Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Naruto] Leaving paradisse I: Madrid

#41
hellooo

Imi pare rau ca nu am venit mai devreme... dar azi ( 17.09.2011 ) am vazut pentru prima oara mesajul lasat la profil. Imi place capitolul... a fost frumos. Pentru o fata in clasa a sasea, daca mai tin bine minte, este foarte bine descris acel sarut, iar eu nu-mi pot explica cum de sti atat de bine, plus ca tu realizezi scene hentai la o varsta frageda. Eu mi-am dat seama ca cel care a sarutat-o pe Sakura cand dorea sa manance salata era Sasori, chiar inainte de-a sublinia ca avea parul mai scurt... pur si simplu am stiut. Sasuke este gelos.... WoW

:bye:

#42
Heeeei! >:D<
Scuze ca am intarziat atata cu coment-ul... am fost cam ocupata. :|
Nu mi-a placut cum a reactionat Sakura fata de Sasori, in locul lui trebuia sa fie Sasuke, nu inteleg de ce nu s-a dus sa clarifice lucrurile cu el de cand si-a dat seama ca cel ce o saruta era de fapt Sasori... ce penibil trebuie sa se fi sumtit saracul Sasuke cand i-a vazut... de Sakura nu comentez nimic ca vad ca a inceput sa-i placa putin si de Sasori, sau ma de graba cum se comporta mai nou cu ea, ceea ce nu e bine, ea trebuie sa fie numai cu Sasuke. :))
Stilul in care se imbracase Sakura, sincer mi sa parut total diferit adevaratului ei stil, chiar daca a vrut sa ii atraga atentia lui Sasuke mi sa parut ca a incercat cam mult, si in final i-a furat inima dar nu pe a cui trebuia. =))
Multa bafta in continuare cu scrisul! :*
Si anunta-ma cand postezi next-ul, te rog! ;;)

hugzz!

#43
:-<
Mi-e rusineeee:((, m-ai anuntat de atata timp, am si citit si nu am lasat comm:'(. Ca de obicei capitolul a fost foarte bun. Sincer nu stiu de unde ai[aveti] atata inspiratiune:)). Mi-a placut descrierea:x, a avut ce ii trebuie. Actiunea a fost grabita:|....... Glumeam:)). A fost chiar ok. Dialogul a fost frumusel:-?. Pfff... nu stiu ce sa mai zic. Sa ma anuntati si data viitoare daca vreti:))
Ja ne:*
[Imagine: eKyCOTm.png]

If I could tear you from the ceiling,
I'd freeze us both in time.
And find a brand new way of seeing,
Your eyes forever glued to mine.


#44
I'm so sorry that I'm so late! Stiu ca a trecut ceva timp, dar abia weekendul asta mi-am dat seama ca deja trecusera aproape doua luni si trebuia scris de mult. In fine sper sa va placa. [P.S. Va rog sa nu-mi taiati gatu la greselile de tastare. Nu mai am timp sa il recitesc]

Cap 8: Declararea razboiului


Sasuke:

Un singur cuvant imi trecea in minte de cand plecasem de acasa. Mincinoasa. O mincinoasa si o ticaloasa. Stateam sprijinit pe spatarul scaunului, cu capul intors spre geam. Vedeam, de dupa gardul clinicii in care ma aflam cum soarele asta prapadit imprastie raze calde si vesele peste marea de oameni care colindau strazile si se bucurau din plin de ziua asta asa frumoasa. Copii mici se jucau si alergau de mama focului, tinerii abia iesisera de la scoala, chiuind de voiosie ca inca o saptamana de scoala se terminase, iar acum incepuse oficial distractia de weekend si in final proaspetele cupluri se plimbau tinandu-se de mana, stand imbratisati pe banca, sau in cele mai multe cazuri se faceau declaratii de dragoste catre "iubirea vietii".

Toate erau asa de roz si de pufoase si atat de siropoase incat mi se facea la propiu rau, doar la simplul gand ca acei oameni erau cu zambetul pe buze, iar eu eram ursuz, nervos si obosit. Usa salonului se deschise larg intrand inauntru doctorul meu obisnuit urmat de un baiat cam de vre-o douazeci si ceva de ani. I-am salutat politicos, apoi dupa ce isi mai schimbara cateva vorbe, doctorul ii spuse serios tipului.

-Sunt sigur ca esti pregatit, doar ma urmaresti de ceva zile. Am incredere ca nu ma vei dezamagii si sunt convins ca totul va fi bine asa ca bafta. Ma voi intoarce peste doua ore sa vad cum merg lucrurile, incheie acesta iesind din incapere.

Tanarul ofta adanc invins. Isi lasa pe un scaun geanta, apoi isi lua de pe umerasul din cuier un halat special pentru el. Se uita putin peste niste hartii apoi isi muta aprig privirea spre mine. Se uita cu acei ochi mici si verzi ca si cand as fi fost cine stie ce specimen. Parul sau blond era lipit de fruntea transpirata aratand faptul ca era cam incordat.

-Ei bine asa cum a spus si doctorul nu ai de ce sa iti faci griji, totul va fi bine... sper. In fine, numele meu e Andrew si sunt student la medicina in ultimu' an. Sunt aici pentru ca trebuie sa fac cateva saptamani de practica, deci se pare ca tu vei fi primul meu pacient.
-Ma simt flatat, am spus chicotind.

Acum inteleg ce cu toti studenrii astia bantuind ca nebunii pe holurile spitalelor si clinicilor. Andrew rase si el cam fortat ce-i drept. Ma intreba cu ce incepeam deobicei si l-am informat cum ca primul lucru era sa fac exercitii, ca un fel de incalzire. M-a ajutat sa ma ridic si m-a pus pe patul din apropiere. Imi spuse sa ridic piciorul stang la piept, din pozitia intinsa in care eram, apoi sa il las jos si sa repet ritualul, anuntandu-l daca simt ceva neobisnuit. Am facut cum imi spusese de vre-o cateva ori si m-am oprit spunand ca totul e in regula. Mi-a spus scurt sa fac la fel si cu cel drept. Am fost putin sceptic mai ales ca cel drept imi facea figuri, dar am avut incredere si l-am ridicat la piept. Prima oara nu am simtit nimic, dar apoi o furnicatura imi strabatea pulpa piciorului in final simtind o durere imensa ca si cand o mie de ace imi strapunsera piciorul. L-am lasat rapid in jos si i-am spus lui Andrew ca nu o mai fac a doua oara nici in ruptul capului.

-Uite ce e Sasuke, spuse el ridicandu-si ochii din mapa cu foi pe care scria ceva de zor. Stiu, adica te cred ca doare, dar daca intradevar vrei ca aceasta sa fie ultima ta sedinta ar fi bine sa te straduiesti.

Avea dreptate! Nu am facut atatea eforturi ca sa ajung aici si sa o iau din nou de la inceput. Am suportat dureri, nu la fel de mari ca aceasta, dar am facut atatea exercitii si la sedinte si acasa, nu puteam sa dau tocmai acum cu bata-n balta. Am inspirat adanc si am reluat ritualul. Parca ma duruse si mai tare a doua oara si a treia oara, dar trebuia sa rezist si sa fac imposibilul. Sa pot merge din nou! Incepusem sa fac cu ambele picioare, ridicand cand pe unul, cand pe celalalt. Ma durea ingrozitor, era absolut un chin parca gustand din infernul amar si acru al Iadului. Tineam strans in pumn cearsaful de pe pat, la fiecare ridicare simtind un nou fior pe sira spinarii, fruntea imi era uda de la toate firisoarele de transpiratie care se prelingeau usor pe tampla, iar cu toate acestea inca imi fortam limitele sa nu scot nici macar un scancet.

Incet, incet durerea scadea, pana cand nu am mai perceput-o deloc. Eram atat de usurat incat simteam in mine acea racoare din tot corpul, care pornea din stomac, dupa ce fusesem foarte incordat desi nu trecuse mai mult de un sfert de ora. Dupa cateva repetari am finalizat exercitiul respirand normal si intorcandu-mi privirea spre Andrew care pregatea banda de mers. M-am ridicat in sezut si l-am anuntat pe blond mai increzator in mine, ca piciorul incepe sa se dezmorteasca. Isi intoarse capul spre mine, zambind multumit de progresul rapid pe care il faceam, si ma invita la banda. Am luat carjele de langa pat si m-am deplasat pana la aparat. Inca eram nesigur ca ma pot tine pe picioarele mele, asa ca era mai sigur sa imi iau ajutatoarele. Am lasat carjele deoparte si m-am sustinut de cele doua bare ale aparatului.

-Bine Sasuke, totul decurge fara probleme, spuse el dar apoi fixandu-si privirea la picior. Uite, nu trebuie sa iti lasi toata greutatea pe piciorul stang. Daca stai prea mult asa ai putea face intindere, ceea ce e foarte neplacut. Incearca sa iti tii echilibrul si pe cel drept, dar nu-l forta prea tare. Daca nu apar modificari pana la sfarsitul programului, adica peste o ora si trei sferturi, vei fi ca nou. Esti gata sa incepem?

Am dat afirmativ din cap si asa Andrew a dat drumul aparatului. Banda se misca incet, iar daca nu aveam sa imi misc repede unul din picioare aveam sa cad in nas. Asa am inceput cu stangul, apoi cand piciorul drept a facut contactul cu banda si m-am lasat pe el parca un cutit imi sagetase in talpa. A trebuit sa ma las cu totul pe el ca sa pot sa il duc inainte pe cel stang. In cele din urma am reusit sa "merg" mai departe si am continuat asa pana cand incepusem sa merg cat de cat normal. Tot ce simteam era doar o usoara furnicatura de la glezna in jos. Faceam progrese, iar asta imi dadea mai multa incredere in mine. Desi schiopatam mi-am luat incet mainile de pe cele doua bare. Andrew se uita si el la mine cum ma stradui, nu iesea ceva perfect, dar era ok. Puteam sa ma tin pe picioarele mele, nu aveam nevoie de carje si probabil cel mai important era faptul ca puteam sa merg, dupa mult timp. Era mai mult un schiopatat, dar eu eram multumit. M-am dat jos de pe aparat si am inceput sa ma deplasez prin incapere, vesel ca un copil care tocmai a primit ce dorea. Chiar atunci intra in salon si doctorul meu obisnuit, care se bucura sa ma vada ca totul merge conform planului.

-Ma bucur sa vad ca te poti descurca si fara carje, imi spuse el zambind si facandu-mi semn sa ma asez. Au venit si rezultatele probei de sange iar totul e in regula insa glicemia e cam mare. Nu este peste limita maxima, dar nici mult nu mai ai, asa ca ar trebui sa o lasi mai moale cu dulciurile, daca nu vrei sa dai in diabet.

Adica asta inseamna ca ar trebui sa renunt la delectarea mea cu gogosi si acadele cu gust de mere verzi?! Defapt nici nu imi pasa! Ma bucur asa de tare ca tot chinul s-a terminat si ca pot merge cat de cat normal. Doctorul se scuza si iesi grabit din camera, iar eu i-am multumit lui Andrew insa inainte sa plec i-am cerut o mica favoare.

-Auzi Andrew imi poti face o mica favoare? Te rog din tot sufletelul meu inocent.
-Depinde, raspunse acesta
-In sala de asteptare este o fata bruneta, imbracata ca si cand ar fi venit direct din club si cel mai probabil va sari pe tine si te va intreba de mine. Vreau ca tu sa ii spui ca trebuie sa mai raman pentru alte observatii medicale si ca eu i-am spus sa plece acasa si sa nu ma astepte. Este imposibil sa nu dai de ea.

Blondul s-a uitat putin ciudat la mine, apoi a iesit din salon. In timpul asta eu am mai patrulat prin camera cand dintr-o parte, cand din alta miscandu-ma ca un pinguin. Peste cateva minute aparu si Andrew care isi ridica degetul mare in sus gen "misiune indeplinita". Am rasuflat usurat, iar dupa ce am platit sedinta si am semnat cateva hartii am fost liber sa plec acasa. De cum am iesit din clinica o boare calda si linistita de vant imi dezmierda fata ceva mai bine dispusa ca deobicei. Nu prea ma tragea inima sa ma duc acasa, asa ca cel mai placut lucru era sa fac o plimbare in dupa-amiaza asta, care mai nou nu mai parea asa de rea ca la inceput. Plus ca cel mai bine imi limpezesc gandurile cand sunt singur si cand lucrurile simple, chiar nesemnificative par cele mai importante dintr-o data. Cam acesta e efectul dupa ce era sa treci pe langa moarte sau sa nu mai poti merge niciodata, cazul meu.

Paseam incet, iar oriunde intorceam capul dadeam de lucruri care ma faceau sa schitez un zambet sincer. De exemplu ma bucuram ca nu ploua, ca soarele stralucea nestingherit sau ca totul era calm si probabil asta ma multumea cel mai tare. Atmosfera era armonioasa, chiar si gastile de adolescenti erau cuminti, adunati in grupuri mici, vorbind si razand subtil. Dupa ce am strabatut parcul, incet si calm am decis sa mai fac o tura si abia apoi sa ma intorc acasa. Si asa iata-ma, colindand linistit parcul pana cand am dat peste cineva cu totul neasteptat.

Pe partea cealalta a fantanii arteziere era insusi Sasori impreuna cu Sakura si cei doi neastamparati, jucand sotron. M-am apropiat de ei, vrand sa ma alatur lor, insa m-am oprit brusc si am ramas pe loc. Tanara se impiedicase si cazu cu tot cu Sasori spre amuzamentul celor mici. Dupa ce se dezmeticira, roscatul o saruta pe fata, care avea pe fata o expresie traumatizanta, astfel linistind-o. Am ramas pur si simplu socat. Stateam acolo, in mijlocul aleei ca un prost, mintea mea negand imaginile pe care ochii tocmai le vazusera. Iar ca totul sa fie si mai rau decat pare, dupa ce Sasori primi un telefon, prin care era nevoit sa plece, Sakura ii saruta obrazul gen "ne vedem mai tarziu".

Am facut stanga imprejur si am continuat sa ma plimb, de data asta ceva mai nedumerit. Nenorocitul de Sasori. Tot imi facea mie aluzii ca o tine pentru a avea grija de copii si de mine. Sa mori tu Sasori? Stiam ca amicul meu o vrea doar in pantalonii lui cat mai curand cu putinta, dar ceva nu era in regula. Acel Sasori pe care il cunosc de atata timp nu ar fi permis nici macar sa il ingionteasca cineva fara sa ii dea vre-o doua, daramite sa il mai puna si la pamant. Dar acest Sasori, pe care l-am vazut adineauri nu semana deloc cu cel pe care il stiu. A fost atat de grijuliu sa o calmeze pe Sakura. El nu e asa de afectuos nici macar cu propria lui surioara, dar se coboara la nivelul acelei fete care ii datoreaza ogramada de bani?

Iar Sakura m-a dezamagit total. Tind sa cred ca tot ce am discutat seara trecuta si tot ce s-a petrecut intre noi a fost doar o farsa. Nu ma intelegeti gresit, nu tin la ea mai mult ca la o sora sau cel putin asa vreau sa cred. Ea era... este oaza mea de liniste sufleteasca, dar poate ca in tot acest timp cat am stat cu ea si a avut grija de mine parca s-a infiripat ceva. E ceva mai mult decat calmul care mi-l confera, e acea parte din mine care am ingropat-o acum mult timp, care sta ascunsa si pitita, gata sa iasa la suprafata si sa se simta ea insasi. E partea care ma face sa ma simt complet. Dar ce rost ar mai avea? Acel sarut de ieri a fost doar ca sa ii pun o vorba buna lui Sasori?

Ce a fost in capul meu? Cum am putut sa ii permit sa faca ce a facut? "Nu te lasa inspitit!" acestea erau cuvintele care imi bantuiau capul aseara, dar nu am avut suficienta putere sa rezist. Nu m-am putut abtine sa nu cad prada tentatiei de ai gusta buzele si toate acestea cu ce scop? Iar cu atmosfera armonioasa ce s-a intamplat? De ce toata lumea a devenit brusc agitata si zgomotoasa? Inauntrul meu se petrecea ceva ce nu am mai intalnit pana acum. Un amalgan de sentimentele se adunau, se inghesuiau si se inchegau, provocandu-mi o senzatie de tremur, in final totul incalcindu-se. Oscilam intre a o ura sau a o crede nevinovata pe Sakura si intre faptul de a avea incredere in amicul meu sau in al crede un tradator. Nu-mi pot explica ce e cu toate aceste lucruri, sunt peste limitele mele, ma depasesc complet.

Trebuia sa ma calmez rapid, dar era in zadar. Ce pot face? Incep sa cred ca tot ce am vazut e pura realitate si nu am cum sa ma opun. Ce se va intampla daca Sasori ajunge sa o indrageasca pe Sakura asa de mult incat sa se indragosteasca de ea? Cum mine cum ramane? Sunt chiar atat de neputincios? Chiar nu mai exista sperante? Dupa cum il cunosc pe Sasori e ceva serios, dar nu las asta sa ma intimideze. Declar razboi! Nu renunt eu asa usor. Foarte bine amice, facem cum vrei tu, pentru un timp! Vrei sa joci murdar? Nicio problema, jocul asta se poate juca in mai multi...
[Imagine: tumblr_oof58mD3Rk1w9t19go3_400.gif] [Imagine: tumblr_oof58mD3Rk1w9t19go5_400.gif]

#45
Hey. Mersi ca mi-ai spus si am incercat sa vin cat mai repede.

Surprinsa sa vad ca Sasuke poate sa mearga cat de cat. Se pare ca nu dorea ca Hinata sa il insoteasca, recunosc ca e enervanta pustoaica. Sasori si Sakura? O.o ce se intampla? De ce ce-i doi sunt asa afectuosi? Cand Sakura se temea de roscat, parca zicea ca tine la Sasuke. Acum ce face? Sasuke e gelos si chiar el a recunoscut sa ceva se infiripa. Deja se declara razboi, va iesi cu scantei.
Greseli, doar una pe la final, un moment de neatentie. Ai avut descriere si unele figuri de stil mi-au placut foarte mult :X

Abia astept nextul fetelor.
Bye.
[Imagine: h8v.gif]
 

#46
Oh Yeah, Sasuke vs. Sassori >:). a fost un capitol frumos, trist in care Sakura etse dinnou aceea persoana nesi fara pic de scrupule pe care o cunosc. Da, s-au si sarutat ce sa zic, mama mama, bravo Sakura o adevarata idioata esti mama, se vede ca semeni bine cu Hinata aia, o sa fiti prietene foarte bune.
Sa of aceti sa sufere ati auzit? Sa fie un razboi dur si pervers, oh da, cat mai pervers ca va bat =]] vreau Hentai bree!! Este un fic fantastic, un next fantastic!
Astept next! Sa ma anuntati! Zbye ! >:D<
[Imagine: animeloves.jpg]
Odododododo ;x
Lumea asta te distruge,Te induce în eroare, Fură tot şi apoi fuge,Te răneşte şi te doare! x333
Gânduri Nespuse, Neştiute şi Inexplicabile

#47
Ellisor mic si dragut>:D<:))
Tu mica si draguta, eu mare nesimtita... De cat timp mint ca o sa las comm? De mult timp, stiu. Deci scuze:(. Promit ca nu se mai intampla.
Sa incepem. Mi-a placut capitolul din multe puncte de vedere. Sasule s-a facut bine[intr-un timp cam scurt:-?] si gata sa o "revendice" pe Sakura. Ha! In your face Sasori! *laugh* Abia astept scenele palpitante cu acest triunghi amoros. Bine ca nu e patrat[:))]. Sakura e cam... usuratica. Ce naiba? Ori e cu Sasuke ori cu Sasori? Si Sasuke e asa draguuuut, cum s-a enervat. Eu cred ca el vrea totusi sa demonstreze doar ce e mai bun decat Sasori si ca poate avea orice fata:)). Descrierea a fost bunaaa=p~, la fel si restu.
No sugar te pupa dulceeeee>:D<
[Imagine: eKyCOTm.png]

If I could tear you from the ceiling,
I'd freeze us both in time.
And find a brand new way of seeing,
Your eyes forever glued to mine.


#48
Sarcau Sasuke,pacat ca a trebuit sa vada scena asta.In fine,Sakura se comporta exact ca o usuratica.Adica mai intai se saruta cu Sasu si akm cu Sasori?Pe cine place pana la urma?Da cred ca Sasu o sa se razbune pe ea umbland cu Milka.Si app ma bucur mult ca Sasuke a inceput sa mearga din nou.Da mi se pare mie sau Sasori este indragostit de Sakura?Anyway,vreau nextu cat mai repede.Si sa ma anuntati ca de nu va luati bataita amandoua.
[Imagine: 989369nkhwxrd6yq.gif]

#49
Intereesant capitolul. Sasuke ca a inceput a merge e bun dar sa strice o prietenie pentru o fata? Asta e pura nebunie...ssau iubire? Greseli nhe, dialog dhea, descriere dhea....Sasori incepe sa devina moale, Sasuke la fel iar Sakura?! Sakura, fata inocenta, fara aparere care se simtea singura....Ma mir pe cine va alege? Roscatul care putea sa o violeze dar care a lasat.o lui Sasuke sau pe Sasuke, misterisul Sasuke care i.a salvat viata. Trebuie sa cantareasca intelept toate sentimentele, acum cred ca un amalgam, si sa aleaga pe cine crede ca o va iubi si va avea grija de ea toate viata. Succes dolce si Sakurei... ).<
[Imagine: 445775bigthumbnail.jpg]
E trist cand stii ca tot ce`a fost s`a terminat.....E trist cand stii ca tot ce`aveai..s`a spublerat! E trist cand stii ca tot ce`a fost...a devenit...O simpla AMiNtiRe, o pata de iubire...Si inca`ncerci s`o iei de`la`nceput.. dar in zadar! incerci tu iara....Negrii, ochi, abis, inchis fara de scapare! Nu incerca tu iara sa te`mpaci! cu gandul ca o sa mai fii~atat! Impaca`te cu`a tau gand si restu il omoara



#50
Cap 9: The revenge of a lover

Sakura:

Ajunsa acasa, m-am dezbracat de toate idiotenile astea si mi-am luat pe mine o tinuta mai comoda de-a Hinatei, poate singurele haine desente pe care le avea: o pereche de pantaloni de blugi scurti, albastri, si un maiou alb cu diferite inscriptii ba roz, ba negre. M-am furisat afara din camera si am coborat scarile repejor, nerabdatoare sa ajung in bucatarie. Eram lihnita de foame si, din moment ce nu apucasem sa-mi mananc salata, ma gandesc ca e tot acolo unde am lasat-o. Dupa o zi bulversata ca asta, chiar aveam nevoie de ceva de mancare. Cred ca daca mai stau mult pe stomacul gol, o sa incep sa am halucinatii, daca nu am avut deja. Vreau sa spun, serios, Sasori sarutandu-ma, linistindu-ma si toate cele? Cred ca asta e doar un vis urat.

Am dat buzna, practic, in bucatarie si m-am uitat pe masa. Aici era asezat un bol gol, uns pe interior cu zeama de rosii combinata cu ulei si ceva castreveciori feliati. Asadar, unde e salata mea? Ma uitam cu o spranceana ridicata in castron, incepand deja sa ma gandesc cine a putut trece pe aici. Hinata este la recuperari cu Sasuke. Sasori a plecat cu copiii, iar eu sunt cam prima care a ajuns aici. Oftez, dandu-ma batuta, din moment ce nu stiu de ce fac atata caz pentru o salata. Pun bolul in chiuveta, destinat fiind unei spalari, dar nu acum.

Ma apropii de fridgider ca sa iau tot ce e necesar unei alte salate insa, cand vreau sa il deschid, observ un biletel roz bombon, mai mult mazgalit decat scris. Trebuie sa recunosc ca pana l-am citit, mi-a luat ceva.

"Sasuke, iubire, a trebuit sa plec. Sasori are niste probleme de rezolvat cu un tip si m-a rugat sa vin sa-l ajut. Ai numarul meu, ma suni daca e nevoie.
P.S.: Daca iti e foame, pune-o de curvita aia mica sa-ti faca o salata. Crede-ma, nu o sa ramai flamand!"

Si iata cum "misterul" se dezleaga incet incet. Am rupt biletelul in bucatele mici, relaxata, apoi l-am aruncat la gunoi. Am deschis fridgiderul si, in locul rosiilor sau castravetilor, am ales sa iau ceva mai simplu si repede de mancat. Am intins mana dupa o inghetata de vanilie la pahar si, dupa ce am luat o lingurita, m-am dus in living. Am aprins televizorul si am inceput sa imi molfai inghetata, pana cand am simtit ca doua maini calde ma cuprind de umeri. Am tresarit, intorcandu-ma cu fata la persoana respectiva. In spatele meu era Sasuke, dezvelindu-si un zambet alb, cu dintii structurati intr-o semiluna perfect uniforma.

Cand l-am vazut, aproape ca m-am speriat. El statea acolo, in spatele meu, fara carje, fara nimic de care sa se sprijine. Am lasat inghetata pe masuta, privindu-l cum sta, pur si simplu, pe picioarele sale. Cand imi vazu expresia fetei, se apropie de mine. Ma cuprinde de mijloc, intrebandu-ma ce e atat de amuzant. Si abea acum realizasem ca zambesc ca o prostanaca. Dar nu mi-a prea pasat. L-am strans in brate si i-am spus:

-N-ai idee cat ma bucur ca esti bine!

Imi ia maiile din jurul gatului sau si mi le lasa pe langa corp. Facusem ceva gresit?... Se apleaca si, in momentul urmator, sunt luata pe sus, astfel incat picioarele mele sa u mai atinga pamantul, si sunt invartita de aproximativ trei ori, dupa care ma lasa jos. Nu ma puteam opri din ranjitul meu idiot, dar care se pare ca ii placea la nebunie brunetului.

-Iar tu n-ai idee cat ma bucur ca ai inghetata pe buze.

Initial, am dus mana la gura, insa n-am fost la fel de rapida pe cat a fost el. Si-a apropiat chipul de al meu si m-a privit, zambind intr-o parte, asemeni uui smecheras care pune ceva la cale. Am fost total lipsita de reactie, nestiind ce ar trebui sa fac in momente ca astea. Nu ma deranja deloc prezenta fetei sale langa a mea, ci ma... speria. Nu-i intelegeam gestul. Nu stiam cum sau de ce, insa tot ceea ce facea, sclipirea de bucurie a ochilor lui, sarmul sau incantator de baiat rau, parul sau negru atingandu-mi obrajii, totul, dar absolut totul, ma facea sa nu-mi pot stapanii inima din bataile repezi. Simteam cum fluturasii imi zboara prin stomac si cum nodul din gat se strange mai tare.

Doamne, cat de aproape era de mine! Cat de a proape era fata lui de a mea, cat de aproape erau buzele mele de ale lui... Cat de aproape erau ochii lui de ai mei. Si, in secundele urmatoare, brunetul a nevalit peste buza mea de sus muscand-o cu blandete, dand cu limba peste pata de inghetata. Imediat ce si-a delectat papilele gustative cu vanilia de pe buza de sus, a trecut la actiune. A patruns cu limba in gurita mea, cautandu-si un "prieten" de joaca. Ma cuprinse cu mainile de solduri, atat de tandru, atat de... sincer incat nu stiam ce sa mai cred.

Dar stiam ca nu il pot refuza. Fie ca se juca sau nu cu mine, nu aveam de gand sa scap vreo ocazie de a-i arata asta, chiar daca ideea fusese conceputa de el. Mi-am prins mainile in parul sau catifelat, in timp ce acesta ma strangea atat de tare si ma saruta atat de apasat, ca si cum ar fi vrut sa intre in mine. Ii strangeam firele depar cu degetele mele firave, raspunzandu-i jocurilor dragastoase. O singura rotatie de-a brunetului si, fara sa vreau, cad pe canapea, intinsa, dar fara Sasuke sarutandu-ma sau strangandu-ma in brate. Ma aruncase aici? Ma impinsese? Ma respinsese ?

Imediat ce aceste ganduri otravite mi-au inundat mintea, l-am zarit pe brunet asezandu-se peste mine, privindu-ma cu ochii migdalati, cautandu-mi privirea. I-am atins obrazul cu varful degetelor , inlaturandu-i dupa obraz cateva fire de par. Un amalgam de sentimente se revarsa asupra mea. Simteam fiecare ocheada pe care mi-o arunca ca si cum ar fi fost o atingere. Simteam fiecare bataie a inimii ca si cum ar fi fost a lui. Simteam cum respira asupra buzelor mele ca si cum le-ar fi sarutat. Simteam cum gandurile mele fata de el o iau razna. Il iubeam mai mult decat propria viata, il iubeam cu adevarat, pentru ca am ajuns sa il cunosc cu adevarat. Zambeam numai cand ii simteam prezenta.

Il vroiam numai pentru mine, il doream din tot sufletul. Il doream mai mult decat mi doream sa traiesc. Si asta nu doar ca sa-i fac in ciuda curvei aleia de Hinata, cum incercasem pana acum, ci pentru ca el ma intelege, la fel de mult precum si eu il inteleg pe el. Nu-mi lipsea nimic aici datorita lui. Desi mereu am crezut ca eu sunt cea care are grija de el, nu a fost asa. Chiar si atunci cand era in scaunul cu rotile, chiar si atunci cand a fost in carje, el a fost cel care a avut grija de mine. M-a facut sa ma simt iubita si pentru asta il iubesc.

I-am surprins obrajii in palmele mele, timp in care el imi delecta privirea. Se apleca asupra mea, sarutandu-mi obrazul si, mergand din ce in ce mai jos, gatul. Tandretea cu care buzele sale imi tatuau pupicii sai pe pielea gatului era atat de neobisnuita pentru baiatul rau pe care il vazusem inainte.Am inchis ochii, gemand la fiecare sarut aplicat. Corpul sau il incalzea pe al meu, iar mainile sale erau gata sa imi scoata tricoul de pe mine, s-a oprit.

M-a privit cu ochii usor nehotarati, asteptand parca o confirmare din partea mea. Am suras, ranjitul meu molipsindu-l si pe el. Acesta se apleca, din nou, asupra mea, de data asta tintindu-mi urechea. Imi saruta cu varful buzelor lobul urechii, fiind mai mult o atingere, apoi imi sopteste:

-Uite, Sakura, tu ma faci...
-Sasuke! striga o voce familiara, masculina, la unison cu una feminina.

Baiatul se ridica de pe mine pe picioarele lui cu o viteza extraordinara,, privind persoanele din pragul usii. Trebuie sa recunosc ca si eu ma speriasem groaznic si inca eram speriata si intelepnita, fiindu-mi frica sa ma misc. Am privit in spre usa si i-am vazut pe nimeni altii decat Sasori si Hinata care tocmai scapase o punga de cumparaturi pe jos. O, Doamne! O, DOAMNE! Am incurcat-o. M-am ridicat de pe canapea in picioare, constienta de parul meu usor ravasit, maioul sifonat si buza marcata de o usoara urma de dinti. Clipeam des, abea acum dadandu-mi seama ca poate nu ar fi trebuit sa ma ridic. Am tras de maiou in jos si am incercatsa mi-l aranjez cat de cat, dar in zadar.

-Ce cauti in hainele mele si in pat cu iubitul meu, nenorocito?! a zis bruneta dupa care sarii amenintator spre mine parca vrand sa ma omoare cu orice pret.

M-am dat cativa pasi de urias in spate. Sasorii deja sarise dupa ea sa o stapaneasca pe salbatica, la fel cum a incercat si Sasu. Dar se pare ca tarfa asta chiar vrea bataie. In ciuda faptului ca baietii o tineau cat de strans au putut, ea tot striga ca ma omoara si se zbatea ca o turbata, ca o crizata dupa ce-si luase pastila gresit, ca o drogata. Tipa la mine si ma facea in toate felurile, ca si cum as fi presuletul ei de sters picioarele. Nu aveam de gand sa o las sa ma calce pe nervi si nici sa imi fure momentul meu alaturi de Sasuke.

-Potoleste-te odata, obsedata dracu`! tip la ea, ca sa-i acopar vocea.

Tocmai aceasta reactie neasteptata a mea a facut-o sa o ia razna mai tare decat inainte. M-am saturat de ea! M-am saturat de felul in care ma trateaza, de felul in care se baga in treburile mele, de ea! Iau paharul cu inghetata si i-l arunc in fata, in plina figura, asa cum merita. Senzatia era atat de rece, incat a facut-o sa zbiere ca o mata in timpul nasterii, dar cel putin, nu mai dadea din maini si din picioare ca o disperata. Cei doi baieti ii dau drumu, enervati si ei, dar sunt sigura ca asta nu are deloc legatura cu Hinata. O arunca pur si simplu de o parte, aceasta impiedicandu-se si cazand in fund, inca incercand sa-si dea jos inghetata de pe fata.

-Ce dracu` crezi ca faci aici, Uchiha?! Striga roscatul, urcand tonul vocii lui atat de sus, incat am crezut ca surzesc.

Il ia pe brunet de gulerul tricoului si il otraveste cu privirea sa sagetatoare. Acesta, la fel de nervos, se elibereaza din stransoarea lui Sasori. Il azvarle pe acesta cu putere de marginea canapelei, facandu-ma sa-mi fie atat de frica incat m-am lipit de un colt al camerei, hotarata sa nu ma bag.

-N-am sa te las sa te joci cu ea, ma-auzi?! Nu te las sa mi-o furi de sub nas, nemernicule, ma-auzi?! Il da pe roscat cu capul de marginea canapelei si continua, in timp ce fiorii ma trec pe sirea spinarii: Crezi ca nu v-am vazut in parc?! Crezi ca nu am vazut cat de cuminte te-ai purtat cu ea?! Nici cu sora-ta nu te porti atat de frumos!

Il vad pe Sasuke cum este prins in capcana lui Sasorii si tras jos pe podea, fiind dat cu capul de aceasta. Nici nu ma mai puteam tine pe picioare, aluncand incet pana cand am atins cu sezutul de linoleum. Roscatul il prinde pe brunet din nou, ridicandu-l de pe jos si izbindu-l de perete cu atata forta, incat sasuke a scancit de durere. Doamne, abea se recuperase! Bine inteles ca il doare! Sasori se apropie de el si, in ciuda tipetelor mele, da sa ii traga un pumn atat de tare brunetului, cat sa il tina minte toata viata, insa Sasu a fost mai rapid, prinzandu-si inamicul de guler si trantindu-l de celalalt perete.

-Nu inteleg care e treaba ta! Nu tu ai adus-o aici, ci eu! Am toate drepturile asupra ei, si daca ma gandesc bine, am toate drepturile sa te fac praf in doar cateva cuvinte. Pana si pe curva asta de Hinata, daca vreau, maine o transez si o pun pe masa canibalilor. Nu te baga in trebu...

Nu apuca sa termine, ca primeste un pumn zdravan care il face sa scuipe ceva sange.

-Nu te mai preface! Zbiara baiatul. Nu incerca sa o dai pe alt subiect, cum ca vezi Doamne ai dreptul sa ma omori, pentru ca pur si simplu nu poti! Nu ai cum!
-Chiar asa sa fie, Sasuke? zambeste el. Esti sigur?
-De ce nu recunosti ca o iubesti?!

Am inlemnit. Stomacul mi se strangea puternic in timp ce ochii imi lacrimau. Sopteam sa se opreasca, neavand curajul necesar sa strig. Nici puterea sa ma gandesc la ceea ce tocmai rostise Sasuke nu o mai aveam. Si totusi socul era atat de mare ca abia mai ziceam ceva, abea mai rezpiram. Il privesc pe roscat cum prinde momentul oportun si isi loveste adversarul in abdomen, apoi in barbie o lovitura clasica din filmele americane ceea ce ma facu sa imi duc mana la gura, incercand din rasputeri sa-mi abtin strigatul.

-Dar tu, domnul stie-tot-in-casa-asta, tu de ce nu recunosti ca o iubesti atat de mult incat ai fi in stare sa primesti pumni in gura si sa mori doar sa nu pateasca ea ceva? Ia sa vedem, cine e tare in gura acum?

Sunt atat de socata de vorbele lor, incat simt cum sunt de-a dreptul paralizata la pamant in cel mai urat mod. Pentru o clipa, am simtit cum pic psihic, dar slava Cerului, mi-am revenit imediat, mobilizandu-mi creierasul ala micut sau, ma rog, ce mai ramasese din el in urma acestor cuvinte rostite. Nu pot sa exprim sub nicio forma ceea ce simt acum. Sunt atat de ravasita de situatie ca puteam fi adunata de pe jos cu farasul. Incep sa clipesc des si sa respir dupa indelungi secunde in care am uitat sa mai fac acest lucru. Imi simt lacrimile fierbinti unindu-se in barbie, in timp ce privesc traumatizata de la unul la altul. Si sunt de-a dreptul exasperata cand constat ca Sasori tocmai a scos pistolul, indreptandu-l spre Sasuke.

Abea atunci prind curajul sa tip asa cum trebuia sa o fac de la bun inceput, astfel incat sa ma auda tot cartierul, daca va fi nevoie.

-NU!

Cei doi isi redirectionara privirea spre mine, observandu-ma cu gurile cascate, ca si cum as fi fost un dezastru al naturii cu plamani de fier. Nu-mi pasa. Daca asta trebuia sa fac ca sa-l salvez pe Sasuke, este un lucru minor. Am scos printre buze, de data asta mai incet, un "Va rog, nu faceti asta", si, imediat cum am inchiat ceea ce am zis, am auzit o bufnitura. Instinctiv, mi-am dus mainile la urechi, mi-am lasat privirea in jos si am lasat lacrimile sa curga, tipand scurt. Aud o usa trantindu-se si vocea Hinatei strigand:

-Sasori, intoarce-te! Unde te duci? Sasori!

Abea am avut curajul sa imi ridica capul, dupa aproximativ un minut dupa plecarea roscatului. Il vad pe Sasuke ingenunchiand langa mine, in timp ce ma ia in bratele sale puternice, strangandu-ma la pieptul sau.

-Shh, s-a terminat. Gata. A aruncat pistolul de perete si a plecat, Sakura. Nu e aici. Linisteste-te.

Imi sterge lacrimile cu precizie, dupa ce rabufnisem intr-un plans de zile mari. Ma lipeste de trupul sau si continua sa imi sopteasca mii si mii de cuvinte linistitoare la ureche, mangaiandu-ma pe par si stergandu-mi fiecare lacrima care imi picura pe obraz. Abea acum realizam ce se intamplase mai devreme. Baietii ajunsesera sa se bata pentru mine, aruncandu-si vorbe grele si mai mult de atat, ajungandu-se la pistol. Inca respiram cu greu gandindu-ma la asta, insa brunetul avea grija de mine in acest moment, avea grija ca eu sa nu mai plang, sa respir regulat si sa ma linistesc. Am oftat, lasandu-mi capul pe pieptul sau, ochii mei nemaiavand lacrimi care sa se prelinga pe obraji.

Imi astern mainile pe pieptul sau, langa cap, in timp ce imi inchid ochii si zambesc necontenit in momentul in care ii aud inima batand. Ma las purtata de val si imi dezlipesc capul din acea zona, trecand cu buzele peste gatul sau, pana pe gurita sa. Ii apuc buza de sus cu buzele mele, apoi trec la cea de jos, continuand tot asa, pana cand acesta se transforma intr-un sarut adevarat, bine conturat de limba sa insetata. Continuam sa ne sarutam tandru, pana cand brunetul se desprinde din acesta.

Ii cuprind obrajii in palmele mele, nestiind ce as putea sa-i spun. Tot ce faceam era sa-l privesc in ochi si sa ma las purtata de bataile inimii sale, impreunate cu ale mele. Ma uitam la el, iar el se uita la mine, intr-un moment de tacere, dar unul diferit unul care merita savurat din plin. Asta, pana cand gura mi-a luat-o inainte.

-E adevarat? Fac o pauza scurta, muscandu-mi subtil buza de jos, obligandu-ma pe mine insumi sa continui. Ceea ce a zis Sasori, e adevarat?

Acesta incuviinteaza din cap fara nicio remuscare, lasandu-ma muta de uimire. Simt cum isi strecoara degetele de la o mana in parul meu si cum buzele sale strabat cale lunga pana la urechea mea.

-Sakura, tu ma faci sa ma simt complet.
-Dar Hinata? Intreb automat, in timp ce el incepe sa ma priveasca in ochi, din nou.
-Hinata nu mai inseamna nimic pentru mine de mult. Nu m-a facut niciodata sa ma simt asa cum o faci tu acum. Cu ea, ma simteam mereu in plus dar tu... Tu ai acel ceva special, Sakura. Trebuie sa ma crezi. Esti singura care m-a inteles vreodata fara sa ma judece.

Am ranjit timid, vorbele sale ungandu-mi-se pe suflet intr-o clipita. Simt cum degetele sale se joaca prin parul meu, in timp ce ma priveste, asteptand o reactie de la mine. Dar tot ce pot spune pe moment sunt patru cuvinte, atat de simple si de usor de rostit, acum ca stiu care sunt adevaratele sale sentimente fata de mine. Imi incovoi mainile in spatele gatului sau, soptind pe cat de sincer am putut:

-Si eu te iubesc!

Ii simt buzele navalind peste ale mele in cel mai salbatic mod, atat de placut pentru mine, incat ii gust buzele cu atata ardoare si nepasare fata de tot ce este in jurul nostru... Si asta pentru ca nu mai exista nici Hinata, nici Sasori, nici Zaia sau Akimitsu. In momentul asta exist doar eu si Sasuke, sarutandu-ne nebuneste, simtind din plin fiecare clipa, bucurandu-ne de momentul nostru impreuna.
[Imagine: SIGN.png]
Thanks ^Ciresica^
SasuSaku fics || Miky`s Smile Zone




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)