More than passion! More than agony! It's love! [shouen-ai / yaoi]

[Ice_angel_234]

Yupiii...ai pus continuarea ce bine.Imi place mult fic-ul acesta al tau.E super!ma bucur ca Axel si-a revenit sau cel putin s-a trezit....dar cine e tipul care tocmai a intrat in camera???Foarte buna fel de-a incheia...ne lasi in suspans pana la urmatorul capitol,dar imi place.O fi oare acesta vre-un fost iubit?Crae se pare ca la cam speriat pe Axel...Abea astept sa vad continuarea si sa aflu cine e asa ca te rog frumos sa o pui cat mai repede.
Greseli ca de obicei nu am vazut,poate cateva mici de tastare dar nu prea am chef sa le enumar.
Gambate!Ja ne^

[bastard_in_love]

Durere.


“Nu!El nu! De ce o fi venit? A crezut ca o sa-I moara distractia si va avea alta de gasit?!”
-Din vina mea te-ai apucat de muzica, datorita mie ti-ai dorit cu atat de multa indarjire si acum, vrei sa te sinucizi din cauza mea?!l-a intrebat blondul, apropiindu-se de el si inclestandu-si degetele in jurul barbiei artistului.
-Da, inainte imi doream sa traiesc, pentru tine! Acum imi doresc sa mor, ca tu sa dispari! De cand am devenit jucaria ta, de cand ai inceput sa ma tratezi ca un obiect, visul meu s-a naruit! De ce? Pentru ca noi doi era visul meu!
Ochii negri, mistici ai blondului erau acum atintiti asupra cantaretului, care la randul lui il privea pe baiat, dar era inexpresiv.
-E o minciuna, si tu stii bine! I-a raspus acesta, muscandu-I cu tandrete buza de jos, apoi acaparandu-I intreaga gura. L-a cuprins cu grija in brate, fara a rupe sarutul.

In afara cabinetului, roscatul, doctorul si inca doua asistente se straduiau sa deschida usa.
-Cine a incuiat-o?!a izbucnit medicul catre asistente.
-Nu stim! Dar eu nu-mi gasesc cheia, era pe birou, acum a disparut!i-a raspuns una dintre ele.
-Sigur ca a disparut, este de cealalta parte a usii!i-a raspuns medicul furios.
Roscatul privea dezmatul, ingrijorat de ceea ce ar putea pati Axel daca nu intrau ai repede acolo.
“Cine si de ce ar incuia usa?! Nu are sens!”
-AXEL, ESTI ACOLO?! A strigat acesta, batad cu palma in usa.

Brusc, argintiul l-a impins pe blond, fiind parca trezit din visare.
-Da! Umm, stai putin! Ran, descuie si ascunde-te, si ai grija sa nu auda nimeni!i-a soptit acesta blondului, care a facut precum i-a fost ordonat, apoi s-a ascuns sub patul de spital al lui Axel, care strigase:
-Intra!
-Axel, ce te-a apucat?!a izbucnit roscatul, intrand precum o furtuna in camera, urmat de doctori.
-Domnule, ne spuneti va rog ce s-a intamplat?!i s-a adrest si doctorul.
-Ma simt bine, nu s-a intampat nimic.
-Perfect, haideti, inapoi la treaba.

Ramasi aparent singuri, cei doi se priveau. Sho a realizat de la bun inceput ca ceva nu era in regula, asa ca la intrebat pe cantaret:
-Ce s-a intamplat? Cu mine sper ca poti fi sincer!
-Pot, insa nu acum! Te rog sa ma lasi singur o vreme!
“Ce m-a apucat?! De ce? Vreau sa ramana, dar Ran…”
-Fie, voi pleca!a raspuns acesta, ridicandu-se furios si plecand. Era suparat pentru felul in care i-a spus ca vrea sa stea singur, dupa ce el se straduise din rasputeri sa nu se desparta de el nici cateva secunde.

-Acum…continuam ce am inceput?i s-a adresat blondul, incercand sa-l sarute pe argintiu din nou, insa acesta l-a tinut la distanta, insistand ca este gresit. Totusi, blondul era prea insistent si avea mai multa forta. L-a luat din nou in brate, sarutandu-l cu daruire.

Afara, roscatul se opreste din drum, suparat.
“Ahh, iar am plecat fara portofel, ma intreb ce se mai intampla, ca mai inainte desteptu ala s-a incuiat inauntru, acu poate incearca sa-si taie gatul!” gandea acesta deschizand usa, pe care cei doi au uitat sa o mai incuie.Imediat ce privelistea I s-a dezvaluit, a inlemnit in dreptul usii, neputand sa mai faca nicio miscare, simtea ca lumea I se naruie in fata ochilor.


Hmm...multumesc pentru commuri, ma bucur ca macar 2 persoane citesc...

Continuarile vin mai greu pentru ca netul de pe laptop e foarte incet... si de asta nu intru des.

[Ice_angel_234]

Yes......ai pus continuarea. Ce bine,desi a trebuit sa astept destul de mult pentru acest capitol chair a meritat toata asteptarea. E un capitol frumos, la fel ca si restul fic-ului.
Blondul ala ce are de gand sa faca?Vine asa cand are el chef si-l saruta pe Axel, care culmea se si lasa!Cum se poate asa ceva, il raneste pe Sho ...Desi cred ca spre binele lui,mai bine isi lasa acolo portofelul, asa nu-l mai prindea pe Axel in acea situtie.
Greseli nu am observat,nici nu le-am cautat, fiind prea captivata de actiune,dar cand am vazut cat de scurt e cpitolul imi venea sa aruc leptopul si ca sa fie si mai si unde te-ai gandit sa termini capitolul? E chiar cand era mai interesant....acu iar o sa am de asteptat pana sa vad cu reactioneaza Sho, si ce o sa zica Axel...
Abea astept next-ul si sper sa-l pui cat mai repede!
Gambate!Ja ne^

[ony-chy]

un nou fic de al tau :chuu: ...chiar imi place foarte mult... :(( de ce nu ai pus continuarea:(?
Ai greseli de tastare... cam multe...adik cam in toate cap...
Cam mult dialog,descriere nu prea ai,naratiunea cam seaca cei drept...dar totusi imi place povestea foarte mult
Abia astept continuarea...poate te gandesti si o pui mai repede dak nu...:grr:

Kiss and gambate

[bastard_in_love]

Multumesc mult pentru commenturi, iata continuarea:

Regrete.


Socat fiind, s-a dat doi pasi inapoi, inchizand usa. Apoi s-a asezat pe un scaun de pe hol, incercand sa inteleaga ce I s-a intamplat.
“Nu…nu voi pleca. El are nevoie de cineva alaturi, ramane de vazut pe cine va alege! Nu conteaza ce face, eu nu pot sta acasa, stiind ca el este in spital!”

Intre timp, in salonul spitalului, argintiul ii vorbea baiatului:
-Ren…uite, a trecut deja un an! Eu nu voi putea sa te iert! Intelege, am pe altcineva alaturi acum, nu-mi distruge inca o data viata!
-Fie, te las sa te gandesti! O saptamana! Peste o saptamana daca nu vii acasa, sau dai un telefon, plec! Si nu ma vei mai putea vedea, auzi sau simti niciodata! Alegerea iti apartine!
Acestea fiind zise, blondul a iesit din cabinet, lasandu-l singur pe cantaret. De pe scaun, roscatul il urmarea cu privirea. “Tipul are ceva muschi, e mai mare ca mine, si parul acela blond… Mai bine mi-as lua adio, la urma urmei, unei vedete nu i-ar sta bine cu unul mai mic de brat. O sa rada lumea de el!”
Era greu sa conturezi in cateva secunde un peisaj de basm distrus doar printr-o singara privire. Era greu sa-ti imaginézi o lume sfasietoare cand totul parea a fi perfect. Pasii il purtau catre cabinet in timp ce mintea ii zbura catre acele cateva secunde rupte din rai, datorate doar acelei unice persoane care s-a transformat intr-un iad. Fusese o intorsatura bizara de situatie, insa acum. Voia doar sa il vada pe cantaret pus pe picioare si sanatos. Dupa, avea mai multe variante, la care nu ar fi vrut sa se gandeasca inca.
Ezitand, a deschis din nou acea usa, fiindu-i parca frica de sine insusi, de reactia pe care o putea avea sau de emotiile care puteau da oricand pe afara, eliberand durerea si furia interiorizate excesiv si sfasietor.
Odata ce i-a intalnit privirea a avut o reactie neobisuita, a zambit, a zambit sincer, in ciuda tristetii si durerii a zambit. Uimit si totodata fericit a inaintat, de parca nimic un i s-ar fi intamplat. Cineva sau ceva parea sa fi sters totul cu un burete vindecator, miraculos. Avea ciudata dorinta de a-i dobandi iubirea indiferente ce l-ar fi putut costa acest impuls. S-a asezat pe scaun, spunandu-i pe un ton vesel:
-Am chef sa ma distrez ! Ce-ai zice daca as aduce DVD-playerul cu mine si am vedea un film diseara ? Tu alegi filmul si eu aduc popcornul. Astfel o sa uiti de spital si de boala ! Ce zici ?
Propunerea ii suna precum un ecou aburit. Auzea, dar un asculta, doar aproba si zambea fortat, gandindu-se ca ar vrea sa vada cel mai santeros film cu putinta.
-Mirrors! Rosti acesta, ranjind la gandul ca undeva, in subconstient, Ran era sfasiat in mii de bucatele iar sangele un aparea, doar cuburi de gheata tasneau din venele vinetii. Era o panorama demna de dispret, dar cum in realitate un s-ar fi atins nici macar de un fir de par din capul lui. Inca ii simtea parfumul, desi in acelasi timp dore asa-l faca sa sufere, exact cum a suferit si el. Printre ganduri macabre, alte cuvinte din partea roscatului i-au inundat auzul:
-Mirrors ? Bine… dar eu, ei bine, eu ma cam sperii. Dar o sa fie bine atata timp cat nu dai la maxim si nu ma obligi sa vad partile… sangeroase.
-Sigur ca da ! Doar o sa fiu langa tine tot timpul ! De ce iti faci griji?!
Usa se indrepta usor catre perete, iar doctorul urmat de asistenta lui de nadejde intra zambitor, pregatindu-se sa dea o veste buna.
-Dragii mei, am o veste excelenta, doua de fapt: prima, Axel, esti externat, iar a doua, acest minunat tanar mi-a promis ca te va ingriji cu cea mai mare atentie, pe toate perioada de convalescenta!
Din spatele celor doi, blondul isi facu aparitia ranjind victorios:
-Multumesc domnule doctor, de aici preiau eu, il ajut sa se imbrace si-l duc direct acasa !exclama acesta incantat la vederea expresiei roscatului care ramase efectiv cu gura cascata.
Doctorul s-a retras, inchizand usa si lasandu-i pe cei doi rivali cu privirile scanteind si omorandu-se parca intre ele.

[adyna_45]

deci...draga fetita, pot declara ca urasc cand ma lasi in suspans!cum ii poti face asta lui Sho?Adik el e asa dragut si pare un ursulet de plus iar tu il fati sa vada duritatea vietii!!!esti ceva de speriat!!!!Deci trebe sa te dau in judecata!!!Cum poti sa ii faci asa ceva...sa le faci asa ceva?Este crima pura!
Ador ficul tau si astept u nerabdare urmatorul capitol.
Acum criticile(sa nu crezi ca ai scapat):
Fusese o intorsatura bizara de situatie, insa acum.
Asta ar suna mai bine invers:"Insa acum fusese o intorsatura de situatie foarte bizara"
si a doua mea critica este ca mi se pare ca esti cam sadica dar cred ca imginatia ta bogata continutul uluitor al capitolului compenseaza chestia asta.Pana la urma...ce farmec ar mai avea daca ar fi totul un paradis pe toata durata ficului?
Imi place, continua.

[Utlaning]

Deci vreau sa zic ca e superb. E... uimitor:) Destul de interesant si original- bine, exceptand faptul ca ideea cu un simplu om si cu o vedeta e cam uzata, cu faptu ca NEAPARAT unul dintre personajele principale a fost parasit de parinti/prieteni , si a suferit din dragoste si ca trecutul i se reintoarce si ca intra in spital...*ahem* ma intelegi:) In rest e foarte bine. Destul de ciudat ca toti cei ce folositi poza cu tipul cu parul rosu ii ziceti Sho( ca in ficul lui Kaname parca). Astept urmatorul capitol, si da, sa stii ca sunt o fana:)

[bastard_in_love]

Aceasta este partea a doua din "Regrete":


Isi dorea sa sara la bataie, insa nu ar fi vrut sa faca o scena. Ar fi vrut sa planga, dar nu putea. Ii era imposibil sa se miste, neuronii sai ii amortisera, un mai trimiteau niciun impuls. Avea ganduri marete cu cateva secunde in urma, dar acum isi dadea seama ca erau utopice. Un avea putere sa isi impuna dorinta, mai ales in fata unui munte ca acel baiat. Dar, un avea de gand sa renunte asa usor. Avea macar o idee.
-Salut. Numele meu este Sho. Incantat! Acesta intinzandu-i mana.
-Ma bucur de informatie, dar daca ar trebui sa retin numele fiecarei nevastuici pe care o calc in picioare cred ca as putea scrie o agenda de telefoane a intregii lumi!raspunse acesta rece, ca si cand ar fi vorbit despre vreme.
-Ren! Ce cauti aici? Si cine-ti da dreptul sa-l jignesti ?interveni Alex ridicandu-se in coate.
-Papusa, eu jignesc pe cine vreau eu ! Inteles ? spuse acesta, zambind intr-un mod ciudat, pozitionandu-si mainile de-o pare si de alta a cantaretului.-Vreo obiectie ? continua el, apropiindu-si capul exagerat de mult de chipul uimit de sub el.
-De asta nu te-am mai putut suporta ! Dupa ce ai inceput sa-ti castigi astfel existenta, nu numai ca ai devenit nesimtit, dar erai diferit. Mai mult de atat. Ii tratai pe toti ca niste animale! Lumea nu e chiar asa cum ti-o imaginezi tu. Daca ai renunta ti-ar fi mult mai bine. De asta am plecat! Erai diferit. Nu mai aveam nimic de impartit.
Era de asteptat sa actioneze ca o fiara, insa Ren a dezaprobat oftand din cap, indreptandu-se catre roscat.
-Daca astepti invitatii speciale sa-mi spui! Ce dracu stai acolo ca o paiata! Jet!vorbise cu un calm mascat Ren, si asteptand ca roscatul sa reactioneze in vreun fel, insa el nu i-a adresat decat patru cuvinte lui Axel :
-Am fost un prost !
Apoi s-a retras tinand spatele drept si lasandu-i pe cei doi cu gurile cascate. Nu intelegeau ce voia sa spuna, dar blondului nici ca i-ar fi pasat.
Axel nu intelegea nimic, dar nici nu voia sa-i ai vada mutra blondului. In mumentul in care roscatul a disparut pe usa aceea a realizat ca ar fi preferat sa-l aiba pe el alaturi decat pe acel nenorocit, de fapt stiuse asta de la bun inceput.

[nolazy]

Ce bine ca ai pus 2 capitole .. Asa am avut mai mult de citit :D
Imi place de profu' si nu mi-a venit sa cred ca i-ai oprit tocmai cand incepeau "sa se incinga spiritele". De ceee? :(( De ce nu i-ai lasat sa continue?:)) . Da a fost dragut si asa :chuu:
Ren ala chiar e stresant..are cam multe impresii..of cat ma poate enerva..
Astept sa citesc continuarea si sincer chiar mi-ar placea sa se intample ceva intre Sho si prof :D
Cam atat..succes :bye:

[dark_angel_princess]

excelenta continuare! mi-a placut felul in care au evoluat lucrurile...:love: chiar mi s-a parut bine gandita interventia profesorului de matematica(si eu sunt o fana a matematicii :D) si consider ca a procedat bine oprindu-se din devorarea corpului roscatului...:yes: :yes: .ma intreb ce ganduri are acum acesta despre blond ??? :yes:
Abia astept NEXT-UL deci GAMBATE . :pls: :pls:
:bye: