1.Totul are un inceput
Ma aflam in mijlocul unui sir indian ,care inainata prin culoarele antice.Eram condusi de o tanara de vreo douazeci si cinci de ani, care avea pielea foarte palida, ochii sangerii si buzele rosii, fiind imbracata intr-un costum rosu, mulat pe corpul ei suplu, asortat cu niste cizme si o curea de cloare neagra.
Nici nu imi amintesc de ce am vrut sa merg in acest tur propus de fata cu par brunet.Poate doar din curozitate sau poate din plictiseala.Cert era fapul ca simteam un fior pe sirea spinari pe care il mai simtisem si in alte circumstante ,dar de data asta era ceva diferit, simteam o totala teama si frica cum nu mai simtisem niciodata.
-Pe aici ,va rog se auzi glasul tinerei care ne conduse intr-o incapere spatioasa, cu o arhitectura antica si in care se aflau partu barbati si o tanara cu parul blond, avand ,toti, pe buze un zambet lacom.
Inainte sa mai analizez ,macar odata camera cu privirea, se aude puternicul zgomot provocat de usile, care a fost trantite si inchise.Tipetele oamenilor care fusesera prinsi in acea camera se auzeau puternic la fiecare patrundere a pielii lor.
Acei indivizi erau extremi de rapizi si le luau oamenilor viata din corp.
Cand barbatul cu par lung, brunet si cu ochii sangeri exact ca ai celorlarti se pregati sa imi curme viata, se razgandi doar de la o analiza a chipului meu si ma trase de langa ceilalti intr-o camera intuncoasa luminata doar de un singur bec.Cred ca era cea mai intunecoasa camera din acele catacombe ,daca le poti numi asa .
Barbatul din fata mea inca ma tintuia cu privirea fara nici macar sa clipeasca .Era imbracat intr-un costum negru,iar lumina slaba a becului ii amplifica culoarea sangerie a ochilor si pielea de granit.
-Ramai aici, pentru binele tau imi spuse el dezlipindu-si privirea de la lantisorul meu ,pe care il analiza de ceva vreme si iesi din camera cu o viteza uimitoare.
Ma aflam in camera aceea de ceva vreme si nu mai suportam ceea ce se intmpla.Vroiam eu ceva mai palpitant in viata mea ,dar nici chiar asa.Ajunsesem sa fiu singura, in aceasta camera goala si intunecoasa.Ma sinteam nejutorata si lipsita de puteri, dar mai bine asa decat moarta, cum credeam si eram aproape sigura ,ca s-a intamplat cu ceilalti oameni.
Ma intreb ce sunt oameni acestia cu adevarat ,daca sunt oameni si de ce acel barbat cu par saten m-a tras de acolo si m-a adus aici.
Toate in capul meu erau neclare, nu mai intelegam nimic, cand din spatele usii se auzira niste sunete rapite , pe care cu greu le puteam percepe.
-Gianna sunt sigur ca aceasta este Helen ii zice Aro femeii care se afla in fata lui si careia ii tremurau incheieturile mainilor.
Atat am putut auzi din multitudinea de cuvinte care au fost rostite.
Oare cum de imi stie numele?Ce vor de la mine?
Stateam acolo pe patul din lemn, cand din gandirea mea ma oprise scartaitul usii din lemn care se deschise si pe care intra o doamna de inaltime medie, cu parul saten prins intr-un coc elegant la spate, cu ochii la fel de sangeri ca si ai celorlalti, fiind imbracata intr-o rochie eleganta pana la genunchi.
Am recunoscut-o imediat, era femeia de la receptie si care ne-a urat bun venit, atunci cand am intrat in sala care ducea catre acea camera.
Sper deosebie de ceilalti ea nu era avea un are atat de superior sau era la fel de dura, era mai blanda, dar in unele cricumstante trebuia sa se adapteze situatiei si sa devina la fel de rece ca si ceilalti.
Intra in camera cu un zambet pe buze si cu o voce calda imi imana o pelerina neagra pe care trebuia sa o imbrac.
Nu aveam de ales, asa ca ma conformasem.M-am imbracat cu pelerina, iar la indemnul ei am urmat-o intr-o camera mai spatioasa.Peretii erau acoperiti de o mamura de culoare crem iar pe jos se afla acelasi tip de marmura.In camera se afla un pat, doua noptiere asezate langa si un dulap, facute din lem.
Recunosc, aceasta era mult mai spatioasa, luminoasa si ’dotata’ fata de cealalta ,in care oriunde ma uitam ,vedeam numai intunericul, exceptie facand lumina slaba a becului.
Satena inainta sper mine si imi spuse sa i-au loc pe unul din fotoliile din catifea, pe care nu le mai obesrvasem pana acum.
-Momentan asta va si casa ta.Vei primi toate cele necesare unui om pentru a supravietui zise aceasta ridicandu-se dupa scaun, iar intr-o fractiune de secunda fiind in fata usii.
-Cum adica, ncesare unui om?Si care e numele tau?am incercat sa ii zis foarte repede astfel incat sa ma auda inainte sa paraseasca incaperea.
-La prima intrebare vei intelege in timp, iar la a doua stii deja veni foare repede raspunsul fetei care iesise demult pe usa.
Cred ca avea dreptate voi intelege in timp ceea ce se petrece, cum se zice ’’Cea mai buna explicatie este timpul’’ ,incercam sa ma amuz singura.Cat despre ce-a de-a doua intrebare a zis adevarul stiu ca o cheama Gianna.
Lectura pacuta
Ser ca v-a placut.Astept critici si comentarii.
Răspunsuri: 566
Subiecte: 14
Data înregistrării: Aug 2009
Reputație:
87
Zupi: 11.363 z
30-11-2009, 02:32 AM
(Ultima modificare: 17-08-2010, 11:35 AM {2} de Flash.)
1. scrie mai mare. Ma dor ochii de la acest scris atat de mic.
2. acesta este un fan-fic, nicidecum un fic original
3. ai ceva greseli de scriere dar pt inceput imi place cum a decurs actiunea si cum ai descris-o. Oricum la descriere mai trebuie sa muncesti. Povestesti la pers I ceea ce iti ofera mult mai multe posibilitati de a descrie starile prin care trece personajul.Da, am vorbit cu denny asa ca m-a lamurit ea.
Sall v-am adus un nou capitol si sper sa va placa.
FallenAngel-iti multumesc ca ai dat si pe la ficul meu si ca ti-a
placut.Cum ai zis si u tr sa mai lucrez la descriere dar am scris inca de aseara acest capitol si nu mai modific.Sa stii ca eu la inceput am pus ficul la anime fics nu la original si mi-a fost mutat acolo.Am fost inca constienta inca de la inceput ca acesta nu e un fic original.
Sper sa va placa capitolul asta si scuze daca am mai scapat greselute.Si scuze ca e cam scurt capitolul o sa incerc sa le fac mai lungi pe celelalte.
--------------------------------------------------
2.O mare gresala.
Cred ca trcusera deja cateva zile ,o saptamana sau chiar o luna.Nu mai stiam daca afara era zi sau noapte, ploaie sau zi insorita, eram izolata.
In fiecare zi venea la mine Gianna si imi aducea lucruri necesar pentru un om, hrana si apa.Aveam acolo conditii dar imi era frica.Aflasem ca ei erau defapt vampri si ma gandeam cum de nu m-au mancat pana la ora actuala.
De cand aflasem si faptul ca niciun vampir de acolo infara de ea si de Aro, barbatul care ma trase in acea camera intunecoala, nu stiau ca ma aflam in acest loc , nu mai puteam nici macar sa atipesc din cand in cand, ce sa mai vorbim de somn.
Macar Gianna nu era ca Aro, ea era o fire mai dulce, chiar daca la inceput a vrut sa para foate dura nu era asa.Era diferita si ma intelegeam foarte bine cu ea, pe cand cu Aro lucrurile stateau altfel.In prezenta lui mi se taia rasuflarea si uneori, pentru cateva secunde uitam sa si respir.Avea mereu un aer care era superior fata de ceilalti.Era rece, aspru si smecher .
Acum ma aflam singura intre cei patru preti ai camerei ce imi era de ceva timp ca o inchisore, eram plictisita si inspaimantata in acelasi timp.Stateam si priveam modelele marmurei cand imi veni in minte o idee care nu ar fi trebuit sa imi vina.
Ma hotarasem sa ies pentru o scurta perioada de vreme in afara celor patru pereti ai cameri mele.
Deschid usa cu cea mai prudenta miscare ,pe care am facut-o in viata mea, si pasesc pe holul acelor catacombe, daca le poti numi asa.
Eram crurioasa sa vad ce se afla dincolo de cei patru preti, eram dornica de cunoastere si lipsita de orice logica in acel moment.
Mergem pe holul , pe care se afla camera mea in caz ca aud ceva si trebuie sa ma intorc.Nu ma indepartasem mult de usa camerei doar cincizeci, saizeci de metri , si priveam tablourile ce se aflau pe hol.Trebuia sa recunosc erau fascinate din toate privintele.
Stateam si priveam tablourile de tot soiul ce se aflau pe acolo, eram captivata, dar din visarea si dorinta mea de a cunoaste mesajul ce se afla in ele, ma trezi sunetul pasilor unui vampir care se indrepta incoace.
Din instinct am luat-o la fuga inapoi spre camera mea dar nu am reusit deoarece vampirul simti mirosul meu si ma prinse de maini.
Pentru o secunda a stat nemiscat dar apoi privirea lui a intalnit-o pe a mea.Acesta avea parul blond, lung pana la umeri, pielea palida si ochii sangerii, specifici vampirilor.
Credeam ca asta e sfarsitul meu, ca totul urma sa se termine, dar isi ridica mana pana la frunte parca incercand sa isi aminteasca un anume chip, si imi dadu drumul la maini lasandu-ma sa ma intorc in camera ,in care imi petrecusem viata in ultimul timp.
Stateam acolo pe unul dintre fotoliile din catifea, prijinindu-mi capul de genunchi si imaginandu-mi daca nu as fi venit aici ce bine ar fi fost.
Ma aflam in siguranta, s-au cel putin asa credeam. Credeam ca am scapat, macar acum, dar usa camerei mele se deschise, iar pe ea nu intra Aro sau Gianna, era acel vampir blond care ma vazuse pe hol.Eram terminata.
Ma asteptam deja ca viata sa mi se curme exact cand am auzit usile inchizandu-se, dar spre surprinderea mea nu era asa.Blondul ma privea superior.Se pare ca nu ii era sete ,spre norocul meu.
Inainta cativa pasi la fel ca un om iar apoi, intr-o secunda se afla pe fotoliul de catifea opus celui pe care era eu.
Am indraznit sa ii arunc o singur privire ,printre valurile parului meu.Inca ma tinuia cu privire.
-Ce cauti aici? a intrebat foarte rapid de abia am putut percepe.
Se parea ca prezenta mea aici il deranja.Doar nu miroseam urat, sau sangele meu, deoarece stiam ca vampirii au un simt al mirosului bine dezvoltat.
-Nici eu nu stiu veni raspunsul meu foarte rapid pentru a nu-l enerva.
Ma hotarasem sa ii raspund la orice intrebare pe care mi-o adresa, poate asa ma cruta, cert era ca sinteam o foarte mare frica fata de el.
-Care este numele tau? intreba el de data asta un pic mai curios.
-Helen.Helen McClaren ii raspund eu cu un pic mai mult curaj in voce, dar totusi extrem de putin.
Nu indrasneam sa il intreb ceva doar ii dadeam rspunsuri, nimic altceva.Imi era prea firica de el.
Cand dori sa imi adreseze urmatoarea intrebare, usile camerei se deschisera larg, iar pe ele intrara Aro si Gianna.
Aro intelesese imediat situatia si nu dorea sa o complice mai mult asa ca il ruga pe Caius sa vina sa ii vorbeasca pentru cateva clipe.
Indata cei doi disparura din incapere iar usile erau inchise.Aici ma aflam doar eu si Gianna care nu scoase nici macar un sunet, iar pentru intaia oara vroiam sa adorm.Nu mai conta ,vroiam sa visez cerul si stelele si momentul cand voi fi iarsi libera.Nu mai conta ce se intampla in momentul acesta.
LECTRURA PLACUTA
Astept critici si comentarii.
Răspunsuri: 566
Subiecte: 14
Data înregistrării: Aug 2009
Reputație:
87
Zupi: 11.363 z
defapt- de fapt
cum de nu m-au mancat pana la ora actuala.- ( din moment ce nu este un fic original, consider ca nu poti schimba conceptia scriitoarei despre ceea ce este un vampir, asa ca eu cred ca aceasta exprimare ar fi mai buna) cum de nu m-au omorit pana la ora actuala.
Mi se pare putin c-am prea drastic.
De cand aflasem si faptul - de cand aflasem (fara acel "si faptul", suna ciudat)
intunecoala-intunecoasa
foate-foarte
para foate dura nu era asa- para foarte dura, nu era asa
preti-pereti
Acum ma aflam singura intre cei patru preti ai camerei ce imi era de ceva timp ca o inchisore, eram plictisita si inspaimantata in acelasi timp.Stateam si priveam modelele marmurei cand imi veni in minte o idee care nu ar fi trebuit sa imi vina. - deci fraza asta e aiurea, inteleg ce vrei sa spui dar modul in care ai construit-o, pe mine una, ma zgarie pe creier.
crurioasa-curioasa
de cei patru preti- 1. pereti 2. deja se repeta a treia oara in nu mai mult de cateva randuri.
Nu ma indepartasem mult de usa camerei doar cincizeci, saizeci de metri- e mult 50-60 de metri:|
fascinate- fascinate sunt persoanele, fascinante sunt lucrurile
prijinindu-mi- sprijinindu-mi
,s-au- fara virgula si se scrie sau
scrii cu cratima in momentul in care ai un verb la perfect compus ex: s-au batut.
era- eram
-Nici eu nu stiu veni raspunsul meu foarte rapid pentru a nu-l enerva.- -Nici eu nu stiu, veni raspunsul meu....
-Helen.Helen McClaren ii raspund - -Helen.Helen McClaren, ii raspund
indrasneam - indrazneam
rspunsuri-raspunsuri
firica- frica
iarsi- iarasi
Deci ai foarte multe greseli de ortografie asa ca te sfatuiesc sa iti citesti de mai multe ori capitolul si sa il corectezi.
Ai un mod foarte ciudat de a forma o propozitie, ceea ce nu este o mare problema dar pentru ca inca nu ti-ai perfectionat exprimarea o dai in bara rau de tot atunci cand trebuie sa formezi propozitia.
Virgulele sunt o problema la tine, dar fi atenta atunci cand ai dialog si vrei sa descri starea sau ce face personajul care vorbeste pui virgula daca nu este o exclamare sau o intrebare. Daca este o exclamare sau intrebare atunci nu mai trebuie sa pui virgula.
Cu descrierea stai prost, foarte prost. Daca in primul capitol ai mai avut acolo ceva si a fost pusa unde trebuie, acum cand ai avut mai multe de descris nu te-ai descurcat prea bine. Pune accent pe starile ei, pune accent pe ceea ce vede, ceea ce o inconjoara. Creaza scena pe care personajul isi interpreteaza rolul.
Actiune ai dar din cauza descrieri care lipseste si actiunea pare banala.. adica nu m-ai impresionat
Din nou atunci cand a aparut Caius trebuia sa descrii sentimentele pe care le traia in acele momente. Tensiunea care se afla intre ei. Moartea care o simtea Helene ca se afla deasupra capului ei, asteptand rabdatoare sa isi faca aparitia.
Ai prins ideea, sper.
Oricum as vrea sa stiu cati ani ai, asta daca nu te deranjeaza.
Apropo nu te supara, toti am inceput de jos si am avut asemenea critici. Daca ti cont de ceea ce am spus atunci te vei imbunatati.
PS pt Ryu : Nu faceam nici o comparatie ci doar ii spuneam ca in general sunt multi care gresesc la virgule.
Răspunsuri: 1.391
Subiecte: 57
Data înregistrării: Sep 2008
Reputație:
434
Zupi: 34.185 z
(30-11-2009, 10:28 PM)*Saiko* A scris: 2.O mare gresala.
Cred ca trcusera deja cateva zile ,o saptamana sau chiar o luna.Nu mai stiam daca afara era zi sau noapte, ploaie sau zi repetitie O.O'.Puteai sa scrii simplu:"ploaie sau cer senin".Scapa de repetitii ^_^ insorita, eram izolata.
In fiecare zi venea la mine Gianna si imi aducea lucruri necesar Ai ratat o litera.Ma intreb care e?A da :"e" .Corect era "necesare" pentru un om, hrana si apa.Aveam acolo conditii dar imi era frica.Aflasem ca ei erau defapt vampri si ma gandeam cum de nu m-au mancat pana la ora actuala.Dupa cate stiu eu vampirii nu mananca oameni O.O...Ei doar sug sangele lasand trupul fara vlaga sau si acea persoana se transforma in vampir.Cred ca ficul tau nu e o fantezie,nu?Poate ma insel :-?
De cand aflasem si faptul ca niciun vampir de acolo[,] infara de ea si de Aro, barbatul care ma trase in acea camera intunecoala ce e aia?:| cred ca ai vrut sa scrii[sunt sigur de asta] "Intunecoasa".Corect?, nu stiau ca ma aflam in acest loc , nu mai puteam nici macar sa atipesc din cand in cand, ce sa mai vorbim de somn.
Macar Gianna nu era ca Aro, ea era o fire mai dulce, chiar daca la inceput a vrut sa para foate dura nu era asa.Era diferita si ma intelegeam foarte bine cu ea, pe cand cu Aro lucrurile stateau altfel.In prezenta lui mi se taia rasuflarea si uneori, pentru cateva secunde uitam sa si respir "sa si respir"...mie nu imi da bine la auz o.o'...era mai bine daca scriai "sa mai respir" sau "sa respir" .Avea mereu un aer care era superior fata de ceilalti.Era rece, aspru si smecher .
Acum ma aflam singura intre cei patru preti corect era "pereti" doar daca nu ai vrut sa te referi la altceva folosind acest cuvant de care nu am auzit ai camerei ce imi era de ceva timp ca o inchisore, eram plictisita si inspaimantata in acelasi timp.Stateam si priveam modelele marmurei cand imi veni in minte o idee care nu ar fi trebuit sa imi vina. vina...vina...vina >.< repetitii>.>
Ma hotarasem sa ies pentru o scurta perioada de vreme in afara celor patru pereti ai cameri mele.
Deschid usa cu cea mai prudenta miscare ,pe care am facut-o in viata mea, si pasesc pe holul acelor catacombe, daca le poti numi asa.
Eram crurioasa O_O wtf? "curioasa".... sa vad ce se afla dincolo de cei patru preti iar patru pereti?de cate ori ai de gand sa ii folosesti >.>...puteai spune cu usurinta:"...ce se afla dincolo de incaperea in care ma aflasem", eram dornica de cunoastere si lipsita de orice logica in acel moment.
Mergem pe holul , pe care se afla camera mea in caz ca aud ceva si trebuie sa ma intorc.Nu ma indepartasem mult de usa camerei doar cincizeci, saizeci de metri , si priveam tablourile ce se aflau pe hol.Trebuia sa recunosc erau fascinate din toate privintele.
Stateam si priveam tablourile stateam si spuneam REPETITIE ^_^ de tot soiul ce se aflau pe acolo, eram captivata, dar din visarea si dorinta mea de a cunoaste mesajul ce se afla in ele, ma "m-a trezit" >.< trezi sunetul pasilor unui vampir care se indrepta incoace.
Din instinct am luat-o la fuga inapoi spre camera mea dar nu am reusit deoarece vampirul simti mirosul meu si ma prinse cum ai vrut sa scrii aici? m-a prins sau mă prinse?....eu zic ca m-a prins ,era mai bine >.> de maini.
Pentru o secunda a stat nemiscat dar apoi privirea lui a intalnit-o pe a mea.Acesta avea parul blond, lung pana la umeri, pielea palida si ochii sangerii, specifici vampirilor.
Credeam ca asta e sfarsitul meu, ca totul urma sa se termine, dar isi ridica mana pana la frunte parca incercand sa isi aminteasca un anume chip, si imi dadu drumul la maini lasandu-ma sa ma intorc in camera ,in care imi petrecusem viata in ultimul timp.
Stateam acolo pe unul dintre fotoliile din catifea, prijinindu-mi capul de genunchi si imaginandu-mi daca nu as fi venit aici ce bine ar fi fost.
Ma aflam in siguranta, s-au cel putin asa credeam. Credeam ca am scapat, macar acum, dar usa camerei mele se deschise, iar pe ea nu intra Aro sau Gianna, era acel vampir blond care ma vazuse pe hol.Eram terminata.
Ma asteptam deja ca viata sa mi se curme exact cand am auzit usile inchizandu-se, dar spre surprinderea mea nu era asa.Blondul ma privea superior.Se pare ca nu ii era sete ,spre norocul meu.
Inainta cativa pasi la fel ca un om iar apoi, intr-o secunda se afla pe fotoliul de catifea opus celui pe care era eram eu.
Am indraznit sa ii arunc o singur si eu care credeam ca nu mai gasesc greseli de tastare >.>.Corect era "singura" privire ,printre valurile parului meu.Inca ma tinuia cu privire.
-Ce cauti aici? a intrebat foarte rapid de abia am putut percepe.
Se parea ca prezenta mea aici il deranja.Doar nu miroseam urat, sau sangele meu, deoarece stiam ca vampirii au un simt al mirosului bine dezvoltat.
-Nici eu nu stiu veni raspunsul meu foarte rapid pentru a nu-l enerva.
Ma hotarasem sa ii raspund la orice intrebare pe care mi-o adresa, poate asa ma cruta, cert era ca sinteam ce era cert?poate ca ai vrut sa scrii "simteam" o foarte mare frica fata de el.
-Care este numele tau? intreba el de data asta un pic mai curios.
-Helen.Helen McClaren [virgula >.>]ii raspund eu cu un pic mai mult curaj in voce, dar totusi extrem de putin.
Nu indrasneam zzzzzz..."nu indraZneam">.< sa il intreb ceva doar ii dadeam rspunsuri, nimic altceva.Imi era prea firica de el.
Cand dori sa imi adreseze urmatoarea intrebare, usile camerei se deschisera larg, iar pe ele intrara Aro si Gianna.
Aro intelesese imediat situatia si nu dorea sa o complice mai mult asa ca il ruga pe Caius sa vina sa ii vorbeasca pentru cateva clipe.
Indata cei doi disparura din incapere iar usile erau inchise.Aici ma aflam doar eu si Gianna care nu scoase nici macar un sunet, iar pentru intaia oara vroiam asta e banal...corect este "VOIAM"...vezi tu un "r" pe acolo?...ambele se folosesc ,insa "voiam" este cel mai corect >.> sa adorm.Nu mai conta ,vroiam asemenea >.< sa visez cerul si stelele si momentul cand voi fi iarsi "iar" libera.Nu mai conta ce se intampla in momentul acesta.
Mda...nu pot sa spun ca am avut o impresie placuta in genul:WOW..
Mai bine spun lucrurilo pe nume.Daca as minti nu te-ai putea indrepta si ai scrie din ce in ce mai rau...
am observat destule greseli de tastare,daca tot pui space[marit fie el ^:)^] dupa UNELE semne de punctuatie,de ce nu pui dupa toate?
Descrierea e aproape de pamant ,la fel si dialogul >.>
Incearca sa descrii mai multe sentimente ale personajelor....
Repetitile la tine sunt o mare problema...repeti mereu unele cuvinte.Incearca sa eviti acest lucru...foloseste sinonime :- ??
Cam atata deoarece restul este in text,dupa cate vezi,
off:Fallen...zicand "Virgulele sunt o problema la tine, stai calma nu esti singura" ,compari ficul ei cu altul si scrie in regulament ca nu ai voie >.<
I'm a professional online casinos player. Mostly i play on the phone. My favorite game is blackjack.
Here is the site with selection of the best Android blackjack games.
Răspunsuri: 57
Subiecte: 1
Data înregistrării: Apr 2009
Reputație:
13
Zupi: 215 z
Buna!
Am citit ficul cu multa curiozitate, normal sunt Big Fan Twilight, dar curiozitatea mi s-a diminuat rapid!
Cum au spus si colege mai sus, ai multe greseli si zic eu te grabesti! Si graba strica treaba. Nu spun ca eu scriu mai bine, ca nu este asa:)) dar ceea ce am invatat este ca nu trebuie sa te grabesti...nici tu cu postatu...nici cu actiunea! Capitolul 1 nu are noima, lasand la o parte greselile de tastaree..exprimare etc! De exemplu unde ai scris:
"-Gianna sunt sigur ca aceasta este Helen ii zice Aro femeii care se afla in fata lui si careia ii tremurau incheieturile mainilor.":)) de unde stia ca il chema Aro? waw De unde stia ca ii tremurau incheieturile?
Incerca sa incetinesti un pic actiunea si sa faci totul mai clar. Scuze nu am vrut sa te jignesc in nici un caz, deoarece nici eu nu sunt mai buna, dar m-am gandi ca ar fi bine sa iti zic decat sa tac si sa te las sa faci aceasi greseala:D daca te-am suparat poti sa mi-o platesti :P
Si inca un punct unde ai cam scrantito "Avea mereu un aer care era superior fata de ceilalti. Era rece, aspru si smecher ." citeste cartile mai atent:D acum nu stiu daca ai vrut sa le schimbi personalitatile dar cei drept daca nu ai vrut aici ai gresit:P sunt mai multe dar nu stau sa le zic pe toate
Din focul iubirii adunam taciuni
Ce se nasc din incandescenta ploii de soare...
Unde-a ramas visul tainic de pe maini
Schitat de priviri cu-a lor patima-arzatoare?
Noi suntem iluzii a ceea ce este muritor, iar scena este o iluzie a vieţii.
"El nu credea in nimic, cu exceptia viciului insasi si a unui zeu viu care exista pentru singurul scop de a face posibila satisfactia fata de rau."
Emyleene, chibi-ul lui fake_fate
|