07-04-2012, 11:42 PM
-Sper sa nu te superi, Siracus, dar o sa ti-o fur pe frumoasa ta insotitoare pentru primul dans. Nu o sa il refuzi pe varul ei iubit, nu este asa? Il auzi ea pe Adrien vorbind.
-Desigur, daca si Clara vrea sa iti acorde aceasta onoare, eu nu am nimic impotriva, a raspuns Siracus.
Nu a inteles de ce a zis ata, poate pentru ca spera sa il refuze pe Adren pentru a-l alege pe el ca partener sau poate era doar curios sa vada care avea sa fie raspunsul ei, nu stia dar in acelasi timp nu ii pasa. Daca nu era obligata, nu avea sa petreaca de buna voie timp cu Siracus. Nu il suporta si ii provoca greata asa ca ea il alese pe Adrien fara sa stea o secunda pe ganduri. Acesta o conduse pe ringul de dans imediat ce intelese ca Clara nu avea sa il onoreze pe baiat cu un raspuns si inainte ca Siracus sa aiba timp sa comenteze.
-Iti multumesc foarte mult ca m-ai salvat, Adrien, sopti Clara in timp ce dansau mentinand un zambet pe chip tot timpul pentru a-si masca starea de spirit.
-Nu este nevoie, dupa expresia ingrozita pe care o aveai pe chip atunci cand a inceput muzica mi-am dat seama ca trebuia sa intervin, altfel unchiul avea sa iti serveasca pe un platou capul, raspunse Adrien pe un ton serios.
-Oh... nu mi-am dat seama, zise Clara ascunzandu-si chipul intre bratul si trupul sau.
-Clara, vorbesc foarte serios. Trebuie sa inveti sa iti ascunzi mult mai bine sentimentele fata de restul lumii daca vrei sa supravietuiesti in aceasta lume, pentru ca altfel o sa te trezesti inchisa in casa, tinuta departe de societate din cauza incapabilitatii de a tine ascunde secretele oribile ale familiei, continua el pe acelasi ton serios facand-o pe Clara sa se ascunda si mai mult.
Stia ca avea dreptate, dar mai avea multe de invatat pana sa devina experta in acele lucruri.
Pentru restul melodiei ei doi au dansat in lilniste, fiecare gandindu-se la propriile sale probleme sau planuri.
Cand auzi sfarsitul mana dreapta a Clarei care era in cea a lui Adrien se stranse in jurul mainii lui nevrand sa ii dea drumul pentru restul noptii dar asa ceva nu era posibil. Deja il simtea pe Siracus apropiindu-se de ei pentru a o recupera si a nu o lasa o singura secunda singura. Reusise in cateva secunde cat a avut pauza sa se transforme in ceva asemanator pietrei, pregatita sa nu sara in sus dezgustata atunci cand el avea sa puna mana pe ea. Din pacate acea stare in care intrase avea un mare defect: nu o lasa sa isi dea seama daca intr-adevar Siracus era cel care o atinse, furand-o din mainile varului ei. De aceea atunci cand a auzit vocea melodioasa a lui Amadeus a scos un tipat de umire.
-Nu mai fi atat de intepata, Lara. Ma faci sa cred ca nu ti-a fost deloc dor de mine, a zis el doar pentru a o tachina neasteptandu-se ca ea chiar sa il ia in serios.
-Amadeus! Ba normal ca mi-a fost dor de tine! Nici nu stii cat! Cum de poti spune asa ceva? A intrebat uitandu-se la el suparata.
Ii zambi facand-o astfel si pe ea sa zambeasca fericita ca il vedea din nou. Amadeus se bucura ca Clara ramase aceasi fata pe care o cunoscuse, desi petrecuse destul de mult timp, spre nefericirea lui, cu familia ei si cu acel Siracus care se tot tinea dupa ea de parca o detinea. Se asteptase ca ea sa il primeasca intr-un mod diferit, dar se bucura ca se inselase atat de amarnic.
Dansul dura mult prea putin pentru gusturile amandurora si ar mai fi vrut sa mai danseze, dar tatal ei aparuse pe trepte cu un microfon cerandu-le sa faca liniste, iar Siracus aparuse de nicaieri in spatele ei, punandu-si mainile pe talia sa spre dezgustul fetei. Clara nu se departa, stiind ca daca o facea il va infuria pe tatal ei, iar Amadeus se departa cativa pasi pentru a nu-l pocni pe acel afurisit facand o scena si distrugand sansele si asa mici de a o mai vedea pe Clara. Inconstient in timp ce Nero vorbea baiatul lua un pahar cu sampanie pentru a incerca sa isi distraga atentia de la mainile lui Siracus ce se plimbau pe talia Clarei, atingand-o atat de intim. Era sigur ca daca ar fi fost ei trei singuri intr-o incapere, tensiunea si ura ar fi fost atat de puternice incat i-ar fi sugrumat.
Discursul tatalui ei dura aproximativ zece minute. Sece minute care au parut o eternitate pentru Clara care era nevoita sa il simta pe Siracus atat de aproape, sa simta acele maini plimbandu-se pe talia ei, incercand sa transmita celor din jur faptul ca ea ii apartinea lui si nimanui altcuiva. Apoi se trezi intr-un conflict, deoarece atunci cand stiu ca se apropie sfarsitul discursului incepu sa isi doreasca sa tina la nesfarsit deoarece nu dorea sa auda acele cuvinte de la sfarsit. Isi daduse seama unde voia sa ajunga tatal ei si incepuse sa se uite din ce in ce mai des la Amadeus, trimitand spre acela rugaminti fierbinti sa plece din sala, sa nu care cumva sa mai stea. Vazand ca Amadeus nu se uita deloc spre ea incepu sa il caute frenetic pe Adrien pentru a-l ruga sa il scoata pe baiat de acolo, numai ca il gasi mult pre tarziu.
-Ceea ce va face aceasta seara una de neuitat nu este ceea ce am insirat mai devreme, ci unirea dintre scumpa si pretioasa mea fata, Clara si fiul mai mare al familiei Firlight, Siracus.
In timp ce toti izbucnira in aplauze, in timp ce se intorceau cu fata spre cuplul ce era scaldat in lumina rosie a unui reflector aparut de nicaieri, Amadeus scapa paharul incremenit la doi pasi de cea pe care o iubea. Siracus scoase un inel cu o piatra rosie si i-l puse pe degetul unei foarte impietrite fete care nu stia ce sa faca si s-a aplecat sa o sarute. Buzele lui le intalnira pe ale ei care refuzara sa coopereze, dar reusi si fara ajutorul ei sa le dea impresia celor din jur ca erau un cuplu perfect si fericit. Daca ar fi stiut sau daca si-ar fi dat cineva seama ca in acel moment inima Clarei era facuta praf la picioarele unui baiat cu parul alabastru ca cerul nimeni nu a aratat.
Clara impietrise cu inima batandu-i nebuneste asteptand sa ii auda vocea plina de furie a tatalui ei din cauza lui Amadeus care a facut atata galagie, nedandu-si seama ca a fost singura care a auzit paharul spargandu-se atat de clar si de tare de parca o facuse intr-o sala in care linistea domnea.
Fata ramase blocata langa Siracus, uitandu-se la Adrien cum aparuse langa Amadeus si cum il luase pe baiat disparand in multime fara sa intoarca o singura data privirea.
Oaspetii erau singuri care se bucurau de acea petrecere, fiind absolut ignoranti de drama ce avea loc in acea secunda printre ei sau mai bine zis de dezastrul care le batea la usa.
-Desigur, daca si Clara vrea sa iti acorde aceasta onoare, eu nu am nimic impotriva, a raspuns Siracus.
Nu a inteles de ce a zis ata, poate pentru ca spera sa il refuze pe Adren pentru a-l alege pe el ca partener sau poate era doar curios sa vada care avea sa fie raspunsul ei, nu stia dar in acelasi timp nu ii pasa. Daca nu era obligata, nu avea sa petreaca de buna voie timp cu Siracus. Nu il suporta si ii provoca greata asa ca ea il alese pe Adrien fara sa stea o secunda pe ganduri. Acesta o conduse pe ringul de dans imediat ce intelese ca Clara nu avea sa il onoreze pe baiat cu un raspuns si inainte ca Siracus sa aiba timp sa comenteze.
-Iti multumesc foarte mult ca m-ai salvat, Adrien, sopti Clara in timp ce dansau mentinand un zambet pe chip tot timpul pentru a-si masca starea de spirit.
-Nu este nevoie, dupa expresia ingrozita pe care o aveai pe chip atunci cand a inceput muzica mi-am dat seama ca trebuia sa intervin, altfel unchiul avea sa iti serveasca pe un platou capul, raspunse Adrien pe un ton serios.
-Oh... nu mi-am dat seama, zise Clara ascunzandu-si chipul intre bratul si trupul sau.
-Clara, vorbesc foarte serios. Trebuie sa inveti sa iti ascunzi mult mai bine sentimentele fata de restul lumii daca vrei sa supravietuiesti in aceasta lume, pentru ca altfel o sa te trezesti inchisa in casa, tinuta departe de societate din cauza incapabilitatii de a tine ascunde secretele oribile ale familiei, continua el pe acelasi ton serios facand-o pe Clara sa se ascunda si mai mult.
Stia ca avea dreptate, dar mai avea multe de invatat pana sa devina experta in acele lucruri.
Pentru restul melodiei ei doi au dansat in lilniste, fiecare gandindu-se la propriile sale probleme sau planuri.
Cand auzi sfarsitul mana dreapta a Clarei care era in cea a lui Adrien se stranse in jurul mainii lui nevrand sa ii dea drumul pentru restul noptii dar asa ceva nu era posibil. Deja il simtea pe Siracus apropiindu-se de ei pentru a o recupera si a nu o lasa o singura secunda singura. Reusise in cateva secunde cat a avut pauza sa se transforme in ceva asemanator pietrei, pregatita sa nu sara in sus dezgustata atunci cand el avea sa puna mana pe ea. Din pacate acea stare in care intrase avea un mare defect: nu o lasa sa isi dea seama daca intr-adevar Siracus era cel care o atinse, furand-o din mainile varului ei. De aceea atunci cand a auzit vocea melodioasa a lui Amadeus a scos un tipat de umire.
-Nu mai fi atat de intepata, Lara. Ma faci sa cred ca nu ti-a fost deloc dor de mine, a zis el doar pentru a o tachina neasteptandu-se ca ea chiar sa il ia in serios.
-Amadeus! Ba normal ca mi-a fost dor de tine! Nici nu stii cat! Cum de poti spune asa ceva? A intrebat uitandu-se la el suparata.
Ii zambi facand-o astfel si pe ea sa zambeasca fericita ca il vedea din nou. Amadeus se bucura ca Clara ramase aceasi fata pe care o cunoscuse, desi petrecuse destul de mult timp, spre nefericirea lui, cu familia ei si cu acel Siracus care se tot tinea dupa ea de parca o detinea. Se asteptase ca ea sa il primeasca intr-un mod diferit, dar se bucura ca se inselase atat de amarnic.
Dansul dura mult prea putin pentru gusturile amandurora si ar mai fi vrut sa mai danseze, dar tatal ei aparuse pe trepte cu un microfon cerandu-le sa faca liniste, iar Siracus aparuse de nicaieri in spatele ei, punandu-si mainile pe talia sa spre dezgustul fetei. Clara nu se departa, stiind ca daca o facea il va infuria pe tatal ei, iar Amadeus se departa cativa pasi pentru a nu-l pocni pe acel afurisit facand o scena si distrugand sansele si asa mici de a o mai vedea pe Clara. Inconstient in timp ce Nero vorbea baiatul lua un pahar cu sampanie pentru a incerca sa isi distraga atentia de la mainile lui Siracus ce se plimbau pe talia Clarei, atingand-o atat de intim. Era sigur ca daca ar fi fost ei trei singuri intr-o incapere, tensiunea si ura ar fi fost atat de puternice incat i-ar fi sugrumat.
Discursul tatalui ei dura aproximativ zece minute. Sece minute care au parut o eternitate pentru Clara care era nevoita sa il simta pe Siracus atat de aproape, sa simta acele maini plimbandu-se pe talia ei, incercand sa transmita celor din jur faptul ca ea ii apartinea lui si nimanui altcuiva. Apoi se trezi intr-un conflict, deoarece atunci cand stiu ca se apropie sfarsitul discursului incepu sa isi doreasca sa tina la nesfarsit deoarece nu dorea sa auda acele cuvinte de la sfarsit. Isi daduse seama unde voia sa ajunga tatal ei si incepuse sa se uite din ce in ce mai des la Amadeus, trimitand spre acela rugaminti fierbinti sa plece din sala, sa nu care cumva sa mai stea. Vazand ca Amadeus nu se uita deloc spre ea incepu sa il caute frenetic pe Adrien pentru a-l ruga sa il scoata pe baiat de acolo, numai ca il gasi mult pre tarziu.
-Ceea ce va face aceasta seara una de neuitat nu este ceea ce am insirat mai devreme, ci unirea dintre scumpa si pretioasa mea fata, Clara si fiul mai mare al familiei Firlight, Siracus.
In timp ce toti izbucnira in aplauze, in timp ce se intorceau cu fata spre cuplul ce era scaldat in lumina rosie a unui reflector aparut de nicaieri, Amadeus scapa paharul incremenit la doi pasi de cea pe care o iubea. Siracus scoase un inel cu o piatra rosie si i-l puse pe degetul unei foarte impietrite fete care nu stia ce sa faca si s-a aplecat sa o sarute. Buzele lui le intalnira pe ale ei care refuzara sa coopereze, dar reusi si fara ajutorul ei sa le dea impresia celor din jur ca erau un cuplu perfect si fericit. Daca ar fi stiut sau daca si-ar fi dat cineva seama ca in acel moment inima Clarei era facuta praf la picioarele unui baiat cu parul alabastru ca cerul nimeni nu a aratat.
Clara impietrise cu inima batandu-i nebuneste asteptand sa ii auda vocea plina de furie a tatalui ei din cauza lui Amadeus care a facut atata galagie, nedandu-si seama ca a fost singura care a auzit paharul spargandu-se atat de clar si de tare de parca o facuse intr-o sala in care linistea domnea.
Fata ramase blocata langa Siracus, uitandu-se la Adrien cum aparuse langa Amadeus si cum il luase pe baiat disparand in multime fara sa intoarca o singura data privirea.
Oaspetii erau singuri care se bucurau de acea petrecere, fiind absolut ignoranti de drama ce avea loc in acea secunda printre ei sau mai bine zis de dezastrul care le batea la usa.
![[Imagine: 87201674.png]](http://img204.imageshack.us/img204/8881/87201674.png)