea albastru si ochii negri.Purta o perechi de pantaloni scurti si un maiou ce era strans la piept si larg in rest de culoare neagra.In picioare avea niste adidasi albi. Baieti erau doar 4 . Un baiat pe nume Claus.Era cel mai mare avad 18 ani. Un baiat inalt cu parul castaniu si ochii albastri.Era foarte bland si dragut.Purta un tricou negru si o pereche de blugi . Frans era cel mai mic avand ca si mine 14 ani.Era un baiat zapacit si ii placea aventura.Parul lui era albastru si ochii verzi.Era actratia fetelor de varsta mea insa mie nu imi placea de cat ca un amic.Purta o pereche de blugi si un tricou rosu. Altul era Kailan.Era un baiat misterios si puntin Emo.Era imbracat doar in negru . Parul il avea negru cu sufite albastre si ochii negri. Fairan era cel mai tare.Era un motociclist de 15 ani cu parul roscat si ochii verzi.Era inalt si asa de dragut. Era de treaba ca si Kailan , cei doi pareau tare asemanatori.Parca ascundeau ceva.Era imbracat cu o pereche de pantaloni negri , un tricou rosu si peste o vesta neagra.Purta niste adidasi rosi cu negru. Eu eram imbracata cu o pereche de egari negri si peste o rochie scurta alba.Purtam o perechi de balerini albi.Sora mea purta o perechi de pantaloni largi pana la genunchi si un tricou mai strans ce scria ,, Love and Dark " . Purta o perchi de adidasi movi.
Am mers pe strazile aglomerate.Si la ora asta era Tokyo...Full!Am ajuns intr-un cartier retras si infricosator.Am mers in casa ce se zicea ca era bantuita.O casa derapanata cu gemurile sparte , scanduri putrezite, si foarte mare. Nu stiam cat de infricosatoare era pentru Yoko dar mie deja imi placea.Cred ca si lui Yoko.Eram fascinate de supranatural.Am intrat in casa si am inceput sa mergem doar doi pasi iar usa se inchise in urma noastra.Se auzira niste sunete strani iar toti ne-am adunat la un loc.
- Unde sunt....spune Kimi.
- Cine? am intrebat eu si Yoko deodata.
- Fairan si Kailan...spune Saku.
- Nu imi place locul asta!spuen Claus.
- Nici mie!spune Kimi.
Toti se privira si au luat-o la goane sper usa deschizando si fugind ca nebuni.Numai noi am rasmas iar usa se inchise sub privirile noastre.
- Lasilor!tipa Yoko.
- O domane!spun eu.
- Nu exista fantome!imi spune ea.Nici vampiri , nici strigoi , nici zombi!
Ma uitam la Yoko si deodata am vazut pe langa ea un fel de ceata alba cu forma omaneasca.Aceasta a ridicat o sabie deasupra lui Yoko.
- Atentie!strig eu.
Yoko se intoarce si cand vede fantoma tipa si cade pe jos in timp ce sabie se apropie de ea dar trece prin corpul ei fara sa o raneasca.
- Si cica nu exista fantome...spun eu.
- Cred ca murim aici!spune Yoko.
- Da.
Auzim ceva in spate si nimic insa vedem pe jos ceva rosu.Vreu sa il ridic iar de sus cade un pian.Sora mea m-a tras repede iar pianul gauri podeaua aproape distrugand tot parterul.Am inghitit in sec.De jos de la pian incepe sa se auda un cantec .
- Zici cai Bethowan.zice Yoko
- Da sigur co bantui el casa asta.zic eu razand.Nare cu ma sa fie fantoma lui.
- Ba da sunt.se aude o voce de jos
Ne-am uitat speriateuna la alta.Se auzi o voce groasa de femeie de parca canta la opera nu alta , desi canta in franceza.
- Au inebunit fantomele?am intrebat eu.
- Nuu! Noi am inebunit ca le vedem spune razand Yoko.
Deodata de langa un dulap auzim o voce de femeie cantand.Ne ducem acolo si vedem o femeie cu parul blond,buzele rosii si in partea stanga avea o alunita.Era Merlyn Monroe.
- Buna seara.zice ea
- E zi. o contrazice Yoko
- E noapte de fapt!spun eu.
- Ma rog.Va fac o dedicatie cu cantec?intreaba ea
-Nu multumim. raspund eu.
-Hai sa va fac o dedicatie!spune ea.
A inceput sa cante iar noi am fugit repede ca nu prea cred ca vroiam sa murim ascultand o fantoma catareata. Am inceput sa urcam la etajul 2.Se aude un ras ciudat.Ne-am prins de maini si am inghti in sec in fata noastra o feie cu o privire nebuna si plina de sange radea.Deodata femeia s-a napustit asupra noastra cu un cutit.Amandoua ne-am ferit iar ea a cazut peste balustrada scarii.Am luat-o iar la fuga si am ajus la ultimul etaj.La 3 Ce o sa se mai intample? In fata nostra vedem niste haine rupte apoi o creatura dezgustatoare.
- Ala...e..Ma balbaiam mai rau de cat as fi crezut.
- Un zombi!exclama Yoko.
Zombiul avea o privire patrunzatoare avand in vedere ca avea un singur ochi celalalt fiind scos.Pielea era verde si urata.Deodata auzim o spartura si vedem cum o piatra cade in capul zombiului.Spartura fusese de la gemult spart de piatra.Am mers pe culoar si am observat un alt rad de scari ce coborau in jos.Am mers usor pe ele si am trecut pe langa niste tablori.Mi s-a parut ca cel ce va fi urmatotorul clipise.Se auzi un zgomot de la el.
- Hana... Tocmai a vorbit?
- Aaaa...
Eram infricosata.Cand ajungem paralel cu el ne uitam si nimic.Dupa inca 10 secunde :
- Bum!tipa tablul facandune sa cadeam peste balustrada.Eu am cazut pe canapeau prutrezita iar ..Yoko...Yoko era in mainile unu schelet.Sora mea a tipat si a sarit ca arsa din mainile oaselor alora ambulante.Scheletul avea oasele usor arse.Deodata acesta a facut un zgomot ca si cum sar rupe,a facut o plecaciune si oasele lui s-au imprastiat.
- Ce a mai fost si asta? intreb gata sa imi dau una in cap.
- Daca am vazut bine,a fost un schelete ambulant.
Eram ametite amandou.Ne intoarcem si prin tot acel intuneric destingem doua perechi de ochii rosi.Am incremenit de frica si am vrut sa fugim .Ne-am intors iar cei doi ne-au prins de mijloc.Simtim amandoua cum niste colti ne strapungeau gatul apoi tot a fost negru.
- Ce?am tipat eu puternic.
Nu mai eram in casa aceia eram la mine in camera imbracata in hainele de aseara.Am fugit la sora mea speriata.
- Hana...Esti bine?am intreba uimita.
- Ce vis...
- Si tu?Si eu!
Ne atingem gatul si vedem ca suntem bandajate.Asta nu cred ca a fost doar un cosmar...

[Yoko-sama]

Ok surioara e randul meu.Sper doar sa le placa povestea cand vor comenta.

Capitolul 2: Comedie cu fantome

Ma uitam la Hana cum sta ingrijorata in fata oglinzii si isi tot studiaza bandajul.Si eu eram ingrijorata dar n ustateam si ma uitam la bandajul ala zici ca era godzila pe gatul meu.
-Da nu mai studia atat bandaju si desfal o data!strig eu nervoaza la Hana.
- Bine bine!
Il desface iar pe gatul ei erau doua urme de colti.
- Ce...
-Sunt colti.Dar...Nu se poate!zic eu speriata
- Vampiri??sari Hana.
-Nu.Nu exista.
- Nu!Nici fantomele nu exista si am intalnit doua!spune sarcastica.
-Nu cred.Cred totusi ca a fost un vis. Foarte realist.zic eu optimista
Hana sari la gatul meu si imi desaface banajul.
- Un vis nu ? a intrebat ironica.
-Da un vis.Poate ca ne-am lovit de ceva.
- Cu colti? intreba ea gata sa isi dea una.
-Bine poate ca so fi intamplat ceva ieri.Nu stiu.
- Schimbate si hai la gasca!imi spune ea iesind.
M-am schimbat repede cu u ntricou negru cu modele albe ep el si o pereche deblugi apoi m-am incaltat cu niste adidasi.Cand am iesit am vazut-o pe Hana imbracata cu o pereche de blugi si un tricou alb si o pereche de expadrile rosii.Am ajuns la gasca.Toti erau acolo destul de ingrijorati dar cand ne-au vazut si-au revenit.
- Cat ma bucur ca traiti!spune Kimi.
-Da dar dc nam trai? intreb eu destul de tensionata.
- Voi doua ati ramas singure in casa bantuita!spune ea serioasa.
Ne-am uitat una la alta speriata si imediat mi-am dat sema ca defact nu fusese un vis.Fusese realitate.Deodata ne-am uitat la Fairan si Kailan.
-Voi unde ati disparut ieri?intreb eu suspicioasa.
- Pai..Parinti ne-au chemat pentru ca au zis ca suntem prea mici sa umblam la 11 noaptea!au zis cei doi in cor.
Toti au inceput sa rada inafara de mine si Hana.Deodata vad o batranica ca vrea sa treaca strada dar un tir tocmai venea spre ea.Nu vroiam s ama uit dar am stat sa privesc.Tirul a trecut prin batrana fara sa ii fac nimic.M-am albit brusc la fata.Imediat simt o mana pe umraul meu.Ma intorc si il vad pe Kailan.
-Hei esti bine?ma intreaba el zambind.
-Da.zic eu privindul destul de spriata.
Am observat la zambetul lui ceva ciudat,caninii erau foarte ascutiti.M-am uitat al Fairan si am vazut acelasi lucru.
La un momendat o vad pe Hana alba la fata.
- De cand trec masinile prin oameni...spune ea insapaimantata.
- Hey!spune Kimi.
Se uita la noi si apoi continua.
- Hana...Yoko! Ce aveti? Sunteti mai albe ca varul lui tata din garaj.
-Noi nu ne simtim prea bine.zic eu incercand sa caut o scuza.Cred ca plecam acasa.
- Ok...spune fata destul de uimita.
-Stati!zice Kailan.Eu si Fairan va vom insoti sa fim siguri ca nu patiti nimic.
- Uooo!spune Kimi cu o fat adiabolica.
- Nici sa nu te gandesti!tipamam toti 4 de o data.
- Ok!spune fata razand.
- Yoko?Sa vina sau nu?imi susoti sora mea.
-Nu stiu.
- Haide!spune ea zambind.
- Kailan!In ce naibi ma bagi??tipa Fairan la el.
- In nimic? intreba sarcastic.Deci? se uiita la noi.
-Ok.zic eu
- Super!spune sora mea zambind.
Dupa cateva clipe Hana tresari.
- Si vazut batrinica ce a fost lovita de tir? ma intreba curioasa.
-Da.Si tu?
- Da! Mare si clar!spune lungind cuvintele.
-Vezi! Nu a fost un vis!spune entuziasmata insa apoi se albi.Asta inseamna ca vedem fantome?
-Da.Bine.Poate.zic eu inca suspicioasa.
- Imi e frica...Yoko..Batranica!imi spune ea si imi arata in parcul alaturat pe batrana ce fusese lovita de tir.
Cand am ajuns acasa amandoua am ramas cu gura cascata.Fantome zburau in jurul casei.Fairan si Kailan au plecat faras a zica nimic iar noi ne-am strecutat speriate printe acele fantome.
- Ce a fost asta??intreba Hana speriata.
-Fantome.zic eu calma apoi incep sa zbier. Aaaaa,fantome!!!
- Ne-am uitat la prea multe filme horro!adauga Hana.
-Da.Asta e.
- Sa o credem noi!a spus Hana razand.
-Da.As vrea eu.
- Da...Si ce facem? Ne baricadam..Doar nu o sa treaca prin pereti!spune calma.Sa treaca prin pereti!? !?tipa ea.
-Au trecut prin noi.E clar ca si prin pereti pot.
- Da...spune sora mea ganditoare.Hai sa nu le bagam in seama.
Vaza cade pe masa si se sparge.
-O da.Sa ne loveasca in cap,sa dea cu tunu in noi si noi s anu dac atentie.Uite vaza sa spart de al vant nu din vina unei fantome!zic eu nervoasa. O dar stai.Nu e vant ca totul e inchis.
- Da!
Se aude un scartait.
- E lemnul vechi!spun eu
- In bugatarie nu e parchet!ii zic ea razand.
Am mers in bucatarie si ma vazut o fantoma cum deschidea disperata sertarele.
-Te ajut cu ceva doamna fantoma?intreb eu curioasa apoi tip.Fantoma!!!!
- Da!Caut zahar!spune fantoma.
- Poftim!ii da Hana.
-Multumesc.zice fantoma si iese afara cu zahar cu tot.
-Hana.Aia era ultima punga de zahar!strig eu la ea.
- Da...Nu stiam!Fantoma da zaharul!
Fatoma trece prin usa si Hana se loveste de ea.Eu am mers langa ea si am ajut-o sa se ridice. Un batran trece pe langa casa noastra.
- Ai inebunit fetito!Voi si prostiile din ziua de astazi!spune si trece prin peretele unei cladiri.
Ma uitam in toate partile nestiind ce sa fac.Eram speriata.
-Hana hai sa ne mutam.zic eu brusc.
- Unde? In caz ca nu ai observat toate casele din cartier au fantome!spune razand.
- Da!Dispar fara urma si gasesc scuze penibile!
-Si nu doar asta.Si dintii lor.Caninii mai exact.
- Cum adica?
-N-ai observat?Au caninii prea ascutit.
- Nu m-am uitat la gura lor!spune razand.
-Eu da.
- Hmmm Vrei sa mancam ceva?ma intraba iar stomacul meu zice da in locul guri.
-Ok.
Am mers la bucatarie si eu am vrut sa scot niste pizza din frigider.Cand m-am uitat,nu mai era.Ma uit pe geam si vad cutia nostra de pizza la 3 fantome care mancau feliile de acolo.
-Hoatelor!!!strig eu nervoasa.
- Sucul!o aud pe Hana ca tipa.
In sufragerie niste fantome beau sucul de cirese.Am luat nerovasa matura si am mers la fantome si am inceput sa dau cu matura dupa ele.
- Yoko!Vecini o sa creada ca am inebunit!
-Si?Nu stau eu ca fantomele sa imi manance mancarea!
- Hai la restaurant!spune si isi ia geanta.
Am iesit din casa si eu nebuna am strigat:
-Sa gasesc casa asa cum e cand ma intorc!
Toti vecinii au iesit la geamuri si s-au uitat la mine.
- Nu le da idei!spunr Hana si ma lua de mana pornind sper restaurant.
Am ajuns al restaurant.Ne-am asezat la o masa si am primit meniurile.Cand a vrut sa dam comanda am simtit cu mcineva ma prinde de umar.M-am intors si langa mine era Kailan.
- Ce faci aici? a intrena Hana curiosa.
- Ma chinuie pe mine!zice Fairan.
Am inceput sa radeam.
-Mie mia trecut pofta de mancare.zic eu ridicandu-ma de la masa. Hana tie nu?
- Da!
Ne-am luat adio de la Kailan si Fairan si am plecat.Am ajuns acasa fix cand soarele a apus.Fantomele ma ascultasera.Ba chiar era mai curat.
-Hana e mai curat in casa?intreb eu.
-Da,si frigiderul e mai curat!striga ea din bucatarie.
Cand ma duc si va daproape ca imi cade falca.Tot frigiderul era gol.Deodata am auzit o bataie in usa.Am emrs sa deschid si i-am vazut pe Kailan si Fairan.Oare astia ne urmareau?
- Ce faceti aici? o aud pe Hana suspicioasa.
- Vreti sa me plimbam?spune Kailan.
- Ha? am intrebat uimite amandoua.
Kailan zambea si se uita la mine intr-un mod absolut sipnotozant.M-am uitat la Fairan care facea aclasi lucru cu Hana.
- Pe voi v-a batut soarele in cap? intreba Hana.
- Nu...spun cei doi razand.
Pana la urma am acceptat.Ne-am plmbat cam pana la 22:00.
- Sunt frumoase stelele...Nu baieti? intreba Hana.Baieti?
Cei doi disparusera.Am auzit niste zgomotedin fata si am vrut sa ne apropiem insa am cazut intr-o groapa si ne-am trezin intr-un felde tunel... Am inceput s amergem prin tunele si am ajuns intr-un cimitir.Femei si barbati fantome dansau. Deodata o fantoma vine si o ia pe Hana al dans.Eu am inceput sa rad. Aceasta fantoma o taraste si incepe sa danseze stil anilor 70.Pe mine un sclet pana acestia isi dau seama ca suntem oameni.
- Oamini...zic cei doi.Oameni!!!!au inceput sa tipe si sa se ascunde fiecare undeva.O fantoma se duse chiar inspatele lui Hana.
- Bau!spune ea sarcastoca iar fantoma o lua la goana.
Deodata am simtit ca cineva ma ia in brate.Semana mult cu Kailan.Cand m-am intors nu era nimeni.
-Ai simtit si tu ca cineva t eia in brate?o intreb eu pe Hana.
Vrea sa raspunda dar in aier se simte un parfin ciudat.Ametim si cadeam pe ceva moale inchizand ochii.Ne-am trezit iar in paturile noastre.Ce naibi.Am mers la Hana si iam dat una in cap apoi mi-am dat si mie.
-Ce ai? ma intreaba ea.
-Hai odata!Trezirea!E doar u nvis!strig eu aproape inabunita.
- Nu e nici un vis!spune o fantoma cu o tava de prajituri in mana.
- Tu ai furat zaharul!tipa Hana.
-Nam furat.Voi mi-ati dat apoi mi-ati zis pe nedrept hoata.
- Scuze!spune Hana.
-Ce e cu acele prajuturi?intreb eu
- Copii din zilele de astazi!zice un batran ce trece prin perete si pleaca prin altul.
- Doriti? intreba fantoma.
Ne uitam una la alta,apoi la fantoma si iar una la alta.
-Nu-s si ele fantome?intreb eu.
- Nu!
-Ok.
-Hei sti cine ne-a furat mancarea din frigider?intreaba Hana
- Batranul tavnos, Hennry si un ticnit de la spitalul de fantome nebune.
-Ok.Undei gasesc sa ii bag pe veci in mormant.
Fantoma a plecat fara s amai zica nimic.
-Pff,fantome.zic eu

[Bleidy]

Capitolul 3 : Aflare

M-am trezit somnoroasa din pat. M-am dus si mi-am facut siesta. Cand am vrut sa pieptan nu mai vedeam peria de par. Ma uit in staga si in dreapta , nimic.Ma duc la fereastra... O fantoma isi pieptana parul cu peria mea.
-Buna dimineata.zice fantoma zambind
- Aia e peria mea!tip eu cat sa na auda tot globul.
-Stiu dar n-am cu ce ma pieptana.Scuze.zice fantom si imi da peria ianapoi.
I-au peria si o bag sub jetul de apa.Nu vreau sa iau vro boala.Apoi m-am pieptanat si am mers sa imi caut niste haine pentru ca astazi gasca vrea sa mergeam seara la film si ziua sa ne plimbam si sa mancam la restauran.Mi-am ales o pereche de egari albi , o rochie scurta in caraori alb si negru comoda cu un decolteu generos si o pereche de sandele cu puntin toc negre.Mi-am prins parul intr-o coada si am iesit.
- Yoko!Fantomele asta sunt nebune!ii spun eu surori mele care statea in fata sifonierul ganditoare.
- Mie imi zici?intreaba ea aratandu-mi o rochie albastra sfasiata in bucati.
- O my God!Nu te-ai imbracat inca? o intreb curioasa vazand-o inca in rochia de seara.
- Ma gandesc cu ce sa ma imbrac si ce sa intanmplat ieri...
- Ieri? Ca au disparut baieti sau ca am dansat cu fantome si scheleti? spun curioasa.
-Da.
- Care dintre ele? o intreb deja prea curioasa.
- Ambele.
- Hmmm!A fost ciudat...Uite iti place asta? o intreb si ii scot din sifonier un maiou negru ce avea pe el o mana ce tinea o grenada , fiind putin mai mulat dar nici exagerat de larg.
- Da.
Yoko a dat sa se schimbe,dar chiar cand sa isi dea rochia jos o fantoma baiat a intrat pe geam.
- Iesi afara!striga ea luand o vaza si aruncand dupa fantoma dar vaza trece prin fantoma si se sparge de geam.
Eu si Yoko ne-am enervat . Geamul de la camera s-a deschis iar fatoma fu aruncata afara si geamul de inchide.Ne albisem la fata, eram mute.
- Ce a fost asta??intrebam amandoua de o data .
Eu si Yoko stateam si ne uitam speriate in toate partile.Imediat ce ne-am uitat amandoua la dulap,usile sau deschis.
- Bine!Imbracate si sa plecam o data pana nu ne trezim cu tavanul in cap!spun speriata.
Am asteptat vro 15 minute si Yoko apare cu maioul aceala negru , cu o pereche de egari negri si o fusta rosie.Pe egari scria Dark Angel.Am plecat la fantana unde trebuia sa ne intalnim cu gasca.Cand am ajuns toti erau acolo si discutau.Kailan si Fairan stateau langa apa si se purtau foarte ciudat,in timp ce toti restul radeau.
- Salutare!spunem noi.
- Si cum a fost intalnirea? intreba Kimi cu niste ochii nebuni.
- Ce intalnire?intreba Yoko.
- Aia cu baieti!spune Saku.
- Doar nu ieseam cu fetele!spun eu.
- Hai!Ziciti!spune Mia.
- Nu a fost nimic!spunem noi deja enervate.
Ii vedeam pe Kailan si Fairan susotind.Ne apropiem de ei si curioase ii intrebam.
- Unde ma rog aiti disparut aseara?intreb eu.
- Parinti...spun cei do.
- Doamne!Parinti vostri se sincronizeaza?Sunt spioni?Ce naibi ?intreba Yoko deja enervata.
Kailan a luato pe Yoko de mijloc si a mers cu ea putin mai incolo.Dupa 5 minute Yoko s-a trezit si i-a dat un pumn lui Kailan de la aruncat la 1 metru distanta.
- Sora ta e sarita!spune Fairan.
- Ca oi fi tu mai trez!spune eu nervoasa.
Fairan sa dus sa il ridice pe Kailan.Dupa ce Kailan sa ridicat,cand a trecut pe langa Yoko s-a uitat la ea cu niste ochii insetati de sange. In momentul asta Fairan l-a tras ira eu ma traso pe Yoko de acolo.
- Doamne!Ce ochii are Kailan!spun deja speriata.
- Si coltii.Crezi ca ei...
- Nu are cum! Nu .. Nu... Nu stiu!Hai sa nu ne gandim la asta!spun nedorin sa cred ca erau fiinte insetate de sange si fara pic de mila.
Kimi ne trasa la restaurant.Era un restaurant cu tema ,, Ocean '' . Era tare frumos.Ne-am asezat la masa si ne-am uitat la meniuri.Erau si fructe de mare dar am comandat noi cartofi prajiti cu pui. Am inceput sa mancam si mi s-a parut ceva ciudat.
- Fairan...Nu iti e foame? intreb eu.
Dupa ce am mancat ne-am plimbat si deja se facuse 7 seara.Am mers la film.Era un film amuzatnt.Deja se facu 22:00 pana s-a terminat. Am mers la pe strada precaute si am ajuns la sosea.Acolo ne-am despartit de gasca.Am vrut sa traversam strada cat semaforul mai era verde.La mijlocul zebrei semaforul sa facut rosu si o masina a aparut de nicaieri.Nu ne mai puteam ferii.Eram inghetate de spaima.Cand sa inchid ochi eu si sora mea am fost luate pe sus si duse pe trotuar.Eu eram in bratele lui Fairan iar Yoko in ale lui Kailan.Yoko aproape lesinase si am observat cum Kailan se uita la gatul ei,aproape vrand sa o muste. privit uimita . Ochi aceia rosi, colti ascutit , petele de sange de pe fata.M-au ingrozit.Nu..Nu imi venea sa cred cea ce vedeam. Deloc!M-am trezit in patul meu.Nu imi aduceam aminte nimic.M-am dus la oglinda si am vazut urmele de colti.Atunci mi-am reamintit.Fairan si Kailan.Ei erau vampiri.M-am dus repde la Yoko care statea pe pat si se legana usor.
-Kailan si Fairan?intreaba ea speriata
- Da!spun spun serioasa.

[Yoko-sama]

Nu vreau sa credeti ca sunt rea dar.................... CE AVETI DE NU COMENTEAZA NICI UNUL?!!!!! Stiu ca nu va pot obliga sa comentati dar totusi! Ce naiba? Nici macar un comentariu intr-o luna si ceva? Sa fie clar ca pana nu comenteaza macar unul EU NU POSTEZ!!!!!!x-(. Si daca va suparati asta e! Si eu si soramea ne-am suparat ca nu am avut comentarii si uite ca am suportat. Acum daca vreti celalalt capitol sa vad comentarii altfel nu stiu ce va fac.

[Daria v2]

Dragutelor, nimeni nu este obligat sa comenteze, dar comentez eu, dar nu va asigur ca va va placea ce voi spune. Deci :

Titlul este gresit, cred ca era Talent, nu Talet, sau o exista acest cuvant si eu nu stiu ce inseamna.

Aveti probleme cu ortografia si cu exprimarea, mai treceti pe la orele de romana, mai verificati- va capitolele inainte sa le postati, aveti greseli cam cu duiumul.

Puneti punctele de suspensie foarte prost! Le puneti a prost, asa de aiurea, si cand le puneti le puneti cate trei, adica asa : . . . ! Voi de multe ori le puneti cate doua. Aceste puncte de suspensie se pun adesea cand personajul nu si- a terminat ideea, gandul, trairea, etc.

Scrieti cifrele cu litere, nu suntem la matematica. Adica asa: 1 -> unu, 23 -> douazeci si trei, 435 -> patru sute treizeci si cinci, 3582 -> trei mii cinci sute optzeci si doi, etc.

Repetati numele personajelor intr- o veselie, stiti ce bine suna? Vezi sa nu. Exista cuvinte care se pot folosi gen: fata, pustoaica, roscata, bruneta, fetiscana, femeia, domnisoara, rebela, etc. Si se numesc sinonime.

Personajele isi pun o mie de intrebari aiurea la care raspunsul se afla cu un rand mai jos, mai eliminati, daca erau intrebari retorice mergeau. Dar nu le incercati, ma indoiesc ca veti putea sa le folositi totusi cat de cat bine.

Nu mai folositi mai multe semne ale intrebarii [ ? ], exclamarii [ ! ]. Nu este obositor la ochi cand vezi nu mai : ` !? !? !? !? , !!!!!! , ????? ` ? Si nu mai repetati nici literele, adica : `a, d , f , e , t ,y , c , g , u , i , etc. ` . Din nou este iritant.

Dialogul este atat de sec si plictisitor incat mai este umpic si adorm cu capul pe tastatura. Este in exces, mai taiati- l, Doamne Iarta- ma! Plictisiti si agasati cititorul la cat de mare este .

Naratiunea si descrierea a loat vacanta de mult, sunt in greva, au iesitla pensie. Ce le- ati facut saracelor? Nu aveti din niciunele! Am vazut in primul capitol niste descriere, dar era atat de enervanta si atat de repetitiva, incat iti vine sa te dai cu capul de pereti. Ati descris ca un robot, totul este alandala, nu se intelege mare lucru.

Capitolele sunt lungi, dar degeaba, continutul lasa de dorit. Estetica si ea este vai de capul ei.

Nu mai folositi cuvinte gen : Pfffffff ~ fff si replici gen : O my God !. Da asa un aer superficial si parca le- ati folosi asa sa para capitolul/ ficu` in trend.

Incepeti si incheiati capitolele atat de neoriginal si de `varza` incat ma doare capul, niciodata nu o sa vedeti ca si introducerea si incheierea sa reprezinte dialog, niciodata, sau eu nu stiam de acest nou obicei.

Ideea ficului nu ma atrage, mi se pare cam deplasata si seaca. Nu stiti sa abordati o tema/ idee cum trebuie, adica nu faceti cititorul sa doreasca mai mult.

P.S. : Nu veniti cu pretentii gen : De ce nu lasa nimeni comentariii ? Pana nu lasati macar unul nu va aduc capitolul. Este chiar deplasat, daca nu spuneai asta chiar ma bucuram sa las comentariu, dar asa am lasat mai mult sa va arat de ce nu lasa nimeni :|.

P.S. 2. : Bafta in continuare, sper sa fi ascultat ceva din ce am zis -.-