The life of an Uchiha

[angeliqueVampire]

Disclaimer: Nu detin personajele prezentate ce apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

Cap. 1 - Prima zi de scoala

Noaptea neagră se aşternu peste frumoasele case din nordul satului Konoha. Vîntul batea uşor iar stelele licareau atent şi frumos, încurajîndu-i pe cei de pe pamînt să le atingă.
O singură fiinţă era încă trează în acel peisaj feeric al negurii. Yuri Uchiha. Fata care era poreclită de fratii ei ,,NightKid” doar pentu că statea noaptea să privească stelele. Erau atît de frumoase în ochii ei încît cele mai frumoase lucruri paleau în fata stelelor. Mai rebelă din fire, Yuri era complet visatoare noaptea. Asta pînă cînd...
-Yuri! Hai în casă! Mîine ai şcoală NightKid ce eşti! Striga din uşă un baiat brunet, înalt şi cu ochii de smarald şlefuit.
-Vin, Sano-niichan.
Bruneta intră în casă şi se duse repede spre camera ei. Mîine avea prima zi de şcoală şi nu îi placea să fie obosită dimineata, aşa că se culcă în camera ei şi adormi în 5 minute.
-Yuri! Trezeşte-te!spunea o voce de femeie.
-Kaa-san! Tu eşti?Mai lasa-mă 5 minute!! Se plînse fata.
-Sakura, dă-te mai încolo!spuse o voce de barbat. Yuri dacă nu te trezeşti jur că îţi dau o palmă de vezi stelute-stelute toată ziua!
La auzul ameninţării, Yuri se ridică din par şi îl vazu pe fratele sau, Sanosuke. Acesta coninua să urle la ea, iar ea se ridica încetul cu încetul şi se hotarî în sfîrşit că e bine să se îmbrace.
Intră în bucatarie şi vazu toată familia strînsă la masă, aşteptînd-o. Sanosuke era acolo şi parea cel mai nervos. Lîngă el statea o fată de cel mult 17 ani, cu parul roz, scurt şi cu ochii onyx. În picioare statea Sasuke cu Sakura lîngă el.
-Mişcă-te NightKid!urla Sano. În 30 de minute am întîlnire cu Midori şi nu vreau să întîrzii!!
-De acord cu Sano!yise şi fata de lîngă el.
Bruneta se aşeză la masă şi mîncă repede, privită de altfel de toti cei prezenti. Cei trei, erau copii faimosului cuplu ninja Sasuke Uchiha-Sakura Haruno. Dintre toti, Yuri era singura care era leită tatalui ei la trup şi la personalitate. Era foarte închisă cu strainii dar avea atitudinea Sakurei faţă de prietenii ei. Sanosuke era fiul cel mare ce împlinise de curînd 17 ani şi despre care se putea zice că se întalnea cu fata lui Hokage, Midori Uzumaki. Era foarte ok şi era adorat de toate fetele din clasa lui. Cea de-a treia era de fapt mijlocia cu un an mai mică decît Sano, pe nume Mikoto. Era foarte draguţă şi misterioasă, lucru ce îi încînta pe baieti.
Şcoala ninja era cam la 10 minute de casă iar cei 3 nu mergeau niciodată împreună. De fapt, mă refer la Mikoto şi Sano doar deoarece Yuri începea doar azi şcoala, dar luă exemplu de la fratii ei şi se porni singură spre şcoală.
Intră încet în clasă unde îi gasi pe toti noii ei colegi sţînd pe banci şi croindu-şi drum spre colegul a carei bancă era cea din mijloc. Se apropia şi ea de acel loc şi observă pe bancă un baiat destul de simpatic.....

*end*

stiu ca o sa ma injurati ca e prea scurt si ca nu il descriu pe acel baiat dar, continuarea maine. am pus partea asta sa-mi ziceti daca va place si daca merita sa il continui.
Inner Miky: Mie imi place! It's your style, Miky!
Miky: Ya!!!
Inner Miky: Nu e plagiat!
Miky: Las-o balta! Esti asa de enervanta uneori!!
Inner Miky: No las' ca-ti dau eu niste dureri de cap de nu te vezi!!
Inner Miky&Miky: Comment please!!
Miky: Eu am spus prima!

[denisa]

Da, capitolul acesta e cam scurt.Dar am o intrebare: E primul tau fic?Cred ca ar fi trebuit sa mai imbogatesti putin descrierea dar merge si asa.Ai grija cu greselile de tastare.E dragut ficul tau si merita continuat.Asa ca sa-l continui.
Imi place de Yuri, si porecla ei.Si mi-a placut aceea replica si anume: -Sakura, dă-te mai încolo!spuse o voce de barbat. Yuri dacă nu te trezeşti jur că îţi dau o palmă de vezi stelute-stelute toată ziua!Mi se pare foarte haioasa.Wow foarte multi frati mai are si Yuri.Frumos fic.Deci, maine pui continuarea, sper sa fie mai lung.
Astept continuarea!Spor la scris si multa multa inspiratie!

[angeliqueVampire]

Cap. 2-Ceata...

Intră încet în clasă unde îi gasi pe toti noii ei colegi sţînd pe banci şi croindu-şi drum spre colegul a carei bancă era cea din mijloc. Se apropia şi ea de acel loc şi observă pe bancă un baiat destul de simpatic Era brunet, înalt, cu ochi albaştrii şi foarte serios. Ajungea o singură privire ca să dea pe spate toate colegele şi un zîmbet pentru a îndulci profesorii. Lîngă el era un baiat mai aerian, blond care le zîmbea tuturor şi se parea că îl cunoştea pe brunet. Yuri îşi croi drum printre colegii noi şi se uită o dată la brunetul care de altfel se uita la ea. Privirile lor se întîlniră şi bruneta se retrase roşind. Brunetul avea ceva ce o facea să tremure. Dar ce?
-Hey! Tu, cea de la geam! Îi spuse brunetul lui Yuri. Cum te cheamă?
-Yuri. Uchiha Yuri, spuse fata uitîndu-se dur la brunet.
Din trei mişcari baiatul ajunse în spatele ei şi o prinse de mînă spunîndu-i încet:
-Eşti foarte atragatoare pentu o Uchiha, Yuri.
-Cine te crezi să-mi spui asemenea lucruri care ne înjosesc clanul?Nu ai prea multă educatie şi în cazul ăsta nu vreau să am de-a face cu tine...ăă.....
-Ren. Kyura Ren,spuse brunetul întinzînd mîna şi zîmbind.
Era cu adevarat frumos şi şmecheria parcă îi dadea un aer mai special. Pentu Yuri însă nu era deloc greu să ascundă sentimentele. Aşa că dadu mîna baiatului de-o parte aşezîndu-se în ultima bancă de la geam.
„E draguţ. Şi are acel ceva care mă face să mor!E exact ca Sano...”
Gîndurile ei fuseră întrerupte de o fată se opri în fata ei şi spuse:
-Bună. Eu sunt Karin. Pot să stau aici lîngă tine?
-A, sigur, spuse Yuri nepasatoare. Apropo, eu sunt Yuri.
Conversatia celor două colege fuse întreruptă de zgomotul facut de catalogul trîntit în dezgust pe masa profesorului. Fetele ridicară privirea şi fură uimite să vadă în fata lor pe nimeni altul decît al şaselea hokage, Naruto Uzumaki. El li se prezentă tinerelor sperante ale satului şi se parea că singurul dezinteresat era Ren care se uita spre nicaieri. Lordul Hokage fu bucuros să afle că această clasă era una de ninja cu nume mari gen : Akimici, Aburame, Hyuuga sau...Uchiha.
-Sasuke...Sakura...spuse încet Naruto la auzul ultimului nume rostit de supraveghetor.
Yuri privea rece în continuare. Ştia drama familiei Uzumaki şi de altfel, drama propriei poveşti. Nu cuteza să spună o vorbă în fata celui care îi distruse tatal. Dar se parea că Ren nu era aşa timid.
-Numai vorbe! Putem trece la ceva mai interesant? Mă cam fură somnul iar domnişoarele de faţă nu ar vrea să piardă un baiat ca mine. Dacă nu mă credeti întrebati-o pe Yuri! Spuse acesta zîmbind şi aratînd spre colega sa.
Bruneta şi tot ceilalti ramaseră mască la spusele colegului lor. Să îi comenteze lui Hogake...era o adevatată impertinenţă!
-Da copile, mă gîndesc că fetele nu mai pot după un pierde-vară ca tine! Da mai lasă-le şi tu să respire şi fi atent că ai pauzele în care te poti giuguli cu ele!raspunse serios Naruto. Copiii....cine îi întelege?!
-Pai nu ştiu cum să vă spun dar noi suntem viitorul acestui sat şi ar trebui să ne învăţati după statutul tuturora, nu după clanurile alea idioate din care facem parte! Spuse nervos Ren.
-Copile, ai grijă ce vorbeşti!raspunse Naruto.
-Hey! Colegul nostru are dreptate şi cred că nu ar trebui să vă jucati cu focul caci vă puteti arde. Sincer, aş vrea să spun că a fost o placere să îl cunosc pe cel care ne conduce cu atîta curaj, dar nu îmi face placere să mint!interveni în discutie Yuri.
Toată clasa se uita la ea iar fata nu parea să reactioneze. Pînă şi Ren se uita uimit. Nu se aştepta la o astfel de reactie din partea brunetei, în special deoarece facea parte dintr-un clan renumit. Naruto însă spumega de furie şi îi întrebă pe cei doi copii:
-Cum vă cheamă?
-Kyura Ren şi Uchiha Yuri, spuse Ren accentuînd numele de familie al brunetei.
-Afară!
Cei doi nu se opuseră şi ieşiră afară pe uşa din lemn sculptat. Pe holuri era frig, iar Yuri era îmbracată doar într-un tricou larg. Baiatul observă şi îi întinse bluza sa.
-Ţine! Mie nu mi-e frig!spuse brunetul cu un zîmbet.
-Multumesc.
-A, şi mersi că m-ai aparat acolo. Ştiu că am exagerat putin...
-E ok. Am facut asta deoarece şi eu simteam putină adoratie pentu noi, cei din clanurile mari ale satului. Nu zic, e ok, dar ce e prea mult strică.
-Ar trebui să-mi cer scuhe. Eu..ştii de cînd eram mic, faceam şi eu parte din faimosul clan Fucsya care s-a format din familiile Kyura şi Fuxion. Dar la 3 ani după ce m-am nascut, clanul a fost distrus de clanurile mai importante, conduşi de Hokage deoarece eram considerati tradatori. De atunci nu mi-au placut mariile familii. Îmi pare rau pentu tot ce am facut, Yuri-chan.
Yuri era mirată. Povestea baiatului era tristă deoarece ea ştia cu era să-ţi vezi pe cineva drag mort în fata ta, ce să mai vorbim de toată familia. Ştia că lui Ren îi era foarte greu şi cu toate astea încerca din rasputeri să-şi ascundă tristetea. Şi reuşea. Pentru ea, era cel mai curajos baiat pentu că ştia să rîdă cînd sufletul lui plîngea..
-Eu...nu trebuie să-ţi ceri scuze, Ren. Înteleg tot ce ai facut ţi chiar nu îmi vine să cred ce ţi ş-a întîmplat.
Brunetul zîmbea. Poate vazuse roşeala din obrajii ei. Era evident, altă fată a cazut în capcana baiatului care se pregatea să facă chestii mai serioase, dar cînd se apropie de Yuri...
*end*

For denisa : Merci mult pentu post. Intr-adevar e ficul meu cel dintai, care l-am facut acum 4 ani si am uitat de el....baka me... cat despre Yuri si ai ei... hey, saku si sasu s-au muncit nu gluma sa faca atatia kinderi...say "thanks" la barza mai fratilor!!!
P.S. e cu o pagina de Word mai lung....

[angeliqueVampire]

Cap. 3 - Ura

Brunetul zîmbea. Poate vazuse roşeala din obrajii ei. Era evident, altă fată a cazut în capcana baiatului care se pregatea să facă chestii mai serioase, dar cînd se apropie de Yuri o multime de copii navaleau din clase şi abia aşteptau să plece acasă. Ren o ridică pe colega sa de pe betonul rece şi îl privi pe Hokage care ieşi ultimul. Nici o schimbare pe fata lui dar un comentariu urît din partea lui Yuri îl facu pe Naruto să îi dea un dos de palmă. Bruneta se lovi cu capul de perete şi închise ochii.
Cînd deschise ochii, Yuri se afla în camera ei, cu Sano lîngă ea, îngrijindu-i ranile.
-Ce? Sano? Cum am ajuns aici?
-Te-a adus un baiat. Ren..sau aşa ceva. Spunea că Hogake-sama ţi-a tras o palmă de ai luat-o spre perete cu viteza unei vaci nebune.
-Ren?! El...el era ok?
-Avea şi el cîteva rani dar nici pe departe cît ale tale. Şi acest baiat...mă face cam curios. Cine e el?
-Ah...un coleg...spuse Yuri roşind.
-Şi obrajii rai nu sunt roşii, sunt doar sîngerii, nu-i aşa?

Între timp....

Ceasul din turn batea ora şase dupamasa. La acea oră cunoscuta şi invidiata gaşcă „Onyx” ieşea la întîlnire. Membrii grupului erau toti cu un trecut mare, cu toate că erau doar copii. Strazile se umpleau de praf şi felinarele se stingeau cînd auzeau salutul stavechi al găştii. Pe o ladă veche statea un baiat brunet, ai carui ochi nu se vedeau de gluga pe care o purta. Alaturi de el, doi adolescenti la fel de ascunşi de privirile curioşilor. Restul grupului statea pe betonul rece ce se întindea pe alee. Nu oricine putea fi un onyx... trebuia să corespunzi cerintelor şi cel mai important...să nu fi fată.
-Ren, şefu, ce mai face papuşa pe care ai aparat-o atunci...Yuri sau cam aşa ceva...?întrebă un baiat.
-I-am lasat-o fratelui ei în grijă. Apropo baieti, multumesc că m-ati scos din încurcatură. Nu ştiu ce mă faceam fară voi, spuse Ren.
-Ren...pe noi ne încurcă fata aia şi tu ştii asta. Ceea ce vrem să spunem este că ar trebui să nu te mai gîndeşti non-stop la ea, deoarece ne poate dauna găştii. Ştii regulile, nici unul dintre conducatori nu trebuie să aibă o prietenă stabilă, ci să se foloseacă de tot ce are în jur! Spuse baiatul blond care era cu Ren azi-dimineaţă.
-Ştiu, Leon. Şi ceea ce vroiam să spun e doar că mi-a fost milă de ea. Îi datoram asta. Ea m-a salvat, eu pe ea. Acum gata! Să trecem la probleme importante.
Leon se uita încă la Ren. Se vedea că îi pasă de fata aceea pe care el o considea anonimă. Şi în alte probleme ce se discutau, el parea să fie neatent iar cînd adunarea a luat sfîrşit, Leon a cutezat să-l întrebe pe Ren:
-Baiete, te ştiu de cînd erai pe lume şi ştiu că îţi pasă de 100 de ori mai mult de fata asta decît de toate cele care ţi-au trecut prin pat. O iubeşti dar nu poti recunoaşte că vrei să fi cu ea. Ţii prea mult la noi, nu-i aşa?
-Leon, frate, ţie nu-ţi pot ascunde nimic....
-Ştiu şi ca urmare am o idee....
-Ce idee?
-Ce ar fi s-o introducem în grup? Doar ai zis că e baietoasă şi klumea. De data asta, pentu şeful nostru, vom încalca reguline.
-Leon...de de faci asta?
-Pentru că îmi place să fi fericit. Ţin la tine ca la fratele pe care nu l-am avut. Acum du-te să te pregateşti. Mîine îi vom spune fetei.

***************************************

Bineînteles, a doua zi, Yuri a fost prima la şcoală şi abia aştepta să-i multumească lui Ren. Pe brunet nu îl gasi în clasă aşa că se porni pe coridoare...în inspectie. Nişte zgomote ciudate se auzeau din baia fetelor, iar bruneta intră pentu a vedea ce se petrece. Cu o privire scurtă în vazu pe Ren sarutîndu-se cu altă fată, mai mare pe care o recunoscuse imediat.
Mikoto!

*end*

Inner Miky: Nasol, draguto!!
Miky: De ce ma rog?
Inner Miky: Imagineaza-ti ca A***** al tau s-ar saruta cu alta....
Miky: Nu e prietenul meu!!!
Inner Miky: Ce conteaza...oricum nu imi place!!

For denisa : yaya l-am facut acum 4 ani cand ma uitam la naruto in engleza si imi traducea mama ca eu nu intelegeam nimic:D
Si...apropo...poate zic cam multe dar sa stii ca Yuri nu va fi cu Ren [nu deocamdata] dar vor exista ceva aventuri intre ei.....

[denisa]

Wow, Naruto ce ai facut????????Un Hogake nu se coboara la minte altuia, vai Doamne cum a putut sa reactioneze.Daca era Hokage atunci era un intelept care stia bine ca nu trebuie sa o pocneasca din cine stie ce, trebuia sa ii arate ca na se inseala, parca Naruto a ramas acelasi copil obraznic, numai ca acum e om mare.Frumoasa continuare.Pun pariu ca acum Yuri il uraste de....Si ce?Ren??Ce faci mai baiete???Stiam ca nu esti de incredere!Asa am spus in ultimul comment si asa e.Vai, nu stiu dar ma enerveaza!Si e naiva fata acea.Nu se gandeste ca o foloseste?Nu are creierul cat o aluna, normal.Sau poate cat o nuca.Sper ca atunci cand na vor avea o aventura (Ren and Yuri) sa fie atunci cand se inteleg cum trebuie.Sunt curioasa daca Yuri accepta sa faca parte din gasca.Si mai e alta curiozitate.Cum va reactiona Yuri daca a vazut ce a vazut.Greseli de tastare am vazut, numai doua, la una in loc de tai ai pus rai si ai sarit,adica ai mancat un cuvan dar nu mai stiu unde.
Astept continuarea, spor la scris si multa multa inspiratie.
Apropo cine e Inner Miky?

[angeliqueVampire]

Cap. 4 - Locul ascuns

Bineînteles, a doua zi, Yuri a fost prima la şcoală şi abia aştepta să-i multumească lui Ren. Pe brunet nu îl gasi în clasă aşa că se porni pe coridoare...în inspectie. Nişte zgomote ciudate se auzeau din baia fetelor, iar bruneta intră pentu a vedea ce se petrece. Cu o privire scurtă în vazu pe Ren sarutîndu-se cu altă fată, mai mare pe care o recunoscuse imediat.
Mikoto!
Rozalia se întoarse şi se uită cu tristete spre sora sa care ramase stupefiată la vederea celor petrecute. Ren se întoarse şi el dar nu îndrazni să o privească pe brunetă în ochi. Yuri facu cale întoarsă şi alergă cu viteză spre etajul urmator şi intă în clasa fratelui sau mai mare. Sano era în bancă, vorbea cu colegii sai dar cînd o vazu pe surioara sa în uşă se grabi spre ea şi o trase afară.
-NightKid! Ce s-a întîmplat? Spuse el cu o oarecare cunoaştere de situatie în ochi.
-Ştii, Sano. Nu te preface. Voiam macar...macar să îmi spuneti ce se petrece. Ren şi cu mine...asta nu va merge niciodată!
-Yuri...eu....
-Întîrziu la ore. Pa.
Bruneta îi întoarse fratelui ei spatele şi se îndreptă spre scari unde se ciocni cu un alt baiat care venea în viteză şi cazu. Tînarul o ajută să se ridice. După o mică analiză, Yuri îl recunoscu pe blond.
-Tu! Tu eşti cel care statea ieri în bancă cu Ren!
-Da. Eu sunt Leon.
-Yuri Uchiha, încîntată.
-De asemenea. Pot să te întreb ce faci aici şi de ce nu eşti în clasă?
-Venisem să îl vad pe fratele meu, Sanosuke.
-Să înteleg că ai terminat vizita.
-Desigur.
Merseră în clasă amîndoi şi se aşezară la locurile normale. Yuri îl vazu pe brunet tare ciudat.
„Miko. Cum a putut face asta? Ştie că eu îl plac putin pe Ren şi cu toate astea a mai avut şi tupeul să îl sarute de faţă cu mine? De parcă nu aş ştii că totul a fost doar ca să mi-l scoată pe Ren din cap. Nu înteleg că nu va putea fi niciodată ceva între noi? Că tot veni vorba, nici Ren nu a fost sfînt. Ce pot să spun...toti baietii din academie rîvnesc la pieptul ei. Iar eu... ” gîndi Yuri, dar înainte să poată face o mişcare simti o mînă caldă pe umarul stîng. Era Ren.
-Papuşică, uite cum stă treaba. Eu nu o plac pe soră-ta şi să nu te gîndeşti că aş putea fi cu ea.
-Nu îmi pasă, Ren
-Şi..voiam să te întreb...,brunetul devenea tot mai tulburat, ai vrea...să ieşi cu mine la un suc azi?
-Da, dacă e doar un suc între prieteni.
-Ok. Te iau la 5 jumatate.
Brunetul se întoarse în banca sa şi începu să vorbească cu colegul sau de bancă. Abia după ce profesorul intră în clasă observă absenta colegei ei de bancă, Karin.
„Unde poate fi?”
-Domnişoară Uchiha! Îţi stă gîndul doar la baieti, nu-i aşa? Ia treci la tablă şi scie teoria genjutsului! zbieră Kiba, senseiul de la genjutsu.
-Da’ n-am chef! Spuse Yuri. Şi, aşa ca să ştiti, nu mă gîndeam la baieti.
-Primeşti nota 1 dacă nu vii să scrii lectia!
-Nu cred!
După acest schimb repid de replic, Kiba fu cel care se lasă pagubaş în fata brunetei cu tupeu. Ren o aplaudă pe fată, la fel şi Leon.
Orele trecură greu, iar la sfîrşit toti vroiau doar o pernă şi puteau dormi în orice pozitie. Mai putin Yuri care nu avea de gînd să recunoască că abia aştepta întîlnirea cu Ren. Mai avea de stat doar o oră care şi-o petrecu în fata propriei oglinzi.
*sună soneria*
-Yuri, a venit Ren după tine!
-Vin tată!!
Bruneta coborî iar Ren fu încîntat să o vadă. Era îmbracată în haine mai baieteşti şi putin machiată. O să ziceti că arata oribil dar vă înşelati amarnic. Yuri avea acel ceva care o facea să poată purta orice tip de haine cu un machiaj corespunzator. Parul îi era prins în coadă. Yuri pe de altă parte vazu un baiat normal, simplu cu o privire perversă, dar deja era un lucru obişnuit la brunet.
Sasuke observă că era în plus şi se retrase lasîndu-i pe cei doi tineri singuri. Sano şi Miko pe de altă parte, nu ştiau ce să facă să vadă mai bine priveliştea. Nu era mare lucru deoarece cei doi plecară repede.
Ajunşi în oraş, Ren o luă pe alt drum laturalnic care ducea înspre un loc necunoscut de tînara fată. Vîntul era aspru şi neiertator şi parcă vroia să o anunte pe fată de ce va urma. De multe ori Yuri dadu să se întoarcă dar brunetul o oprea şi continua să meargă cu bruneta alaturi. Deodată brunetul se opri. Din spatele lui aparură vreo 10 baieti.
-Ren...ce cautam aici??întrebă fata speriată. Cine sunt ei??

Yup! Me again.
Pe atatea forumuri am fost intrebata cine e Inner Miky ca deja m-am saturat si am decis sa va explic:
inner= inauntrul
Miky= eu, cine altcineva??
Deci, definitia ar fi ceva de genul:
Inner Miky este o voce interioara a mea care spune de obicei tot ce gandesc si cu care imi place sa ma cert. E ca si cum m-as certa cu mine insami.
Observatie: Daca ma iau rau de ea imi da dureri de cap :P
Deci, Inner Miky sa nu va inchipuiti ca e un prieten imaginar!! Intelegeti?? daca nu, c'est la vie!
Sa trecem la capitolul asta.
Inner Miky: Nu o sa uit niciodata definitia asta!! :))
Miky: Mdah..nu pot vorbi cu ea acuma...nextu maine [cred]

[denisa]

Wow, m-ai lasat total in suspans.Ce cautau baietii aia acolo?Ce cautau???Off acum te-ai gasit sa ma lasi in suspans.Am vazut ca la o liniuta de dialog ai uitat semnul de punctuatie si anume punctul.Wow, ce atitudine nu ma asteptam sa-l puna pe Kiba asa la punct.Si vorba aia Kiba era cel mai al naibi personaj.Bravo Yuri!!!Nu mai aplaud ca ma dor palmele.Capitolul a fost cam scurt, astept unul mai lung.
Astept continuarea!Spor la scris!
P.S.: Daca ai sa ma mai lasi intr-un asemenea suspans innebunesc!Ai grija cu mine.

[angeliqueVampire]

Cap. 5 - Refuzul

Ajunşi în oraş, Ren o luă pe alt drum laturalnic care ducea înspre un loc necunoscut de tînara fată. Vîntul era aspru şi neiertator şi parcă vroia să o anunte pe fată de ce va urma. De multe ori Yuri dadu să se întoarcă dar brunetul o oprea şi continua să meargă cu bruneta alaturi. Deodată brunetul se opri. Din spatele lui aparură vreo 10 baieti.
-Ren...ce cautam aici??întrebă fata speriată. Cine sunt ei??
Baiatul se întoarse spre Yuri care privea înfricoşată cum cei 10 necunoscuti se apropiau de ea.
-Adevarul, ei, adevarul e că te-am adus aici ca să vorbim.
-Ce să vorbim, Ren?
-Nu te speria de ei, sunt prietenii mei.
Cei 10 ieşiră din umbră aşa că Yuri le putea vedea fetele. Îl recunoscu imediat pe blond, cu toate că acesta era cel mai ascuns sub glugi. Hotarî să-şi pastreze calmul şi îl întrebă tare şi raspicat pe Ren:
-Ce vrei cu mine?
-Noi, voiam să ni te alaturi nouă, găştii Onyx. Adică... Dacă şi tu vrei.
-Eu...
De după colţ se auziră sunete ciudate şi toti vazură un kunai cu vîrful pictat îndreptîndu-se spre Ren. Acesta îl evită uşor.
-A..tu eşti, Saikon. Era să uit de tine.
Un baiat ieşi de după coritură. Era mai înalt, roşcat şi avea în mînă o katana. Lîngă el era o fată blondă, vopsită strident şi mai degrabă dezbracată decît îmbracată.
-Cine e el? Întrebă Yuri încet astfel că doar membrii Onyx o auyiră.
-Fujisawa Saikon. Are 18 ani şi conduce gaşca „Suiton”. Se crede cel mai tare dar în realitate e doar o mîţă blîndă, raspunse Ren cu dispreţ.
-Şi cea de lîngă el e tîmpita de soră-mea. Mama a botezat-o Saya dar ei i se potriveşte mai mult „Curva”.
-Ren, Ren, Ren altă fată vrajită de tine? Credeam că te-am învăţat să umbli după fete frumoase nu după fete-baiat ca asta. Spune papuşă, cum te numeşti?întrebă Saikon.
În loc de raspuns, bruneta se mişcă cu o viteză ametitoare spre Saikon. Acesta statea nemişcat şi se sperie putin cînd simti o arsură pe faţă. Yuri se întoarse la locul sau, lîngă brunet şi începu să rîdă. Scrijelise cu foc pe obrayul lui Saikon numele sau.
-Idioato! Cum ai facut asta?? De ce ai facut-o? Urla Saikon.
În loc de raspuns, bruneta se îndreptă spre roşcat şi îl lovi cu un fel de tehnică jutsu de pierdere a gîndirii. Saya se sperie şi se apropie de iubirea vietii sale. Era palid şi nu mai gîndea lucid. Blonda începu să plîngă. Ca raspuns, Yuri se apropie de ea şi îi spuse cu dispreţ:
-Nu te mai jeli atît. Îmi faci greaţă. Nu merită să plîngi pentu o amibă ca ăla.
-Ce..ce i-ai facut? Spuse blonda printre lacrimi.
-Nimic. Doar o tehnică pentu pierderea mintii. Va mai dura apoximativ 1 zi pînă să-şi revină.
Bruneta rîdea uşor. Era atît de sadică că pînă şi Ren se miră de comportamentul ei. Atîta ură în ochii ei nu mai vazuse niciodată. Se vedea că nu avea nici un fel de milă pentru Saya. Cu atît mai putin pentu Saikon.
-De ce ai facut asta? Strigă disperată blonda.
-Tu nu strigi la mine, clar? Raspunse Yuri strigînd şi ea. Sau vrei să păţeşti ca şi prietenul tau? Ia mai taci şi cară-te pînă nu mă razgîndesc!
Saya era înfricoşată. Puse repede mîna pe Saikon şi disparu cu el. Apoi Yuri se linişti şi se întoarse spre baietii ce pînă atunci se uitau la ea ca la un fel de super-erou. Cîtorva fata aceasta admirativă nu le disparu. Bruneta se apucă de rîs. Nu era acelaşi rîs malefic, ci unul cristalin, de înger.
-Să vă vedeti fetele! Spuse ea. Fac cît o mie de comori ascunse. Chiar nu înteleg ce am facut aşa de spectaculos.
-Pai, ştii, nimeni în afară de Ren nu l-a mai batut niciodată aşa pe Sai. E..un fenomen...spuse unul dintre baieti. Apropo, de ce...
Dar nu apucă să termine propozitia că brunetul întinse mîna în semn că îi cerea să se oprească. Baiatul ascultă fară să comenteze şi se aşeză. Ceilalti îl urmară. Ştiau că şeful lor urma să vorbească.
-Să înteleg că asta înseamnă că ni te alaturi, nu-i aşa? Spuse el.
-Pai stai să vedem...aş zice da dacă nu aş cunoaşte întreaga situatie, raspunse Yuri.
-La ce te referi, papuşă?
-Nu mi te mai adresa cu asemenea apelative!spusea ea tare şi clar. Să spunem doar că colegul tau, Leon mi-a sugerat deja o poveste ceea ce a fost întarit de ceea ce a spus colegul tau acum. Să spunem că eu, care sunt o Uchiha, ar trebui să vă pot ajuta într-o animită situatie numită pe la noi „rivalitate între găşti”. Ştiai că eu am capacitatea de a-l învinge pe Saikon, şi ştiai de asemenea că tu vei obtine gloria. De ce nu ţi-ar fi convenit? Apoi aveai nevoie de un motiv pentru a mă introduce şi pe mine în chestia asta, dintre care cel mai bun ar fi cel că eşti îndragostit de mine, deoarece am auzit că tu te pricepi cel mai bine la asta. Să zicem doar că nu ai fi putut rata asta, am dreptate?
-Eşti deşteaptă. Da tot ce ai spus era valabil dacă m-ai fi întrebat de asta ieri. Se poate ca peste noapte să-mi fi schimbat parerea, nu crezi?raspunse Ren.
-Nu, chiar nu cred nimic din ce ai spus. Nu sunt ca şi fetele pe care le-ai vrajit ca pe urmă să le paraseşti. Capul meu e încă pe umeri şi din nefericire pentru tine, încă gîndesc ce trebuie.

Stiu ca e scurt, dar e la obiect.
Hai ca nu mai ii asa suspans so enjoy it ca vin cu nextu maine[post unit]Cap. 6 - Viata de gaşcă

Ajunsă acasă, Yuri trînti uşa şi se îndreptă spre bucatarie. Acasă nu trebuia să fie nimeni. Sano era la antrenamente, la fel şi Mikoto iar ai ei erau la o întîlnire importantă. Casa goală, numai bună pentru nebuniile fetei, dar ea se abtinu. Se multumi doar să ia din frigider o cutie de înghetată de vanilie, preferata ei şi să o savureze în camera sa, ascultînd muzică. Nu se aştepta ca Sanosuke să vină aşa că nu apucă să strîngă dezastrul din camera sa.
-NightKid! Ia fă bine şi lasă Emo-iala asta şi treci şi fă curat că dacă nu te zic la mama că te-ai culcat cu Ren şi ştii că mama crede tot ce zic,spuse brunetul.
Baiatul fu foarte mirat să observe că sora sa nu se mişca de loc din pat, ba mai mult, parea că nu l-a auzit. Era foarte ciudat caci dacă era o persoană în lume de care să asculte Yuri, acesta era fratele sau. Era îngrijorat de situatia brunetei. Oprise deci muzica şi se aşeză pe pat lîngă ea.
-A mers prost întîlnirea, nu-i aşa?întrebă el.
-Dacă prin prost întelegi că Ren s-a folosit de mine pentru a-l omorî pe Saikon Fujisawa, pentru a obtine el toate laudele, da, a mers foarte prost! Spuse tare Yuri care nu mai putea să-şi controleze lacrimile şi izbucni în plîns.
-Să nu îmi zici că l-ai omorît pe Saikon!
-Nu. Dar era să o fac. Dacă nu mi-aş fi dat seama....Dar Saikon va fi bine.
-Atunci ce rost are să plîngi pentru idiotul ăla?Haide Yuri, mai sunt încă 5 miliarde de baieti cel putin care îşi doresc o prietenă ca tine şi care te vor iubi cu adevarat!spuse Sano
-Nu întelegi! Nu era faptul că îl iubesc şi că acum îmi lipseşte! Este doar că...adică eu...eu credeam că el este ca şi mine. E noncomformist şi rebel şi ştii cît de mult admir asta la un baiat atunci cînd el ştie care sunt limitele. M-a dezamagit total!
Sano nu trebui să se chinuie mult pentru a întelege spusele surioarei sale mai mici. Astfel păţise şi el în trecut cu actuala lui prietenă, Midori...

*FLASHBACK*
-De ce m-ai pus să fac asta, Mido? Ştiai că eu voi fi ţapul ispăşitor.
-Sanosuke-kun. Nu a fost aşa ! Eu te iubesc!
-Dacă m-ai fi iubit nu ai fi facut asta!
-Am greşit şi îmi pare rau. Te rog, mai dă-mi o şansă.
*END OF FLASHBACK*

-Dar, spuse Sano, ce ar fi dacă i-ai mai da o ultimă şansă. Dacă ştie ce a greşit şi ţine la tine macar ca la o prietenă, nu o va mai face din nou.
Yuri asculta cum fratele sau povestea întîmplarea urîtă pe care o avea cu Midori. Îi explică apoi ce trebuie facut iar ea asculta fiecare cuvînt.
„De mult nu am mai vorbit astfel cu fratele meu. Mă mir că a avut curajul să-mi spună asta. El e renumit pentu că ştie să-şi ascundă gîndurile. Şti dacă mă gîndesc mai bine are dreptate. Am înteles lectia dar aşa de mult îmi place să povestesc cu el încît această oră nu vreau să se termine”
Şi întradevar povestiră de toate şi se simtiră bine. Era minunat să îi împartăşeşti cuiva de încredere secretele tale, deoarece ştiai că el nu va spune mai departe nici dacă i-ai cere tu asta.


Baietii erau încă la adunare, deşi ceasul trecu de mult de ora 6. Nimeni nu scotea un cuvînt, dar parcă acea linişte mortuară parcă zicea totul. Un vînt uşor batea pe deasupra lor, parcă mîngîindu-i sufletul lui Ren. Brunetul era întins pe jos şi se uita în continuare înspre locul pe unde plecase Yuri. Parcă o vroia înapoi. Se simtea vinovat. Leon era şi el suparat şi nu vroia să vorbească dar parcă situatia îl îndemna să o spună:
-De ce nu ne-ai spus? Te gîndeşti că te-ai jucat cu noi ca si cu nişte marionete? Eu chiar am crezut că o vrei pe fată în gaşcă pentru ea şi nu pentru a te razbuna pe Sai. Ştim că ai motive să îl urăşti dar, tu chiar nu şti ce este iubirea? Te-ai jucat cu sentimentele fetei şi pentru asta nu te putem ierta! Fata aceea e un înger şi niciodată nu vei mai gasi o prietenă adevarată ca ea!
-Ştiu, e vina mea. Aş vrea să dau timpul înapoi, să nu mă mai gîndesc atîta la razbunare. Ai dreptate, e o minunăţie de fată iar acum nu mă voi mai putea bucura de glasul ei doar din vina prostiei. Nu mă va ierta niciodată!spuse Ren.
-Nimic nu e imposibil! Zise o voce pe care ei o cunoşteau foarte bine.
-Yuri?! Ce cauti aici?spuse Leon.
-M-am gîndit că voi, baieti, ati avea nevoie de cineva care să vă reamintească ce eu încă sunt prietena voastră, cu exceptia ta, Ren! Reluă fata.
Ren se uită la fată cu o neîntelegere pe chip. Fata atunci începu să rîdă şi îi întinse mîna şefului. El o acceptă cu placere şi se ridică repede. Bruneta se ridică putin pe vîrfuri şi îi şopti brunetului:
-Vezi că asta e ultima şansă! Dacă o dai în bară din nou, nu îmi pasă dacă te sinucizi, eu nu mă mai întorc la tine, priceput?
-Stai liniştită. Data viitoare o voi face mai discret, raspunse Ren.
Aşadar Yuri acceptă să intre în gaşcă. Continuă partea distractiei pînă la ora 8 cand toti trebuiau să fie acasă.
Pe la 7 jumatate se auzi un zgomot ciudat de după colţ. Toti erau în gardă cînd aparu....

*end* :D

Nextu maine...azi nu am chef de povesti

[angeliqueVampire]

Cap. 7 – Legenda

Pe la 7 jumatate se auzi un zgomot ciudat de după colţ. Toti erau în gardă cînd aparu....
-Hei, a comandat cineva coca cola? Întrebă blondul care ţinea 5 sticle în mînă.
-Barvo, Shakespere dar noi suntem 10. Cum ne împartim la 5 cola??întrbă Ren.
-Pai tu cu Yuri şi noi ne-om împarti cumva.
Bruneta roşi şi le spuse baietilor că ea nu bea coca cola. Se multumi să stea şi să privească. Era totul ok şi se distrau de minune pînă cînd orologiul din turnul lui Hokage batu ora opt seara. Toti plecară acasă, iar brunetul se oferi să o ducă pe fată pînă la locuinta ei.
-Yuri, de ce te-ai întors?întrbă el.
-Ţi-am zis doar...
-Mă refer la adevaratul motiv.
Yuri se opri. Întelesese rostul întrebarii dar nu ştia ce să raspundă. Ren se uită la ea. Avea fata plecată şi tremura uşor. El se apropie încet de ea şi o prinse de mînă. Fata roşea dar nu lasa asta la vedere. Continuară să meargă.
-Sper că te-ai distrat bine cu noi, şi scuze pentru toate celelalte!spuse brunetul cînd ajunseră în fata casei brunetei.
Fata se multumi să-i dea un pupic dulce pe obraz. Brunetul o salută iar apoi plecă. Sano, care urmarise toată scena din casă, nu mai contenea cu întrebarile. Mikoto la fel. Yuri de-abia gasi timp să iasă pe terasă în seara aceea.
„Terasa e mai tristă ca de obicei. Stelele nu mai stralucesc aşa tare. Mă întreb dacă are legatură cu...”

*flashback*
-Uchiha Yuri, tu trebuie să ştii adevaratul secret al clanului tau. Adevarul începe atunci cînd tu nici nu existai. S-a dus o batalie aprigă în satul nostru chiar înainte de a fi nascut fratele tau mai mare, Sanosuke. Mama ta şi tatal tau au luptat vitejeşte alaturi de armatele Lordului Hokage contra acelor oameni care îşi spuneau simplu ... Akatsuki. Nu a fost deloc uşor caci Konoha nu s-a putut folosi de toate armele sale, Naruto, Neji şi Hinata fiind în spital.
Unul dintre Akatsuki, cel care şi-a omorît parinti şi tot clanul Uchiha, mai putin pe fratele sau, el, Uchiha Itachi a fost cel care şi-a recunoscut greşeala în fata Doamnei Tsunade şi astfel a fost reprimit în sat, fiindu-i promise toate drepturile, pînă şi cel de a-şi schimba numele. El însă nu a acceptat acest favor şi s-a retras aici, cu noi printre Uchiha, cei carora le-a distrus vietile. Aici a convietuit cu fratele sau mai mic, Sasuke şi cu sotia acestuia, Sakura şi nu după mult timp s-a casatorit şi el cu Ryoko Ayara din satul ascuns în ceaţă cu care a avut doi copii, pe Samike şi pe Makoto.
Al doilea provenit to din clanul Uchiha, dar care a fost renegat a fost Uchiha Madara, cunoscut sub pseudonimul de Tobi. Citind istoria clanului poti să-ţi dai seama că el e cel care ne-a gasit claunul şi l-a adaptat după vointele sale. Madara de altfel a fost reprimit şi are în preyent trei copii, verii tai, Kioura, Saikon şi Myako.
-Dar, tu eşti sotia lui Uchiha Madara. Unde iti sunt copii?
-Au plecat cu tatal lor şi traiesc cu identităţi ascunse prin sat. Să ştii, fata mea, atunci cînd stelele nu vor straluci şi cînd florile iernii vor înflori pe la geam, ei se vor întoarce.
*end of flashback*

Şi dintr-o dată se auzi o bataie în uşă. Au venit. Şimtea sînge pur în zonă. Numai ei puteau fi. Cei din casă erau de altfel veseli. Da, ei sunt.
De după uşă intrară pe rînd: un barbat în toată firea, pe care anii l-au lipsit de frumusetea pe care o avuse în tinerete, urmat de două fete, una cu pielea albă, alta cu pielea neagră. Cea cu pielea albă avea parul Mov, pe cînd cea cu pielea neagră avea parul roz. Ultimul intră la cîteva yeci de secunde după ceilalti. Era un baiat normal, roşcat, cu ochi caramizii. Bruneta îl recunoşcu imediat.
-S..Saikon??!!

[angeliqueVampire]

Cap. 9 – Atacul

Sosirea soarelui pe creul de toamnă nu fu cea mai fericită în special pentru brunetă. Afară, în gradină, vreo 5 copii urlau şi se parea că se jucau. Bineînteles că Yuri se sperie şi se ridică repede din pat. Se duse la geam şi vazu afară pe cele 2 fete, verişoarele ei, se jucau leapşa cu Mikoto şi cu încă un baiat, Makoto, fiul lui Itachi, ce îi semana ca o picatură de apă.
Se grabi să se îmbrace, dar, upps, e vineri. Asta înseamnă, logic, şcoală. Şcoală, Saikon şi Saya. Cei trei „s” erau cei pe care Yuri le ura. Dar încerca să fie optimistă. Se gîndea că se va întîlni cu Leon şi cu Ren. Şi apoi iar îi veni în minte Saikon...Cineva bate la uşă.
-Intră! Spuse bruneta putin dezorientată.
Pe uşă intră Saikon. Era, într-adevar ceva mai frumos decît îl vazuse ea acum vreo 3 zile. Era mai aranjat, avea haine mai „normale” şi parul îi era ceva mai ordonat.
-Yuri, um...eu....ştii, îmi pare rau pentru ce am spus atunci! Vroiam să o spun doar pentru că îmi place să-mi bat joc de Ren. Nu e nimic personal, spuse el.
-Ba din contră! Nu îmi pasă ce ai vrut să faci, dar pînă atunci tu te-ai luat de mine! Cred că nu vrei cu adevarat să ştii ce păţesc cei care se iau de mine! Nu ştiu cum să-ţi spun, dar nu vreau să am probleme cu parintii, aşa că, de data asta uit totul. Dar, e ultima dată!spuse bruneta.
- Thanks, Yuri! A, ca şă ştii, nu mergem azi la şcoală!
În coltul gurii brunetei aparu un zîmbet. Nu e şcoală, asta înseamnă: ori se merge cu Sano şi cu Miko în oraş, la o înghetată, ori cu Ren undeva...oriunde, sau cu gaşca. Cu toate că dorea să iasă, Yuri continua să stea întinsă în pat.
„Dar ce spun? Cu fratii mei, cu gaşca, lucruri pe care le fac zilnic! De ce nu pot avea şi eu parte de o zi specială, o zi în care să fac ce am chef...Dar ce vreau să fac? Mai bine stau toată ziua culcată şi gîndindu-mă la ce să fac?”
Yuri se uita pe fereastră. Se parea că toti se distrează de minune. De ce nu? Poate nu se întelegea cu Saikon dar asta nu însemna că nu se putea întelege cu surorile lui, nu?
După o oră de jucat leapşa au obosit cu totii şi au hotarît să plece prin oraş, dar Makoto a avut ceva de facut aşa că l-au luat pe Sanosuke în locul lui. Cele două surori erau într-adevar dragute. Cea cu par mov şi cu piele închisă se numea Rina şi era foarte închisă în ea şi cu toate astea şi rebelă. Cealaltă, cea cu par roz şi piele de culoare deschisă, era optimista grupului, Kizuna. Se vedea că ambele surori aveau o slabiciune pentru Sanosuke, dar o ascundeau foarte bine.
-Fetelor, vreti un suc?întrebă Sano, care se îndreptă spre barul de lîngă ei.
-Logic! Era o întrebare capcană? Replică Miko care se întelegea de minune cu Kizuna.
Brunetul se apropie de tejghia şi dadu comanda barmanului, care îi spunse îăncet, astfel încît fetele nu îl auziră:
- Alte fete, Sanosuke-san?
- Bruneta şi aia cu par roz îs surorile mele. Celalalte 2 sunt verişoare...fetele lui Madara....
-S-a întors?
-Cine? Madara? Mdah, şi l-a adus şi pe puricosu’ de copilu-so. Astea două sunt nişte scumpe, dar ăla zici că e dracu! S-a luat de Yuri da fata i-o dat un jutsu de o ajuns la spital în comă profundă.
Barmanul tacu. Se parea că nici el nu îl suporta pe Saikon. În timp ce fetele îşi savurau liniştite bauturile, barmanul avu grijă ca Sano să primească o hîrtie bine împaturită pe care o ascunse repede. Repede, dar poate prea tîrziu caci Mikoto o vazu.
În afară de această abatere, ziua se arata foarte frumoasă şi ar fi prea greu pentru mine să vă povestesc tot ce au facut tinerii, aşa că mă voi opri doar la momentele importante.
Pe la patru, ajunseră în fata stradutei pe care se întîlneau de obicei membrii găştii „Suiton”. Era o straduţă mult mai îndepartată de centru decît cea a „Onyx”. Mirosul umed facea aerul sinistru. Casele din zonă erau goale, iar vîntul se juca în voie cu ferestrele batute de ani. Soarele se ascunse. Dintr-o dată, o multime infinită de nori se adună pe cerul înainte senin. Bolta cea înaltă începu să urle şi să lumineze orbitor. Sano le trase pe fete în spate. Îi spuse ceva încet lui Miko, care parea să fi înteles, caci se pregatea de luptă. În întuneric se auziră două sunete identice:
-Sharingan!
Erau cei doi tineri. Yuri, pe de altă parte, nu poseda această taină, nu încă. Ea le pazea pe Rina şi pe Kizuna. Din negura care se aşternuse aparu un chip cunoscut, un barbat cu un rînjet de felină înfometată:
-E timpul să ne distram, copilaşi!
*end*

Ok, cred ca trebuie sa dau niste explicatii:
-nu am mai postat demult deoarece nu am avut le inspiration ca sa continui
-sincer, m-am straduit sa-l fac cat mai lung pt. o prietena....
-era mai lung daca nu vroiam cu suspans la final, dar noah, io sunt mai rea [muhahahaha] >:D