Jurnalul vietii mele - [+18]

[Rose ^^]

Buna, mersi ca mi-ai spus. Vad ca in acest capitol te-ai axat mai mult pe interiorul casei si nu prea ai descris sentmentele, si aveai ce: acel sentiment de nerabdare ca sa ajunga si sa cunoasca locul putea fi descris mai bine. Descrirea locului ai facut-o chiar frumoasa, am reusit si mi-am imaginat cam cum arata, iar cand ai zis piscina deja ma-au luat caldurile :]] greseli nu am observat si dialog nu este. Actiunea nu a fugit..cam atat, nu stiu ce sa mai zic:*

[Ayu.Lore]

Nu mai vine nextu:(.... Ficul vostru este minunat. Are tot ce trebuie, narațiune, o descriere amplă, și un dialog interesant. Nu ați folosit dialogul în exces și totul este minunat.
Povestea este incredibilă, nu am citit nici un fic care să aibă acestă idee. Am văzut că nu ați mai postat nextul și m-am întristat:(, dar știu că va veni curând deci nu voi face altceva decât să aștept. Nu vă presez, dar aștept nextul și sper să vină cât mai repede.
Spor la scris:*

[Layla.]

Am revenit cu un nou capitol, capitolul 10 care il dedicam lui ♥Venus^.^Roseta♫ , AnyOne . Els3 !. xO si noului nostru cititor Ayu.Lore. Multumim si speram sa va placa :*
Am uitat sa mentionez ca am facut schimb pentru un timp cu Kayla de personaje :D

Cap. 10
Trezirea a fost destul de brutala si deranjanta pentru visul meu firav ce l-a risipit intr-o clipita. Soneria enervanta a ceasului nu se mai oprea cu nici un chip, facandu-ma sa doresc sa-i cumpar amaratului de ceas un bilet spre cosul de gunoi. Tot privind tavanul imaculat, de un alb asemenea spumei laptelui realizez in cel fel de situatie ma aflu. Sunt intr-o casa noua, o tara noua, deci prin urmare, trebuie sa incep o viata noua si sa ma adaptez cat mai repede la acest mediu nou si total potrivnic mie dupa cele intamplate in Japonia.

Ma ridic in sezut, iar pe fata mi se zugraveste un zambet fals, dar totodata amar. Doare sa nu mai pot zambi, chiar doare nespus de mult. Nimeni nu stie prin ce situatie trec eu, deoarece nu am vorbit cu nimeni despre ce am patit, am vrut sa tin in mine, crezand ca daca port o masca a fericirii in fata celor dragi o sa le fie bine lor, nu m-am mai gandit la mine, iar incetul cu incetul am ajuns sa ma distrug pe interior, am uitat sa-mi acord atentie mie cum obisnuiam sa fac odata, intr-un cuvant am ramas indiferenta cand venea vorba de mine. Am realizat mult prea tarziu ca tinutul numai pentru tine a problemelor nu este o solutie, nu duce la rezolvarea problemelor grave, trebuia sa fi vorbit cu cineva de incredere, dar acum e mult prea tarziu pentru a remedia situatia. Mi-am dat seama de acest lucru cand era mult prea tarziu si nu mai pot face nimic ca sa schimb trecutul. Timpul si-a pus amprenta asupra mea si mi-a intunecat sufletul, facandu-ma sa nu-mi mai pase absolut deloc de mine si m-a facut total rece si indiferenta la fiinta mea. As vrea sa schimb totul, dar e mult, mult prea tarziu. Daca as fi vorbit cu cineva de la inceput, acum nu as fi fost in aceasta situatie, sa stau sa plang nopti la rand si sa sufar neincetat dupa un idiot, care abia acum am realizat cu adevarat ca nu ma merita, ca nu m-a meritat niciodata, ca pentru el nu a fost decat o joaca de copil tot ce s-a intamplat intre noi, in schimb eu am pus sentimente in asa-zisa relatie, normal ca am suferit dupa ce am descoperit. Cum este si vorba aceea : cel ce iubeste sufera, iar cel iubit isi bate joc. Abia acum am realizat cat de multa dreptate are omul care a zis asta, am realizat ca acel idiot nu a meritat nici o lacrima de-a mea, dar e foarte tarziu ca sa ma mai gandesc la aceste lucruri. La acea ora eram orbita de dragoste, nu mai realizam absolut nimic, totul era numai lapte si miere, pana cand viata mi-a dat o lovitura puternica, mi-a deschis ochii trezindu-ma la realitate si facandu-ma sa-mi dau seama langa ce fel de om am stat aproximativ un an. Un an aiurea, pierdut degeaba, pentru un om care ma insela pe la spate, nici nu mai merita sa-i mai pronunt numele dupa cat m-a facut sa sufar. Vreau sa uit de el, iar incetul cu incetul sper sa pot face asta. Nu mai vreau sa ma mai consum degeaba, pentru un om care nu mai reprezinta nimic pentru mine. Vreau sa incerc sa elimin toate amintirile despre el, ce m-ar facea sa sufar, sa ma rup de trecut, sa traiesc prezentul si sa ma bucur cu adevarat de viata mea si de noii prieteni pe care voi urma sa mi fac.

Trebuie sa uit, sa iert si sa sper ca trecutul nu ma va urmari. Defapt trebuie sa ma asigur ca trecutul nu va interveni in aventura noii mele vieti, care se anunta a fi una spectaculoasa si incitanta. Totusi, regret ca las atatea in urma, atatea amintiri, unele frumoase, altele incredibil de dureroase, dar totusi ce fac parte din mine si imi definesc adevarata personalitate.
Sunt chiar eu, si chiar daca nu vreau sa recunosc imi va fi putin dor de tot ce a fost. Dar pana la urma asa este viata si eu nu sunt decat un pion pe tabla ei de sah, care asteapta sa-si faca mutarea atunci cand aceasta ii ordona.

Ma indrept spre baie cu capul plecat si oftez. Ma dezbrac si intru in cabina de dus. Apa cristalina incepe sa ma loveasca cu putere, trupul meu tremurand receptiv la mangaierea calda. Parca nu as mai fi iesit de acolo niciodata. Imbratisarea delicata ma relaxa si totodata linistea. Inchid ochii lasandu-mi fiinta sa se inece in aroma dulce a spumantului de baie. Cu mintea deschisa, las gandurile jucause sa evadeze. Incep sa ma chinuie amintirile din Japonia. Acum diamante sarate se scurg pe chipul meu impreuna cu lacrimile reci ale dusului. Opresc apa si incerc sa-mi revin din acel tunel al amintirilor ce-mi chinuie subconstientul. Sunt coplesita de imagini dureroase si ma las sa alunec incet, pe geamul cabinei pana simt raceala gresiei sub mine. A fost asa de greu sa ies din acel tunel din care credeam ca nu mai am scapare.

Ciudat dar ma simt mult mai bine acum ca am reusit sa fac fata acelor amintiri dureroase si sa ma descarc putin. Ies usor din baie si ma intorc in camera mea, indreptandu-ma spre dressing unde ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti, verzi si un maieu negru. Dupa ce ma imbrac, imi pieptan parul, mai apoi indreptandu-l cu placa si lasandu-l liber. Ma machiez cu putin fond de ten, rimel, creion dermatograf negru si luciu de buze cu aroma de capsuni. Imi pun un lantisor de argint, un inel negru, tip verghieta, o bratara de argint cu pietre semipretioase si o pereche de cercei lungi, din argint. Ma dau cu putin parfum cu aroma de cirese, apoi ma incalt cu o pereche de bascheti verzi cu negru si cobor la micul dejun.

[Biscu' iz back ^^]

Eu prima , eu prima , euuuuu priiimaaaa !. <3
Multumesc de dedicatieeeeeeeeeee !. :X :x :x

O sa comentez ambele capitole pentru ca am lipsit la cel al Kaylei :]]

Deci , Kayla : Sincer m-ai dezamagit ... profund . Ai atatea repetitii acolo aiurea , ti le-as enumera pe toate dar mi-ar lua prea mult timp :| . Ai unele fraze ambigue ... spune drept n-ai mai verificat textul nu ?? Actiunea a fost ridicol de mecanica , chiar nu era necesar sa stim cat timp i-a luat sa faca fiecare chestie . Din moment ce totul ii era familiar in casa aia puteai sa exprimi sentimentul de siguranta ce o inconjura . Cat de confortabil se simtea stiindu-se atat de aproape de vechiul camin .
O chestie destul de ciudata ce am vazut-o acolo : daca abia ajunsese cu bagajele , cum de jurnalul ei se afla deja in sertar in loc sa se afle la ea asa cum ar trebui ... doar e ceva confidential si intim .
En fin trecem peste asta . Ideea a fost buna dar descrierea lasa de dorit ... abia daca am gasit ceva care sa-mi placa acolo . Actiunea ti-am spus ce cred despre ea .
In capitolul asta ai decazut foarte mult . Sper sa-ti revii cu urmatorul ... e pacat de idee . Stiu ce poti si asta e sub rangul tau .

Revenind la Layla : Wow ... ai avut o descriere foarte frumoasa . m-au impresionat cateva fraze . Cred ca ai uitat sa mentionezi ca povestesti din punctul de vedere al lui Ten Ten [ m-ai cam speriat cu verbele la feminin :]] ] . Mi-a placut mult cum ai descris in prima parte a textului .... Ar fi fost mai dragut sa mai elimini din drama aia [ ce-i prea mult strica ] si sa mai presari cu alte sentimente in afara de regret si tristete ... , puteai sa spui doar ca e dezamagita de el si de faptul ca a fost pacalita de o aparenta , dar oricum e bine si asa .
Am vazut cateva repetitii ale cuvantului " om " si " eu " .
Ideea e buna si descrierea ok . Imi place asezarea in pagina desi puteai lasa spatiu dupa titlu sa nu mai para asa inghesuit textul .
Ai evoluat mult : " aventura noii mele vieti " superr :X
Alta fraza care-mi place : " Sunt coplesita de imagini dureroase si ma las sa alunec incet, pe geamul cabinei pana simt raceala gresiei ... " puteai continua cu : ... atingandu-mi pielea si trimitand fiori pana in strafundul sufletului meu ... Ar fi fost mai bine asa dar oricum :)

Multa bafta in continuare si anuntati-ma cand puneti next ... Kayla nu ma mai dezamagii !.
Biscu' va iubestee !. <3333333333333

[Miranda.]

heloo

A durat ceva, nu ? Stiu ca am promis c-o sa comentez, iare u apar abia acum, dar am avut cateva lucruri de facut inainte. O sa comentez ultimul capitol... nu o sa le iau pe toate, ar dura prea mult. Scumpele mele surori, faceti o treaba minunata cu acest fic... la fiecare capitol devine din ce in ce mai bun... dar cand vine capitolul 11 ? Ce parere am eu acum despre... Layla. ... Te descurci foarte bine, exprimi mult mai bine sentimentele... fiecare propozitie prinde un contur mai mare. Inca sunt in transa, nu pot sa cred ca tu ai realizat aceste capitole... mai ales de una singura... bravo !!! Sper ca comentariul meu sa fie folositor... desi nu am spus mare lucru.

:bye:

[Rose ^^]

Scuzati intarzierea si mersi mult de dedicatie.
Pai nu a fost cine stie ce actiune, tot ce a fost era descrierea sentimentelor care mi-a placut. Am vazut foarte multe epitete si cateva metafore pe acolo, ma bucur ca nu te axezi doar pe comparatie si enumeratie. Cu toate astea, puteai sa aduci figuri de stil mult mai complexe, mai profunde si poate iesite din comun, dar chiar mi-a placut; am vazut ca te-ai straduit.
Chiar daca nu ai avut greseli de tastare, au existat unele. Se intampla sa nu pui virgula unde trebuie..am sa-ti arat eu cateva.
m-ar facea sa sufar - nu suna bine, corect era: ma fac sa sufar. [nu vorbea la trecut ci la prezent:p]
Imbratisarea delicata ma relaxa si ,totodata, linistea
sa-mi revin din acel tunel - sa revin din acel tunel...[ea era in tunel deci trebuia sa iasa afara, nu era "bolnava" ca sa-si revina, sa fie sanatoasa.]

Ciudat, dar ma simt mult mai bine acum ca am reusit sa fac fata acelor amintiri dureroase si sa ma descarc putin. Ies usor din baie si ma intorc in camera mea,[fara virgula] indreptandu-ma spre dressing unde ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti, verzi si un maieu negru. Dupa ce ma imbrac,[fara virgula] imi pieptan parul, mai apoi indreptandu-l cu placa si lasandu-l liber. Ma machiez cu putin fond de ten, rimel, creion dermatograf negru si luciu de buze cu aroma de capsuni. Imi pun un lantisor de argint, un inel negru,[fara virgula] tip verghieta, o bratara de argint cu pietre semipretioase si o pereche de cercei lungi, din argint.

Sper ca nu te-ai suparat pe mine ;;) doar incercam sa-ti atrag atentia ca sa stii pe viitor.

:bye:

[Kayla.]

Hello hello :] Imi pare extrem de rau ca am intarziat atat cu next-ul, doar ca nu am prea mai avut timp de nimic, acum ca a inceput scoala. Incaodata mi de scuze si promitem ca nu se va mai repeta. Aici aveti capitolul scris de mine din perspectiva lui Kankuro. Lectura placuta :*!

Capitolul 11 - Sosirea si dorinta patimasa


Dupa un drum lung si obositor se pare ca am ajuns cu bine in minunata Italie. De la aeroport am plecat cu masina spre noua noastra locuinta, mai exact o vila imensa, cu un etaj, tocmai pe placul meu. Peretii au culoarea lamaii cu o dunga portocalie trasata vertical. In fata casei un miros de trandafiri rosii precum sangele si galbeni precum razele soarelui, iti imbata simturile, facandu-te sa visezi.

In spatele casei se afla piscina in forma de inima, cu apa limpede, ce parca te indeamna sa faci o baie, imediat cum o zaresti. Intram in interiorul locuintei si raman placut surprins sa vad ca sufrageria seamana izbitor de mult cu cea din vechea casa. Peretii sunt vopsiti intr-un verde linistitor asemenea firelor de iarba abia rasarite, mobila din lemn de fag, canapelele din piele, negre, masuta din sticla, televizorul cu plasma si covorul ce troneaza in mijlocul camerei, toate sunt exact ca in vechea casa. Asta da surpriza. Sunt curios daca si camera mea e la fel ca cea veche. Mama imi spune mie si surorii mele sa urcam la etaj pentru a ne vedea camerele.

Se pare ca Tenten are camera exact langa a mea. E perfect, asa o mai pot teroriza cu micile mele glume, desi o perioada o voi lasa mai moale fiindca stiu ca trece printr-o perioada cam grea, si nu-mi place sa o vad suferind si plangand din cauza unui nemernic care nu o merita. Ea nu poate sa inteleaga ca nu e ultimul baiat de pe planeta si ca merita tot ce e mai bun pe lumea asta. Dar asa sunt fetele. Sufera din cauza baietilor chiar si cand nu e cazul. Daca nu ar fi fost sora mea si daca eram mai mare ca ea, m-as fi combinat cu ea, fiindca e buna rau de tot, imi spun, chicotind usor la acest gand cam pervers.

Las la o parte gandurile si apas cu putere pe clanta, fiind curios sa aflu ce se ascunde dincolo de acea usa. Pasesc usor si raman placut surprins. Camera era putin diferita de cea din Japonia, dar cu foarte putin. Era vopsita intr-un albastru placut la vedere, avea un pat acoperit de asternuturi albe ca spuma laptelui cu flori albastre, de-a stanga si dreapta patului erau doua noptiere din lemn de cires, aveam biroul cu un calculator si o imprimanta color pe el, un dressing, o baie cu toate necesare igienei si un balcon ce avea o vedere superba, spre gradina de trandafiri, care straluceau in lumina puternica a soarelui, parand de aur, in special cei galbeni, totodata degajand un miros fantastic.

Dupa ce am terminat totul de despachetat, mi-am facut un dus, m-am schimbat de haine si am coborat la masa. Dupa un schimb dur de replici cu sora mea, am inceput sa mananc, iar mai apoi am urcat la mine in camera, unde am ramas doar intr-o pereche de boxeri si m-am pus un pic la calculator. Am vorbit pe mess cu mai multi prieteni, printre care si o fata de care mi-a placut, iar dupa aceea am stins calculatorul si m-am bagat in pat, neputand insa adormi. Am stat si m-am gandit intens, si am realizat ca incep usor-usor sa ma simt atras de sora mea. Nu stiu ce e cu mine… Acum as vrea mai mult ca niciodata sa nu mai fim rude de sange si sa fiu mai mare ca ea si mai bine facut, fiindca as avea astfel o sansa sa se uite la mine, dar asa nu ma considera decat pustiul cel mic din familie, cu care se mai amuza cateodata.

Chiar nu stiu ce se intampla cu mine, nu-mi pot explica aceasta ciudata dragoste fata de sora mea, sau mai bine zis atractie fizica, pentru ca ce simt eu pentru ea nu e nimic mai mult decat o simpla atractie fizica, pentru ca, trebuie sa recunosc, arata al naibi de bine. Dupa ce m-am mai linistit putin, am adormit, incercand sa nu ma mai gandesc decat la ziua de maine si la noi colegi pe care ii voi avea. Sper doar sa ma integrez cat mai bine posibil si sa-mi fac o noua prietena, care sa ma ajute sa uit de aceasta brusca atractie fata de Tenten.

[Rose ^^]

Mersi ca m-ai anuntat si uite ca trec si eu pe aici.
Kankuro indragostit de Tenten O.o, bine, hai nu indragostit, dar atractie fizica tot exista. Foarte interesant. Daca afla sor'sa s-ar putea sa primeasca vreo doua palme :]] In rest nu am ce comenta. Ai descris si mi-a placut. Ceva ce mi-a sarit in ochii si vreau sa-ti arat si tie sunt doua greseli, banuiesc ca iti era fomita ;))
"impachetat" - despachetat ... mai pleaca undeva? ca tocmai a ajuns, banuiesc ca trebuia sa despacheteze
"ca incep usor-usor de sora mea" - ce incepe? iti lipseste legatura, a papat-o pisica. Pfff, banuiesc a doreai sa zici ca se simte atras sau ca incepe sa o placa, cred :]]

Deci cam atat. Abia astept nextul.
ByE