05-04-2011, 02:08 PM
Hey vad ca ati comentat cea ce ma bucura nespus asa ca m-am hotarat sa pun next chiar azi :*.
Capitolul 9
Sakura:
E o seara linistita, dar pentru mine foarte agitata. Maine va trebui sa merg la sediul F.B.I-ului si o sa incep impreuna cu Hinata si Temari o misiune, prima mea misiune, sper sa ma descurc, dar tot ma intreb cum de strabunica mea e in viata. E vampir...asta ma nelisteste, nici nu imi pot imagina ca strabunica mea e un mosntru insetat de sange. Ma bucur ca nu sunt in locul ei, dar oricum acum ca am acceptat sa fiu agenta la F.B.I va trebui sa ucid fara mila, sa fiu rece si sa nu imi pese. Ceea ce ma nelinisteste cel mai tare e ca voi merge in misiune sa il prin pe Yuri si chiar sa il omor. Dar de ce F.B.I-ul sa se ocupe de problema lui, nu e o problema foarte mare, de asta ar trebui sa se ocupe politia nu F.B.I-ul. Hmm e ceva la mijloc...si voi afla. Off sunt paranoica, mai bine i-au o gura de aer.
Desi e ora zece jumatate seara, singurul loc in care ma voi simti bine e malul marii asa ca de ce sa nu merg acolo? Ma imbrac intr-un hanorac alb si niste pantaloni de trening gri si cobor jos. Ating cu gratie gresia rece, pentru a nu o trezi pe Hinata sau pe Temari. Cand ajung in fata usii imi i-au niste tenisi albi, apas pe clanta incet si am iesit afara. Merg incet pe potecile parasite, paraca eram singura care sta in acest oras.
Ajung pe malul marii si ma asez usor pe nisip. Luna se oglindea in apa si stelele, ficele lunii stateau alaturi de ea si ele stralucind ma puternic ca niciodata. Ma simt singura, chiar daca nu sunt. Am atatea intrebari fara raspuns, mi-e dor de viata mea de dinainte, fara nici o problema, stand intr-o colivie incuiata de mama, acum inteleg de ce nu imi dadea voie sa fac multe lucruri, vroia sa ma protejeze si eu tipam la ea. Dar trebuia sa invat sa ma descurc singura, astefel nu intram mereu in buclucuri. Mama inca nu si-a dat seama ca venea o zi in care trebuia sa o parasesc si ma descurc singura si de acea acum nu ma descurc, am trait in puf fara sa stiu cat de grea e viata. Acum ca sunt adolescenta inteleg mai bine toate lucrurile acestea, inteleg cat de neagra poate fi viata unui om. Totusi am avut parte de prea multa fericire, chiar daca nu imi dadeam seama.
Uitandu-ma la luna maiestoasa, gandul imi fuge la Sasuke. Nici macar nu stiu ce simt, stiu ca il iubesc, dar mi-se pare prea greu sa fiu cu cineva in momente ca acestea. Viata mea e ca o prajitura, eu sunt pandispanul si el crema de ciocolata sau frisca, fara ele si doar cu pandispanul nu este asa de gustoasa prajitura, ca si viata mea fara el, defapt viata mea e el. M-am indragostit prea repede, nu e bine ceea ce fac.
Prinsa in ganduri nu observ cand cineva se aseaza langa mine. Imi intorc capul repede si o vad pe Rose strabunica mea. Era trista, dar din ce motiv? Probabil era trista ca eu sunt trista. Cred ca acum ar fi momentul sa o i-au la interogatoriu, sa o intreb tot ce stie despre mine.
-Rose ce sti tu despre mine si mai important de ce e asa de important sa il prind pe Yuri?
-Sakura...Stiu aproape totul despre tine, te-am urmarit timp de 2 ani si despre Yuri...ti-am spus a violat niste fete, dar mai e un motiv, este inplicat cu o vrajitoare, si vrea sa fure niste dosare de la F.B.I despre...despre extraterestri...
Am inceput sa rad si sa ii spun ca nu exista asemenea chestii, auzi la ea extraterestri si vrajitoare pfff ce gluma buna, prea buna!
-De ce razi? Daca exista vampiri exista si vrajitoare si extraterestri, nu se arata decat oamenilor cu suflet bun extraterestrii, deco mai mult ca sigur Yuri nu ar putea sa ii vada de aceea a angajat o vrajitoare...
Bine la chestia asta are dreptate Yuri nu are inima, sau are dar e ofilita si mai e mult pana sa infloreasca la loc. E cam periculos sa ma bag in chestia asta, nu prea stiu ce sa fac, as vrea sa renunt sa fiu agent mai ales ca daca mergem doar 3 fete in misiune nu avem nici o sansa. Teama pune stapanire pe mine acum si nu cred ca mai am ce face pentru ca deja ca am acceptat. Off sper sa nu se intample nimic rau.
-Acum ca tu ma-ai interogat e randul meu, am vazut ca plangi dupa Yuri si asta nu e deloc bine, tu trebuie sa fi puternica. Apropo baiatul ala Sasuke... cat de multe sti despre el adica cam ce sti despre el?
De ce intreaba ea de Sasuke? Pai are dreptate aproape ca nu stiu nimic despre el si i-am cazut in brate ca o parasuta. Sunt fara speranta, credeam ca totul imi iese perfect dar se pare ca e pe dos...Tot ce se intampla e neobisnuit nu mai pot! Mai am putin si disper, ma simt singura si fara speranta...sunt ca o petala dusa de vant de destin, sau ca o pasare ce i s-au taiat aripile. Din nou trandafirul meu se ofileste, fericirea mea nu dureaza decat cateva minute si dupa dispare face puf.
Ma uit la strabunica mea cu ochii inlacrimati si ii spun ca nu stiu mai nimc nici nu mai stiu ce e cu mine, singurul lucru care il vreau acum este sa merg acasa si sa-mi i-au viata de la capat. Ea ma ia in brate si imi spune ca trebuie sa gandesc optimist si sa nu mai plang degeaba ca totul va fi bine. Ma duce acasa unde intru in lumea viselor.
De dimineata ma trezesc cu zambetul pe buze in ciuda circumstantelor si ini fac un dus cald. Picaturile imi ''mangaie'' usor pielea fina si ma fac sa uit de tot ce se intampla. Scap de griji pentru un minut i-ar dupa imi invelesc trupul cu un prosop roz deschis si pufos. Ajung in camera si rascolesc peste tot sperand sa gasesc cu ce sa ma imbrac. Pana la urma imi i-au niste bluci scurti si o camasa alba iar in picioare imi pun niste sandale albe cu toc. Cobor jos la micul dejun in graba pentru ca trebuie sa merg impreuna cu fetele la sediul F.B.I-ului. In bucatarie ma asteptau Hinata si Temari sa mananc pentru ca suntem in intarziere. Imi i-au un bol cu cereale si in mai putin de zece minute il termin. Alergam toate spre masina lui Temari si ne uram in ea. In masina era o caldura insuportabila, nici nu puteai rezista. Temari conduce foarte repede in timp ce eu ma uitam pe geam. Aseara strabunica mea s-a comportat cam ciudat, era nelinistita, se parea ca e nelinistita din cauza mea, iar atunci cand a pomenit de Sasuke s-a facut si mai nelinistita. E ceva la mijloc si se pare ca il include si pe Sasuke, dar ce?
Treceam cu viteza pe langa o gramada de casa cre mai de care mai frumoasa. Deodata masina se oprise si Temari si Hinata coborara. Am coborat si eu si ma uitam buimaca prinprejur. Tot ce vedeam era o un camp si o cladire gigantica si tehnologizata. Hmm ce ciudat arata o cladire asa de mare intr-un loc asa de pustiu si plin de mizerii. Hinata ma i-a de mana si intram in acea cladire. Ne oprim in pragul usii si vedem omameni de stiinta agenti cu pistoale si robotii care sterg pe jos. Ce mult mi-as dori sa am si eu un robot care sa faca toata treaba iar eu sa ma distrez. Simt o mana calda pe umarul meu. Ma intorc incet si o vad pe strabunica mea care ne zice sa o urmam.
Urcam cu liftul cred ca vreo 20 de etaje si ajungem in fata unei usi pe care scrie cu litere mari ''Boss''. Apas sfioasa pe clanta cu mana mea transpirata si...
Sasuke:
Ahh ce cald e afara. Mai bine as sunao pe Sakura sa mergem pe plaja. Off doamne tocmai eu m-am hotarat sa nu mai vorbesc cu ea un timp pentru a o face sa nu ma mai iubeasca. Nu vreau sa sufere, merita cum am zis ceva mai bun nu un monstru. Naruto inca mai vrea sa stea cu Hinata dar eu nu sunt de aceiasi parere. Trebuie sa le uitam si sa ne vedem de viata, nu trebuie sa ne mai gandim la ele. Pur si simplu ele nu vor ma face parte din viata noastra. Cred ca ma voi muta impreuna cu Naruto in alt oras, departe de aici. Dar deocamdata voi sta aici...cred. Ce grea e viata cand esti vampir...vrei toata ziua sange si esti tentat sa musti pe orcine. Doamna aia care m-a transformat nu cred ca a vrut, dar a facut-o. A fost un soc pentru mine cand am vazut-o si mi-a spus ca o cauta pe Sakura. La mamentul acela nu stiam ce sa fac imi era frica ca ii va face ceva rau dar nu cred ca e in stare, ii seamana prea mult cred ca sunt rude. I-a stai putin imi amintesc din jurnalul Elisei ca strabunica Sakurei avea parul roz si ochii negrii ca abisul cel mai intunecat, oo nu nu te reog nu imi spune ca aceea e strabunica ei!
Sakura:
In fata mea stateau doi baietii si un mosneag. Mosneagul statea pe scaun si fuma din tigareta iar cei doi pusti daca pot spune asa stateau in picioare si probabil ne asteptau. Unu dintre ei avea parul negru prins in coada de cal foarte in sus cu ochii negrii iar celalalt semana cu Sasuke foarte mult, aveam parul negru prin in coada la spate lasata in jos si ochii ca a lui sasuke ca cel mai adanc si intunecat abis. Stau mirata si ma uit la acel tip. Seful spune ca ei ne vor insotii in misiune. Se pare ca pe primul tip il cheama Shikamaru Nara si eu un tip cam lenes si pe al doilea il chema Itachi Uchiha. I-a stai putin?!! Pe Sasuke nu il chema Sasuke Uchiha?! Asta inseamna ca....
Sper sa va placa si scz pentru greselile de ortografie Bye :*.
Capitolul 9
Sakura:
E o seara linistita, dar pentru mine foarte agitata. Maine va trebui sa merg la sediul F.B.I-ului si o sa incep impreuna cu Hinata si Temari o misiune, prima mea misiune, sper sa ma descurc, dar tot ma intreb cum de strabunica mea e in viata. E vampir...asta ma nelisteste, nici nu imi pot imagina ca strabunica mea e un mosntru insetat de sange. Ma bucur ca nu sunt in locul ei, dar oricum acum ca am acceptat sa fiu agenta la F.B.I va trebui sa ucid fara mila, sa fiu rece si sa nu imi pese. Ceea ce ma nelinisteste cel mai tare e ca voi merge in misiune sa il prin pe Yuri si chiar sa il omor. Dar de ce F.B.I-ul sa se ocupe de problema lui, nu e o problema foarte mare, de asta ar trebui sa se ocupe politia nu F.B.I-ul. Hmm e ceva la mijloc...si voi afla. Off sunt paranoica, mai bine i-au o gura de aer.
Desi e ora zece jumatate seara, singurul loc in care ma voi simti bine e malul marii asa ca de ce sa nu merg acolo? Ma imbrac intr-un hanorac alb si niste pantaloni de trening gri si cobor jos. Ating cu gratie gresia rece, pentru a nu o trezi pe Hinata sau pe Temari. Cand ajung in fata usii imi i-au niste tenisi albi, apas pe clanta incet si am iesit afara. Merg incet pe potecile parasite, paraca eram singura care sta in acest oras.
Ajung pe malul marii si ma asez usor pe nisip. Luna se oglindea in apa si stelele, ficele lunii stateau alaturi de ea si ele stralucind ma puternic ca niciodata. Ma simt singura, chiar daca nu sunt. Am atatea intrebari fara raspuns, mi-e dor de viata mea de dinainte, fara nici o problema, stand intr-o colivie incuiata de mama, acum inteleg de ce nu imi dadea voie sa fac multe lucruri, vroia sa ma protejeze si eu tipam la ea. Dar trebuia sa invat sa ma descurc singura, astefel nu intram mereu in buclucuri. Mama inca nu si-a dat seama ca venea o zi in care trebuia sa o parasesc si ma descurc singura si de acea acum nu ma descurc, am trait in puf fara sa stiu cat de grea e viata. Acum ca sunt adolescenta inteleg mai bine toate lucrurile acestea, inteleg cat de neagra poate fi viata unui om. Totusi am avut parte de prea multa fericire, chiar daca nu imi dadeam seama.
Uitandu-ma la luna maiestoasa, gandul imi fuge la Sasuke. Nici macar nu stiu ce simt, stiu ca il iubesc, dar mi-se pare prea greu sa fiu cu cineva in momente ca acestea. Viata mea e ca o prajitura, eu sunt pandispanul si el crema de ciocolata sau frisca, fara ele si doar cu pandispanul nu este asa de gustoasa prajitura, ca si viata mea fara el, defapt viata mea e el. M-am indragostit prea repede, nu e bine ceea ce fac.
Prinsa in ganduri nu observ cand cineva se aseaza langa mine. Imi intorc capul repede si o vad pe Rose strabunica mea. Era trista, dar din ce motiv? Probabil era trista ca eu sunt trista. Cred ca acum ar fi momentul sa o i-au la interogatoriu, sa o intreb tot ce stie despre mine.
-Rose ce sti tu despre mine si mai important de ce e asa de important sa il prind pe Yuri?
-Sakura...Stiu aproape totul despre tine, te-am urmarit timp de 2 ani si despre Yuri...ti-am spus a violat niste fete, dar mai e un motiv, este inplicat cu o vrajitoare, si vrea sa fure niste dosare de la F.B.I despre...despre extraterestri...
Am inceput sa rad si sa ii spun ca nu exista asemenea chestii, auzi la ea extraterestri si vrajitoare pfff ce gluma buna, prea buna!
-De ce razi? Daca exista vampiri exista si vrajitoare si extraterestri, nu se arata decat oamenilor cu suflet bun extraterestrii, deco mai mult ca sigur Yuri nu ar putea sa ii vada de aceea a angajat o vrajitoare...
Bine la chestia asta are dreptate Yuri nu are inima, sau are dar e ofilita si mai e mult pana sa infloreasca la loc. E cam periculos sa ma bag in chestia asta, nu prea stiu ce sa fac, as vrea sa renunt sa fiu agent mai ales ca daca mergem doar 3 fete in misiune nu avem nici o sansa. Teama pune stapanire pe mine acum si nu cred ca mai am ce face pentru ca deja ca am acceptat. Off sper sa nu se intample nimic rau.
-Acum ca tu ma-ai interogat e randul meu, am vazut ca plangi dupa Yuri si asta nu e deloc bine, tu trebuie sa fi puternica. Apropo baiatul ala Sasuke... cat de multe sti despre el adica cam ce sti despre el?
De ce intreaba ea de Sasuke? Pai are dreptate aproape ca nu stiu nimic despre el si i-am cazut in brate ca o parasuta. Sunt fara speranta, credeam ca totul imi iese perfect dar se pare ca e pe dos...Tot ce se intampla e neobisnuit nu mai pot! Mai am putin si disper, ma simt singura si fara speranta...sunt ca o petala dusa de vant de destin, sau ca o pasare ce i s-au taiat aripile. Din nou trandafirul meu se ofileste, fericirea mea nu dureaza decat cateva minute si dupa dispare face puf.
Ma uit la strabunica mea cu ochii inlacrimati si ii spun ca nu stiu mai nimc nici nu mai stiu ce e cu mine, singurul lucru care il vreau acum este sa merg acasa si sa-mi i-au viata de la capat. Ea ma ia in brate si imi spune ca trebuie sa gandesc optimist si sa nu mai plang degeaba ca totul va fi bine. Ma duce acasa unde intru in lumea viselor.
De dimineata ma trezesc cu zambetul pe buze in ciuda circumstantelor si ini fac un dus cald. Picaturile imi ''mangaie'' usor pielea fina si ma fac sa uit de tot ce se intampla. Scap de griji pentru un minut i-ar dupa imi invelesc trupul cu un prosop roz deschis si pufos. Ajung in camera si rascolesc peste tot sperand sa gasesc cu ce sa ma imbrac. Pana la urma imi i-au niste bluci scurti si o camasa alba iar in picioare imi pun niste sandale albe cu toc. Cobor jos la micul dejun in graba pentru ca trebuie sa merg impreuna cu fetele la sediul F.B.I-ului. In bucatarie ma asteptau Hinata si Temari sa mananc pentru ca suntem in intarziere. Imi i-au un bol cu cereale si in mai putin de zece minute il termin. Alergam toate spre masina lui Temari si ne uram in ea. In masina era o caldura insuportabila, nici nu puteai rezista. Temari conduce foarte repede in timp ce eu ma uitam pe geam. Aseara strabunica mea s-a comportat cam ciudat, era nelinistita, se parea ca e nelinistita din cauza mea, iar atunci cand a pomenit de Sasuke s-a facut si mai nelinistita. E ceva la mijloc si se pare ca il include si pe Sasuke, dar ce?
Treceam cu viteza pe langa o gramada de casa cre mai de care mai frumoasa. Deodata masina se oprise si Temari si Hinata coborara. Am coborat si eu si ma uitam buimaca prinprejur. Tot ce vedeam era o un camp si o cladire gigantica si tehnologizata. Hmm ce ciudat arata o cladire asa de mare intr-un loc asa de pustiu si plin de mizerii. Hinata ma i-a de mana si intram in acea cladire. Ne oprim in pragul usii si vedem omameni de stiinta agenti cu pistoale si robotii care sterg pe jos. Ce mult mi-as dori sa am si eu un robot care sa faca toata treaba iar eu sa ma distrez. Simt o mana calda pe umarul meu. Ma intorc incet si o vad pe strabunica mea care ne zice sa o urmam.
Urcam cu liftul cred ca vreo 20 de etaje si ajungem in fata unei usi pe care scrie cu litere mari ''Boss''. Apas sfioasa pe clanta cu mana mea transpirata si...
Sasuke:
Ahh ce cald e afara. Mai bine as sunao pe Sakura sa mergem pe plaja. Off doamne tocmai eu m-am hotarat sa nu mai vorbesc cu ea un timp pentru a o face sa nu ma mai iubeasca. Nu vreau sa sufere, merita cum am zis ceva mai bun nu un monstru. Naruto inca mai vrea sa stea cu Hinata dar eu nu sunt de aceiasi parere. Trebuie sa le uitam si sa ne vedem de viata, nu trebuie sa ne mai gandim la ele. Pur si simplu ele nu vor ma face parte din viata noastra. Cred ca ma voi muta impreuna cu Naruto in alt oras, departe de aici. Dar deocamdata voi sta aici...cred. Ce grea e viata cand esti vampir...vrei toata ziua sange si esti tentat sa musti pe orcine. Doamna aia care m-a transformat nu cred ca a vrut, dar a facut-o. A fost un soc pentru mine cand am vazut-o si mi-a spus ca o cauta pe Sakura. La mamentul acela nu stiam ce sa fac imi era frica ca ii va face ceva rau dar nu cred ca e in stare, ii seamana prea mult cred ca sunt rude. I-a stai putin imi amintesc din jurnalul Elisei ca strabunica Sakurei avea parul roz si ochii negrii ca abisul cel mai intunecat, oo nu nu te reog nu imi spune ca aceea e strabunica ei!
Sakura:
In fata mea stateau doi baietii si un mosneag. Mosneagul statea pe scaun si fuma din tigareta iar cei doi pusti daca pot spune asa stateau in picioare si probabil ne asteptau. Unu dintre ei avea parul negru prins in coada de cal foarte in sus cu ochii negrii iar celalalt semana cu Sasuke foarte mult, aveam parul negru prin in coada la spate lasata in jos si ochii ca a lui sasuke ca cel mai adanc si intunecat abis. Stau mirata si ma uit la acel tip. Seful spune ca ei ne vor insotii in misiune. Se pare ca pe primul tip il cheama Shikamaru Nara si eu un tip cam lenes si pe al doilea il chema Itachi Uchiha. I-a stai putin?!! Pe Sasuke nu il chema Sasuke Uchiha?! Asta inseamna ca....
Sper sa va placa si scz pentru greselile de ortografie Bye :*.