Lent dar totusi in viteza

[Zuzy Is Angell]

Cap. 10[La limita dintre viata si moarte]


Ma ridic in picioare si vad ca era Leo. Era imbracat tot in costum, doar ca fara cravata. Avea camasa descheiata la primii cinci nasturi si o privire rece.
-Tot copil ai ramas. Cand dai de greu fugi si te refugiezi.spune el in timp ce inainteaza spre mine.
-Nu te apropia. Daca mai faci un singur pas ma arunc in apa.spun eu foarte serioasa.
-Arunca-te, ce-mi pasa? Mai mila o sa-mi fie de parintii tai, decat de tine.
Ma intorc cu spatele le lac si ma las usor pe spate. In nici doua secunde, corpul meu face contact cu apa. Deschis ochii si vad cum ma priveste cu mainile in buzunar. Asta e tot ce poate face. Sa ascunda adevarul. Sa ascunda faptul ca s-a logidit, sau chiar casatorit. Simt cum raman fara aer, chii mi se inchid si totul se face negru. Eram ca o pata de culoare alba, care se omogeniza cu culoarea neagra, macar eram impacata. Nu mai eram o pasare intr-o colivie. Eram libera, libera sa fac ce vreau. Eram pe drumul spre o lume noua, una cu totul diferita.

Sakura:

Ma uitam cu lacrimi in ochi cum Naruto s-a scufundat pentru a o aduce inapoi la suprafata. Cu cat secundele treceau, si el iesea din cand in cand sa ia o gura de ea si se scufunda la loc, cu atat credeam ca nu o s-o mai gaseasca. Ma uit la Leo, care privirea in transa spre lac si ma apropii de el.
-E doar vina ta. Doar a ta, de ce nu ai sarit dupa ea? Era asa greu? Esti un nenorocit, o javra ordinara, criminalule!!!tip eu la el in timp ce vreau sa sar la gatul lui pentru a-l sugruma, dar Sasuke ma opreste.
Prietena mea s-a aruncat in apa si el a stat cu mainile in san? Pentru asta v-a plati toata viata. Vad cu doua siluete se indreapta la suprafata, iar apoi il vad si pe Sasuke cum sare sa ii ajute. Naruto ii aseaza corpul neinsufletit, sau insufletit pe iarba si se apleaza pentru a vedea daca inima ii mai bate.
-Nuuuu!!!!!il aud deodata cum tipa si incepe sa dea cu pumnii in pamant de necaz.
Nu stiu cum, dar Kym….ei bine, ne-am atasat foarte mult de ea. Naruto se ridica de jos si pumnii de sange se indreapta spre Leo si il strange de gulerul de la camasa.
-Tu nenorocitule, din cauza ta s-au intamplat toate astea. E numai vina ta.tipa Naruto la el din toate puterile.
-Vina mea? Esti sigur? Nu eu am casatorit-o cu un nenorocit pe care nu-l iubea. Nu eu am obligat-o sa se marite cu el doar de dragul banilor. Nu eu mi-am impins fiica spre moarte. Ci cele doua jigodii de acolo, care acum o plang cu lacrimi false.
Naruto ii da drumul si il asculta cu atentie.
-In tot acest timp am cautat informatii despre familia ei, sau mai bine spus asazisa ei familiei. Aceste doua javre care pretind ca sunt familia Mitarashi sunt niste impostori. Adevarata ei familie este aici.spune el aratand spre niste tufisuri de unde au iesit doua persoane.
Femeia avea parul roscat ca al lui Kym si ochii verzi ca smaraldele. Era imbracata intr-o rochie neagra pana la genunchi si in mana tinea o pereche de pantofi cu toc. Barbatul era brunet cu ochii negri si era imbracat la patru ace, semn ca tocmai se intorsese la o intalnire de afaceri.
-Ei sunt adevaratii ei parinti si adevarata ei familie. La nasterea lui Kym, li s-a spus ca ea a murit. Si dupa cateva zile la usa lor a aparut politia si i-a arestat pe pretextul ca si-au omorat propria fiica. Au fost inchisi intr-o inchisoare de maxima siguranta si lasati uitarii.
Ce? Si acum cand sa-si vada si eu fata, sa o stranga in brate, o vor conduce pe ultimul ei drum. Ma uit la corpul neinsufletit al prietenei mele si vad ca avea ochii deschisi. Stai putin, ochii deschisi. Vad cum duce mana la gura si-mi face semn sa nu spun nimic. Dupa ce politia ii aresteaza pe cei doi, le spunem parintilor ei sa se duca acasa ca venim si noi imediat ce ne ocupam de cadavru. Adica dupa ce-l ducem la spitala si alte chestii. Ma apropii de Kym si ii dau un picior in coaste.
-Dobitoaco, stii cat m-ai ingrijorat? Eu credeam ca ai murit.tip eu la ea.
-Ete da, ai vrea tu.spune ea razand si ridicandu-se de jos.
-Cine a avut ideea asta?intreb eu nervoasa.
-Cand am simtit doua brate care ma ridica la suprafata, mi-a venit ideea. Mi-a fost cam greu sa-i explic prin semne. Apropo, hai sa mergem acasa, sunt terminata. M-am casatorit cu un nenorocit, parintii mei nu sunt parintii mei si Leo e un prost. Este tot ceea ce si-ar dori o fata.
Afisez un mic zambet si ii spun ca o s-o ducem acasa la parintii ei naturali. Tot drumul Kym nu a zis nimic. A stat in spate linistita si a privit pe geam. Se vedea de la o posta ca o framanta ceva. nu am mai rezistat si am intrebat-o ce s-a intamplat. Aceasta mi-a spus ca a vazut pe degetul lui Leo un inel cu inscriptia ” L<3J” si dacastiu ceva despre asta.
-Mda, azi a fost si nunta lui Leo. S-a casatorit cu una Junko. E o „fetita lu’ tata”.spun eu si im intorc privirea pe geam.
Cand am ajuns acasa la ea am lasat-o acolo pentru a discuta cu parintii ei si eu impreuna cu Sasuke am mers la el acasa. Aveam si noi alte treburi pe cap decat sa stam sa ascultam povestile lui Kym si ale parintilor ei. Asa au trecut trei ani de zile, trei ani in care eu nu am mai stiut nimic de Kym, trei ani in care am fost prea ocupata cu micul meu ingeras. Poate va intrebati la ce ma refer. Pai, am nascut un baietel, cu ochii negri ca cea mai intunecata noapte si cu parul negru ca cel mai intunecat abis. Un baietel la fel de chipes ca si tatal sau. Ma aflu in masina indreptandu-ma spre vila prietenei mele, Hinata. Ajunsi acolo, Hinata si Naruto erau tot un zambet. Ne-au invitat in gradina din spate, unde ne-au pus o intrebare care ne-au adus cateva semne de intrebare.
-Vreti sa fiti nasii nostri?ne intreaba Hinata cu un zambet larg pe fata.
-Hinata, dar suntem deja nasii vostri.spun eu putin nedumerita.
-Eu ma refeream sa fiti nasii fetitei noastre.spune ea in timp ce se duce la bucatarie.
Nu apuc sa-i dau raspunsul ca aud telefonul cum suna. Il scot din geanta mea crem din piele, si raspund cu putina ezitare pentru ca nu cunosteam numarul.
-Trebuia sa-mi spui si mie ca-ti schimbi numarul.spune vocea de la celalalt capat.
Era o voce necunoscuta, dar ttusi familiala. Intreb cine e si cand aud, sar in sus de fericire. Toti se uita la mine ca la felul douazeci si cinci, mai ale fiul meu, care nu ma mai vazuse asa de fericita. Dupa ce mai vorbesc eu cu vechea mea prietena, inchid telefonul si le spun la toti ca suntem invitati la un gratar la vila familiei Mitarashi. Nu am mai stat mult pe ganduri si am urcat in masina. Ne-am permis insa sa-l invitam si pe Leo. Drumul nu a fost foarte lung deoarece vila nu era foarte departe de oras. Sasuke si Naruto au parcat masinile pe trotuar si apoi am coborat. Era o vila foarte frumoasa. Avea doua etaje, parterul si etajul unu, o gradina cu gazon, doua masini, pe ici pe acolo se zareau pitici de gradina, un cires mare sub care erau doua canapele si o masuta si langa garaj se zarea o carare semn ca pe acolo se ajunge in curtea din spate. O luam pe micuta carare pavata si ajungem in spatele casei. Cum era de asteptat si aici era gazon, erau si pitici plus un copac pus special pentru umbra, un leagan, o masa din pastic cu niste scaune si un mic grataras. O vad pe vechea mea prietena cum iese din casa cu un teanc de farfurii in mana, pe mama sa care avea tacamurile si pe tatal sau care avea pe o tava niste pahare si o sticla de vin rosu. Hinata ii ia farfuriile din mana si se duce sa o ajute pe mama lui Kym. Aceasta vine la mine si ma ia in brate de deabia mai puteam sa respir. Ii spus ca mi-a fost dor de ea si apoi il prezint si pe micul ghemotoc care se ascundea dupa tatal lui.
-Ei bine, in timpul in care tu erai cu afacerile parintilor, eu am fost ocupata cu un ghemotocul de aici.spun eu aratand spre mica mea raza de soare.
-Nu-mi spui si mie cum te cheama?il intreaba ea cu un zambet de neinlocuit pe fata.
-Daisuke, spune micutul meu brunet ascunzandu-se acum in spatele meu.
-Vai da ce rusinosi suntem.spune ea in timp ce se ridica.
Il iau pe micutul meu de manuta si ne indreptam spre masa. Acolo mama lui Kym i-a dat o acadea si tatal ei l-a mai scos din cochilie. In timp ce eu am mai povestit cu Kym, Hinata si Kama (mama lui Kym), si baietii impreuna cu Tsubaku(tatal lui Kym) si cu Daisuke se ocupau de gratar, a aparut si Leo.


Kymura:
In timp ce eu povesteam cu fetele si cu mama, iar baietii se ocupau de gratar, observ o silueta cunoscuta cum se indreapta spre noi. sasuka se ridica de la masa si il saluta. Baietii fac la fel si mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca si tata. Pentru cateva secunde, am avut ocazia sa-l privesc in ochi. Erau aceiasi. Aceiasi ochi in care ma pierdeam mereu. Observ cum Daisuke ii sare in brate si ii spune ca ii pare bine ca a venit.
-Unchiule Leo, uite ce am primit.spune el aratandu-i masinuta de la tata.
Imi las privirea in jos si las o lacrima sa mi scurga pe obraz. Mama vede ca ceva se intampla cu mine si ma intreaba daca nu cumva acel baiat are vreo legatura cu trecutul meu. Dau afirmativ din cap si ma asez pe scaun. Simt doua manute care ma imbraiseaza si care-mi spun sa nu mai fiu trista.
-Matusica Kym, nu mai plange.spune el in timp ce scoate acadeaua din buzunar. Poftim.spune el intinzandumi-o.
Era un copil asa de dulce. Iau acadeaua si-l iau si pe el in brate si ma indrept catre ceilalti. Ii intreb daca mai dureaza mult si acetia ne spun sa mergem la masa si sa lasam totul in seama lor. Il las jos pe Daisuke pentru a se duce la masa si dupa ma duc si eu. Nu ne asezam bine la masa ca…………..

~To be Continued~