More than passion! More than agony! It's love! [shouen-ai / yaoi]

[bastard_in_love]

nolazy-> ma bucur ca ti-a placut.. din pacate nu prea o sa pot sa pun mereu atat de multe capitole la un loc:(

ony-chy-> "un"-ul e de la wordu' meu... cat despre impresie... nu stiu:-? poate cine stie.... vad cum ii aduc impreuna :->

IuBy_ArIaNa-> multumesc pt. comment! Sper sa mai citesti in continuare...

dark_angel_princess -> tanx! O sa ma straduiesc si pe viitor.

Asa ca va multumesc din nou pt. incurajari si sper ca nu v-am facut sa asteptati pea mult!


8.Regasire.


Cei trei au intors capul. Cel care tocmai le luase apararea era chiar Axel, cu mainile incrucisate la piept, stand rezemat de tocul usii.
Arata chiar mai bine decat pana acum ! gandea roscatul vrand sa-i sara in brate, dar ar fi fost o nesabuinta, la urma urmei nici nu stia exact ce simte.
-Deci...iata pentru cine suspina matematicianul meu! Axel... Chiar nu e cine stie ce roscatule! Ai niste gusturi ciudate... ce sa zic!
Sho simtea nevoia sa rada, dar in acelasi timp sa-i arda doua palme usturatoare. Totusi il salvase mai devreme... asa ca a hotarat sa se abtina si de la una si de la alta.
Axel este bine! Este viu, nevatamat, si nu cred ca tipul asta l-a atins! E ciudat, dar mi-e mila de el. Nici macar nu stiu de ce...
-Eh, ce sa-i faci! Numele meu este Shinchirou Ayashi si sunt doar profesorul lui de matematica... Inacantat!
Axel a dat mana cu el, apoi a plecat capul, incercand sa-si puna ideeile cap la cap.
-Sho, imi pare rau... eu chiar tin la tine! Dar tu trebuie sa-ti termini studiile, iar eu sa ma duc la repetitii! Nu voi fii decat un ghimpe in plus pe car va trebui sa te straduiesti sa pasesti fara sa te proptesti prea mult de el !
Reactia roscatului a fost cu totul neasteptata. I-a sarit in brate argintiului, strangandu-l cu putere, aproape lasandu-l fara aer.
-Am luat o decizie !incepu acesta tragand aer in piept si stapanindu-si lacrimile de fericire.
-O sa lupt pana la capat ! Si un-mi pasa daca tu vrei sa un sa ma ai alaturi, o sa te fac sa ma iubesti! Este o promisiune !
Argintiul ramasese fara grai, si chiar daca ar mai fi putut vorbi nu stia ce sa spuna, baiatul acela avusese forta de a intra in casa unui necunoscut, de a tari dupa sine un profesor si de a-si risca libertatea si timpul sau pretios pentru el ! Il cunostea de putin timp, de fapt stia chiar foarte putine despre el, dar cu siguranta nu avea sa lase lucrurile asa ! Voia sa-l cunoasca ! Voia sa-si cunoasca propria persoana ! Dar inainte de asta trebuia sa scape de trecut.
-Ren!striga acesta desprinzandu-se de Sho si tinandu-l cu mana dreapta la piept.
-Da, stiu, nu ma mai vrei pe mine, vrei sa apartin trecutului! Dar ca si nevastuica asta rosie de aici, nu am de gand sa renunt! Voi lupta si eu! Nevastuica, ai castigat batalia asta si te felicit, dar data viitoare nu te mai las sa scapi nevatamat!a replicat Ren stergandu-si firicelul de sange de pe fata si intrand in casa.
Cei trei au ramas singuri, privindu-se reciproc. Totusi blondu-l s-a gandit sa destinda putin atmosfera, apucandu-i cu ambele maini gulerul lui Axel. Argintiul s-a speriat, privind nedumerit expresia serioasa de pe chipul blondului.
-Fii atent aici! Sho... daca pateste ceva fii sigr ca o sa aflu! Iar daca aflu o sa fi prima persoana pe care o voi lua la pumni!
Axel zambi impacuitor, aproband cu miscari din cap. Spera sa-i dea drumul, dar totusi l-a mai privit pret de cateva secunde, pentru a fi sigur ca a inteles mesajul.
-Hehe, el este foarte grijului, stati linistit!a intervenit si roscatul, fiind contrazis numaidecat.
-Judecand dupa starea in care erai… ma cam indoiesc ! Dar in fine… sa nu zici ca nu te-am avertizat !
Oh nu ! Astazi e miercuri ! I-am promis lui Setsuna ca o sa fiu la ora 17.00 la club!! Si e deja 16! Poate reusesc sa-l iau pe Sho cu mine totusi...
-Hei, Sho, ma intrebam... vrei sa iei o pauza si sa mergem sa bem ceva cald?
Zi ca da, altfel m-am fript!
-Pai... de ce nu? ... Unde?
-Clubul Iumak !a raspuns acesta punandu-si mana la ceafa si zambind amuzat. Era cel mai sofisticat club din oras. Mari celebritati se inghesuiau sa ajunga la el. Sho nici nu visase sa calce intr-un astfel de loc. De fapt nici macar nu-si dorise asta. El nu avea destui bani de aruncat pe asa ceva si nici timp ca sa aloce unor snobi care nu aveau alta treaba decat sa se duca intr-un club. Mereu considerase ca un astfel de spatiu nu merita efortul, dar oferta era atractiva. Chiar socanta.
-Eu… Haide, esti un biet nimic pe langa aia de acolo ! O sa-l faci de ras ! Nu merita sa te duci ! N-ai ce cauta printre bogatani, vezi-ti de lungul propriului nas !
-Nu fi fraier !il indemna profesorul cu o bataie usoara pe spate. Nu mereu ai o asemenea ocazie ! Invata sa te mai si distrezi! Il las pe mana ta, dar te-am avertizat! Iar tu Sho, pregateste-te pentru un inceput in forta, o sa vorbesc cu directoarea sa-ti dea liber restul acestei saptamani, ia-ti temele, lectiile de la clasa, si fii gata sa infrunti furia profesorilor. Ei nu sunt prea incantati de absenta notelor! Pa-pa!
Astfel, s-a intors la masina sa si a pornit in viteza pe soseaua relativ libera.
-Haide, sa ne grabim, doar nu o sa aparem asa in fata acelor tipi!il indemna Axel, apucandu-l de incheietura si tropaind cu putere catre cel mai apropiat Taxi.
-Catre “Shangai-Shop”, RAPID!


___________________________________________________
Urmatorul capitol... cand o da Domnu' sa am timp sa scriu:D in continuare va fi ceva yaoi sper:-ss .

[nolazy]

Sper sa-ti dea Domnu' mult mai mult timp liber decat ai avut pana acum, ca sa nu ma mai lasi sa astept atat :))
Revenind.. profu' este absolut incantator.Felul in care se poarta si vorbeste il face sa fie super dragut o//o . Eu daca as fi in locul roscatului l-as lasa pe Axel si as ramane cu domnul prof :)) .Dar banuiesc ca atata timp cat il iubeste pe celalalt, nu prea e nimic de facut... Oricum..poate ii viitor o sa existe unele momente de tandrete intre ei...asta ar fi perfect (intre Sho si prof ma refer ) :pls: :))
In continuare o sa vedem yaoi..abia astept :-"
Inca o data..sa te grabesti ! :))
bye bye :bye:

[bastard_in_love]

nolazy-merci de comment, se pare ca esti singura care mai citeste.

RegasireII


Sho inmarmurise. Fusese doar o singura data acolo. Era un magazin cu diverse obiecte vestimentare, dar nu s-a mai incumetat sa calce pe acolo. Cea mai ieftina pereche de pantaloni costa 70.000 de yeni.
-Da...dar, este...
-A fost rapid!exclama Axel intinzandu-i soferului o bacnota care depasea cu mult pretul calatoriei. Asteapta-ne aici!
-Da... da domnule!se balbai sofeul privind stupefiat suma de bani.
Cei doi au inceput sa alerge de colo-colo, pana cand Axel a fost multumit de un mic magazin, asa ca s-au hotarat sa intre.
Hainele parca straluceau, fiecare in vitrine separate, aranjate migalos, puse cu multa atentie la locul lor si doua femei gata sa le ofere celor doi ceea ce doreau sa cumpere.
-Un costum negru pentru mine va rog, iar pentru el… aratati-mi cam ce aveti in materie de pantaloni si sacouri. In timp ce cantaretul s-a dus sa se schimbe, Sho privea inca stupefiat magazinul si pe femeia care ii tot arata tipuri de pantaloni si bluze. Acesta ramanea intotdeauna parca vrajit, astfel s-a strans un teanc imens de haine in cateva secunde. La scurt timp a aparut si Axel, care nu intelegea ce se intampla.
-De ce nu-ti alegi… Sho ?!
Roscatul avea gura deschisa si cu greu se putea deosebi de un caine caruia tocmai i-ai pus un bol cu carne proaspata in fata.
-Poti sa inchizi gura si sa te opresti din salivat!ii sopti Axel la ureche in timp ce se straduia sa-i aleaga niste piese vestimentare potrivite. Intr-un final s-a decis pentru un costum gri si un tricou alb mulat pe corp. Pantofii de lac erau o piesa de rezistenta chiar si separat, insa toate la un loc puse pe corpul roscatului erau departe de a putea fi descrise in cuvinte. Acum Axel era cel care saliva, caci nu-l mai vazuse pe roscat imbracat asa, si nu-i statea deloc rau.
-Multumim, luati cardul ! Sho, vino sa-ti scot etichetele !a spus Axel, rupand atele de la haine si dandu-i hartiile roscatului pentru a le arunca. Acesta a ramas blocat cand a observat suma pe care o presupunea achizitonarea acelor piese vestimentare. In mod normal si a mia parte din ea ar fi putut goli buzunarele unui om normal.
-Este…
-Hai sa mergem !exclama argintiul in vreme ce o luase la picior catre taxiul care ii astepta inca in fata cladirii.
S-au urcat, trantind usile, iar masina a pornit cu o viteza uimitoare. Roscatul privea imaginile desfasutandu-se in fata ochilor sai cu o viteza care le facea imposibil de distins. Masinile se contopeau in departare, formand o lunga linie neclara. Intreaga sa viata ii parea un vis, unul ciudat, incredibil de frumos, in ciuda suferintei pe care a trebuit s-o indure pe tot parcursul anilor nesfarsit de lungi. Brusc, i se parea ca timpul a inceput sa se scurga prea repede, secundele alergau pe langa el, iar dorul de a-l imbratisa pe Axel si de a se simti protejat devenea insuportabil.
O frana brusca l-a zdruncinat, trezindu-l din visare, iar Axel a deschis usa coborand. Sho l-a urmat.
-Unde suntem? A intrebat acesta privind buimac in jurul sau. Lumini peste lumini, fiecare coltisor din localul acela stralucea, in vreme ce afisul ii starni curiozitatea: “The Ghost”. Citise despre acest club.... in revistele de paparazzi din tarabe. Niciodata nu visase sa ajunga aici.
-Clubul meu preferat! Stai sa-l vezi pe dinauntru! Este plin de picturi superbe ! Iar bauturile si camerele lor sunt minunate !!
Cand au pasit inauntru, muzica data la maxim si mirosul puternic de fum de tigara i-a provocat o stare de ameteala lui Sho. Dar nu s-a “bucurat” prea mult de ea, caci telefonul a inceput sa-i sune.
-E imposibil sa vorbesti aici, vino!
Astfel, argintiul a descuiat usa, captusita cu piele, a unei camere cu numarul 6, intrand alaturi de roscat si incuind la loc.
-Alo ?a rasunat vocea lui Sho, urmata de una clar deslusita pana si de Axel, desi difuzorul nu era activat.
-Sa inteleg ca nu pot avea incredere intr-un prost ca tine ! In zece minute sosesc, si ai face bine sa-ti ascunzi fata, pentru ca daca iti vad mutra o sparg ! Asemenea rusine... m-a sunat directoarea in I T A L I A! Atat de grava este situatia ta! Nu mai treci pe la scoala, nu mai faci nimic util. Nu inteleg nici de ce mai faci umbra pamantului degeaba !
Roscatul avea ochii cascati, iar mainile ii tremurau. Axel s-a gandit ca ar fi vreo fosta prietena dee-a lui, asa ca a luat receptorul din mana si a hotarat sa se adreseze cat mai dur posibil femeii :
-Ba’ femeie! Cine mama naibii crezi tu ca esti sa-i vorbesti asa!
-Sunt mama lui, iar tu ce esti ? Vreun tacanit care l-a sechestrat ? Atunci lichideaza-l mai repede !
-Hehe ! Nu zau… cea lichidata vrei fi tu cucoana daca ma mai iei cu minciunele ! Ciau si sa nu te mai prind pe linia asta, mai bine m-ai suna direct pe mine!
-Chiar asa… iar tu cine esti ?
-Nu cred ca exista om in viata care sa nu recunoasca numele de “Axel”!
Putea sa-si imagineze expresia de pe chipul femeii. Probabil una neagra. Tocmai se rastise la unul dintre cei mai influenti oameni din Japonia. Putea fi lichidata in cateva ore.
-D… domnule Axel ?! Dar ce cauta fiul meu cu cineva ca dumneata ? Am gresit numarul? Sau... poate ca si-a pierdut mobilul? Imi pare rau... eu...
-Calmeaza-te femeie! Ma doare-n cot de ce faci tu. Doar nu te atinge de pretiosul meu Sho ca-ti fac creierii piftie!
Astfel a trantit clapa, zambind satisfacut... inca o persoana ramasa cu gura cascata! Gandi acesta, indreptandu-si privirile din nou asupra baiatului care parea mai mult decat abatut.
-Relaxeaza-te, m-am ocupat eu de ea... auzi.. maica-ta!spuse acesta ironizand clar ultimile doua cuvinte.
-Chiar era mama mea! Si chiar o sa ma faca bucati bucatele daca nu ajung acasa.

[love_anime]

Buna am citit si acest fic pe care il ador si chiar vroiam sa-ti la comm sa postezi mai repede si sper sa o faci de acum in colo. Pfuuu! Ce urat a vorbit cu mama soacra, saraca femeie. Abia astept sa vad yaoi intre cei doi asa ca spor la scris si mult timp liber ca sa postezi mai repede. Pa pa.