Capitolul IV
O frunza....
in bataia vantului
Ev's P.O.V
Stateam langa usa de lemn si ascultam in liniste sunetul strident al picaturilor de apa rece si amara izbindu-se cu putere de parchetul inghetat.
Ma rezem fara sa fac zgomot de usa si ma las incet in jos pana cand fac contact cu podeaua, rece si ea. Imi trag genunchii la piept si pun capul incetisor pe ei ascultand acea melodie plina de jale. Poate trebuia....
-Cat am urat si inca urasc lasitatea...spun afisand pe chipul alb un zambet amar. Scot un suras trist dupa care revin la dulcea, unica....indiferenta. Oare, oare cum poate un las sa traiasca fara regrete? Sau poate are regrete....regretul ca putea sa faca un lucru dar nu l-a facut sau poate putea dar totusi nu putea...
-Ma plang prea mult..poate prea mult..prea mult decat ar trebui...
Ma ridic fiindu-mi sila sa ma mai ascult.Ma intorc spre usa si incet pun mana pe clanta rece.Simt un fior prin tot corpul. Vreau sa apas dar totusi nu o fac. Un moment de ezitare si totul s-a dus...s-a dus spre apus. Las sa cada mana lin de pe clanta si privesc cu ochii stersi, inexpresivi usa din fata mea. Nu puteam sa o fac...nu puteam.
-N-o pot face...spun cu o voce stinsa de parca cineva ma punea sa o fac iar eu nu puteam sau poate nu vroiam.
Cert este ca am plecat din fata usii, fara sa privesc inapoi nici macar o secunda. Am mers putin si m-am oprit in dreptul unei usii mari, tot din lemn. O deschid incet si privesc in gol. Era alba si goala.Toate lucrurile au disparut din ea. Au disparut asa cum o sa fac si eu.
Merg incetisor pe scari, numai ecoul pasilor mei mici si nesiguri de ceea ce urma sa fac se mai auzeam in casa goala, pustie, solitara.
Ajunsa in fata usii ma opresc si mai privesc o singura data, pret de cateva secunde casa, in minte aparand o singura intrebare: Oare o sa mai traiesc si-o sa mai apuc?
Ies si zaresc o masina mare asteptand ceva sau pe cineva...pe mine. Merg cu pasi marunti pana la masina, deschid usa si dupa. Aceasta porneste lasand praf in urma-i.
~^~
Stau in bucatarie si ascult discutia brunetului cu Pein care nu se sfia deloc sa vorbeasca de o persoana chiar daca aceea persoana e langa el, aceea persoana nefiind alta decat: eu.
Inteleg ca nu-i este frica de mine mai ales ca e mai puternic decat mine si sunt. Mai sunt si doi asta insemnand ca as avea o sansa de 1% sa-i inving pe amandoi. imi spun in minte inghitind in sec. Dar chiar daca ar fi sa ma omoare nu o sa tac din gura in timp ce acesta face comentarii rautacioase, poate chiar prostesti la adresa mea.
Madara's P.O.V
Stateam la masa langa Pein si Ev si ascultam cum trancaneste Pein despre acest transfer... Nu o prea inghitea pe Ev dar nu se sfia sa o arate, nu ca eu as fi mai diferit decat el, dar eu prefer sa tac caci nu am chef sa o slutesc din prima zi. In schimb nu ma feream sa o analizez. Observ ca nu mai are mult si va exploda de nervi. Deodata vad cum isi ridica mana iar in secunda urmatoare obrazul lui Pein face cunostina cu mana lui Ev.
Aceasta spuse ca ea nu mai sta sa asculte porcarile care ies din gura acelei mori hodorogite.
Pein se ridica nervos si vru sa porneasc dupa fata dar il opresc si ma uit la el dand din cap in semn de "nu". Acesta se aseaza la loc si incepem o discutie cu subiectul: misiunea cea noua.
-Te-ai gandit la un plan ? spune Pein incercand sa uite faza de mai devreme.
-Pai nu stiu inca cum vom face dar e o mica problema: schimbul de colegi. Nu o cumoastem pe colega noastra si nu stim cum se lupta...dar sunt intrerupt de Pein care spune ca o fata ca ea sigur nu stie decat sa tipe si sa dea palme si mai adauga ca e doar o piedica.
-Nu sunt o piedica si pentru cultura ta generala nu dau palme si tip. spuse aceasta stand in tocul usii cu bratele incrucisate.
-Hai nu zau! Ce stii sa faci? Esti doar o curvulita care crede ca o sa fie tratata numa` cu lapte si miere dar sa afli ca Madara nu o sa-ti tina partea iar daca ma enervezi mult iti promit ca nu o sa mai apuci ziua de maine! spuse portocaliul dupa care o privi, parca vrand sa o omoare.
-Curva? spuse aceasta pe un ton foarte dragal, intrebator. Curva!spune frecandu-si brabia si gandindu-se, la ce? nu stiu.
-Stii..facu o pauza scurta dupa care reveni... nimeni nu mi-a spus pana acum asa ceva si incerc sa nu fac mare caz din asta dar nu ma pot abtine si vreau sa-ti spun ca curva e mata, nu eu!spuse foarte sigura pe ea.
Hopa...se pare ca fata are tupeu dar acest tupeu e prostesc si o sa o incaseze rau de tot daca nu ma bag. Oare sa ma bag inainte sa iasa prea urat? Nuu...prefer sa vad cum o a zboare prin camera.
Pein se ridica furios trantind scaunul pe jos si se uita la mine. Eu ridic de umeri in sus iar acesta vazand ca nu am nici o intentie sa-l opresc ranji dupa care se napusti asupra fetei. Fata incerca sa sa se fereasca dar el fiind mai rapid o apuca si o strange in brate.Aceasta se zbatu dar in zadar. Vazand ca nu are cum sa scape se lasa pagubasa lasandu-i lui Pein cale libera sa faca ce doreste. Acesta o duse la masina si plecara. Eu am stat si am privit toata scena iar dupa ce m-am vazut singur am izbucnit in ras.
-Daca fata asta o sa reziste aici cred ca o sa fie o minune. spun stergandu-mi lacrimile de la atata ras.
Dupa aproximativ o ora il vad pe Pein singur....
-Ooo...cred ca s-a intamplat ceva cu Ev si o sa aflu. Sper sa nu fie ceea ce cred eu ca altfel o sa o incurc si daca eu o incurc o incurca si el.
-Unde este? spun serios analizandu-l din cap pana-n picioare.
-Nu te alarma...spune acesta facandu-mi semn sa ma linistesc si sa ma asez . Fac cum imi spune iar dupa il privesc asteptand raspunsul mult dorit.
-Nu am omorat-o chiar daca asta as fi dorit. spune acesta putin dezamagit. Am dus-o intr-o padure...se opreste si se uita la mine cum il priveam apoi reia....dar nu am facut nimic special decat.....iar se opreste....
-Spune omule odata! sar in sus ca ars.
Acesta imi spune sa ma linistesc caci nu a facut nimic special decat........
O frunza....
in bataia vantului
Ev's P.O.V
Stateam langa usa de lemn si ascultam in liniste sunetul strident al picaturilor de apa rece si amara izbindu-se cu putere de parchetul inghetat.
Ma rezem fara sa fac zgomot de usa si ma las incet in jos pana cand fac contact cu podeaua, rece si ea. Imi trag genunchii la piept si pun capul incetisor pe ei ascultand acea melodie plina de jale. Poate trebuia....
-Cat am urat si inca urasc lasitatea...spun afisand pe chipul alb un zambet amar. Scot un suras trist dupa care revin la dulcea, unica....indiferenta. Oare, oare cum poate un las sa traiasca fara regrete? Sau poate are regrete....regretul ca putea sa faca un lucru dar nu l-a facut sau poate putea dar totusi nu putea...
-Ma plang prea mult..poate prea mult..prea mult decat ar trebui...
Ma ridic fiindu-mi sila sa ma mai ascult.Ma intorc spre usa si incet pun mana pe clanta rece.Simt un fior prin tot corpul. Vreau sa apas dar totusi nu o fac. Un moment de ezitare si totul s-a dus...s-a dus spre apus. Las sa cada mana lin de pe clanta si privesc cu ochii stersi, inexpresivi usa din fata mea. Nu puteam sa o fac...nu puteam.
-N-o pot face...spun cu o voce stinsa de parca cineva ma punea sa o fac iar eu nu puteam sau poate nu vroiam.
Cert este ca am plecat din fata usii, fara sa privesc inapoi nici macar o secunda. Am mers putin si m-am oprit in dreptul unei usii mari, tot din lemn. O deschid incet si privesc in gol. Era alba si goala.Toate lucrurile au disparut din ea. Au disparut asa cum o sa fac si eu.
Merg incetisor pe scari, numai ecoul pasilor mei mici si nesiguri de ceea ce urma sa fac se mai auzeam in casa goala, pustie, solitara.
Ajunsa in fata usii ma opresc si mai privesc o singura data, pret de cateva secunde casa, in minte aparand o singura intrebare: Oare o sa mai traiesc si-o sa mai apuc?
Ies si zaresc o masina mare asteptand ceva sau pe cineva...pe mine. Merg cu pasi marunti pana la masina, deschid usa si dupa. Aceasta porneste lasand praf in urma-i.
~^~
Stau in bucatarie si ascult discutia brunetului cu Pein care nu se sfia deloc sa vorbeasca de o persoana chiar daca aceea persoana e langa el, aceea persoana nefiind alta decat: eu.
Inteleg ca nu-i este frica de mine mai ales ca e mai puternic decat mine si sunt. Mai sunt si doi asta insemnand ca as avea o sansa de 1% sa-i inving pe amandoi. imi spun in minte inghitind in sec. Dar chiar daca ar fi sa ma omoare nu o sa tac din gura in timp ce acesta face comentarii rautacioase, poate chiar prostesti la adresa mea.
Madara's P.O.V
Stateam la masa langa Pein si Ev si ascultam cum trancaneste Pein despre acest transfer... Nu o prea inghitea pe Ev dar nu se sfia sa o arate, nu ca eu as fi mai diferit decat el, dar eu prefer sa tac caci nu am chef sa o slutesc din prima zi. In schimb nu ma feream sa o analizez. Observ ca nu mai are mult si va exploda de nervi. Deodata vad cum isi ridica mana iar in secunda urmatoare obrazul lui Pein face cunostina cu mana lui Ev.
Aceasta spuse ca ea nu mai sta sa asculte porcarile care ies din gura acelei mori hodorogite.
Pein se ridica nervos si vru sa porneasc dupa fata dar il opresc si ma uit la el dand din cap in semn de "nu". Acesta se aseaza la loc si incepem o discutie cu subiectul: misiunea cea noua.
-Te-ai gandit la un plan ? spune Pein incercand sa uite faza de mai devreme.
-Pai nu stiu inca cum vom face dar e o mica problema: schimbul de colegi. Nu o cumoastem pe colega noastra si nu stim cum se lupta...dar sunt intrerupt de Pein care spune ca o fata ca ea sigur nu stie decat sa tipe si sa dea palme si mai adauga ca e doar o piedica.
-Nu sunt o piedica si pentru cultura ta generala nu dau palme si tip. spuse aceasta stand in tocul usii cu bratele incrucisate.
-Hai nu zau! Ce stii sa faci? Esti doar o curvulita care crede ca o sa fie tratata numa` cu lapte si miere dar sa afli ca Madara nu o sa-ti tina partea iar daca ma enervezi mult iti promit ca nu o sa mai apuci ziua de maine! spuse portocaliul dupa care o privi, parca vrand sa o omoare.
-Curva? spuse aceasta pe un ton foarte dragal, intrebator. Curva!spune frecandu-si brabia si gandindu-se, la ce? nu stiu.
-Stii..facu o pauza scurta dupa care reveni... nimeni nu mi-a spus pana acum asa ceva si incerc sa nu fac mare caz din asta dar nu ma pot abtine si vreau sa-ti spun ca curva e mata, nu eu!spuse foarte sigura pe ea.
Hopa...se pare ca fata are tupeu dar acest tupeu e prostesc si o sa o incaseze rau de tot daca nu ma bag. Oare sa ma bag inainte sa iasa prea urat? Nuu...prefer sa vad cum o a zboare prin camera.
Pein se ridica furios trantind scaunul pe jos si se uita la mine. Eu ridic de umeri in sus iar acesta vazand ca nu am nici o intentie sa-l opresc ranji dupa care se napusti asupra fetei. Fata incerca sa sa se fereasca dar el fiind mai rapid o apuca si o strange in brate.Aceasta se zbatu dar in zadar. Vazand ca nu are cum sa scape se lasa pagubasa lasandu-i lui Pein cale libera sa faca ce doreste. Acesta o duse la masina si plecara. Eu am stat si am privit toata scena iar dupa ce m-am vazut singur am izbucnit in ras.
-Daca fata asta o sa reziste aici cred ca o sa fie o minune. spun stergandu-mi lacrimile de la atata ras.
Dupa aproximativ o ora il vad pe Pein singur....
-Ooo...cred ca s-a intamplat ceva cu Ev si o sa aflu. Sper sa nu fie ceea ce cred eu ca altfel o sa o incurc si daca eu o incurc o incurca si el.
-Unde este? spun serios analizandu-l din cap pana-n picioare.
-Nu te alarma...spune acesta facandu-mi semn sa ma linistesc si sa ma asez . Fac cum imi spune iar dupa il privesc asteptand raspunsul mult dorit.
-Nu am omorat-o chiar daca asta as fi dorit. spune acesta putin dezamagit. Am dus-o intr-o padure...se opreste si se uita la mine cum il priveam apoi reia....dar nu am facut nimic special decat.....iar se opreste....
-Spune omule odata! sar in sus ca ars.
Acesta imi spune sa ma linistesc caci nu a facut nimic special decat........
Sper sa va placa, am corectat capitolul deci sper sa nu fie greseli. Oricum, gomenasai daca l-am adus cam tarziu si desi nu sunt multi cititori eu oricum o sa pun capitolele doar ca miar rar >.<
___________________________________
Imbracamintea lui Ev: http://www.google.ro/imgres?q=south+kore...,r:6,s:212
Imbracamintea lui Madara: http://www.google.ro/imgres?q=south+kore...,r:4,s:308
Madara: http://browse.deviantart.com/?q=Madara&o...24#/dqob6p
Imbracamintea lui Pein: http://www.google.ro/imgres?q=south+kore...,r:0,s:400
E trist cand stii ca tot ce`a fost s`a terminat.....E trist cand stii ca tot ce`aveai..s`a spublerat! E trist cand stii ca tot ce`a fost...a devenit...O simpla AMiNtiRe, o pata de iubire...Si inca`ncerci s`o iei de`la`nceput.. dar in zadar! incerci tu iara....Negrii, ochi, abis, inchis fara de scapare! Nu incerca tu iara sa te`mpaci! cu gandul ca o sa mai fii~atat! Impaca`te cu`a tau gand si restu il omoara