15-06-2009, 06:53 PM
Intr-o zi, adica azi mi-a venit ideea de a scrie ceva amuzant si iata ca asta am si facut.
Sper sa va placa.
Capitolul 1 � Inceputul maret
A fost o data ca niciodata. Cine a m-ai inventat si porcaria asta? Nu putea sa spuna pur si simplu �Ieri am mancat o bomboana.� sau mai bine sa nu m-ai scria deloc? Dar daca asa incep povestile atunci asa incepe si a mea. Deci sa incep de la inceput.
A fost o data ca niciodata. A fost o fata si ce m-ai fata. O fata blonda cu parul lung si matasos. O chema Ioana. Tot timpul se credea o printesa. Si de la un timp isi spunea Lady Ioana. De parca ar fi putut fi asa ceva, dar e important sa speri. Numele Ioana vine de la numele tatului ei, pe care il chema Ionel. Acest Ionel era campion mondial la lenevit. Avea chiar si trofee, sticlele de sub fotoliul de pe care nu se m-ai ridica-se de 2 luni. Macar de ar fi goale sticlele, dar sa speram ca sotia lui nu va afla de trofee. Mama Ioanei ar trebui sa fie bogata, ea a compus celebra melodie: �Ionel, Ionelule nu m-ai bea, baiatule.�. Dar nu cred ca asta e important.
Deci cum spuneam, Lady Ioana are un catel micut si dragutz, pe nume Fufu (la ce s-a gandit cand i-a pus numele asta?). Catelul era de culoare castanie si avea chiar si o fundita roz in cap, defapt ca sa nu m-ai lungim atat, era un sobolan care avea o funda idioata pe cap.
Intr-o zi cu soare, Ioana, pardon Lady Ioana, se gandi (poate sa faca asa ceva?) sa il aranjeze pe Fufu. Incepu sa il pieptene si sa- i puna in cap tot felul de aranjament ( mai putin si erau aranjamente florale). Dupa un timp aceasta a terminat.
-Gata! Am terminat. Nu te misca Fufu vin imediat. Spuse Lady Ioana in timp ce alerga spre camera alaturata.
Aceasta trecuse prin sufragerie, teritoriul tatalui ei.
-Buna, tata! Zise aceasta zambitoare.
-Hmmmm�.. raspunse tatal ei (cica asta e raspuns).
Ioana deschise un dulap vechi din camera in care dormeau parintii ei. Lua un aparatul foto digital (singurul lucru care era folosit in casa) si se indrepta inapoi spre camera ei.
Cand ajunse in camera constata cu stupoare ca Fufu a disparut.
-Fufu ! Unde esti? Iesi afara ca sa iti fac o poza! Striga Lady Ioana dupa caine.
-Hai, Fufu! Nu puteai sa sari pe geam ca doar stam la etajul 3 sau�. Spuse Lady Ioana care incepea sa se panicheze.
-Nuuuu! Fufu vino inapoi! Nu ma poti parasi !
Lady Ioana plangea. Plangea si plangea. Deodata s-a orpit brusc si incepu sa gaseasca o cale prin care sa il aduca pe Fufu inapoi acasa.
-Fufu nu-ti fa griji vin dupa tine! Nu vei ramane singur! Te voi gasi eu! Spuse aceasta foarte hotarata.
Aceasta se duse in bucatarie, isi luase niste sandwich-uri si le indesa in noua ei poseta roz cu paiete.
-Mama! Ma duc sa il caut pe Fufu in lumea cea cruda! Zise blonda in timp ce iesea pe usa.
-Bine! Ai grija sa te intorci pana deseara! Incepe telenovela. Striga mama sa.
Si asa incepe o adevarata aventura intr-o lume�.sa spunem doar ca lumea asta nu e asa de normala.
Cred ca e cam scurt, dar celelalte capitole vor fi mai lungi. (sper)
Sper sa va placa.
Capitolul 1 � Inceputul maret
A fost o data ca niciodata. Cine a m-ai inventat si porcaria asta? Nu putea sa spuna pur si simplu �Ieri am mancat o bomboana.� sau mai bine sa nu m-ai scria deloc? Dar daca asa incep povestile atunci asa incepe si a mea. Deci sa incep de la inceput.
A fost o data ca niciodata. A fost o fata si ce m-ai fata. O fata blonda cu parul lung si matasos. O chema Ioana. Tot timpul se credea o printesa. Si de la un timp isi spunea Lady Ioana. De parca ar fi putut fi asa ceva, dar e important sa speri. Numele Ioana vine de la numele tatului ei, pe care il chema Ionel. Acest Ionel era campion mondial la lenevit. Avea chiar si trofee, sticlele de sub fotoliul de pe care nu se m-ai ridica-se de 2 luni. Macar de ar fi goale sticlele, dar sa speram ca sotia lui nu va afla de trofee. Mama Ioanei ar trebui sa fie bogata, ea a compus celebra melodie: �Ionel, Ionelule nu m-ai bea, baiatule.�. Dar nu cred ca asta e important.
Deci cum spuneam, Lady Ioana are un catel micut si dragutz, pe nume Fufu (la ce s-a gandit cand i-a pus numele asta?). Catelul era de culoare castanie si avea chiar si o fundita roz in cap, defapt ca sa nu m-ai lungim atat, era un sobolan care avea o funda idioata pe cap.
Intr-o zi cu soare, Ioana, pardon Lady Ioana, se gandi (poate sa faca asa ceva?) sa il aranjeze pe Fufu. Incepu sa il pieptene si sa- i puna in cap tot felul de aranjament ( mai putin si erau aranjamente florale). Dupa un timp aceasta a terminat.
-Gata! Am terminat. Nu te misca Fufu vin imediat. Spuse Lady Ioana in timp ce alerga spre camera alaturata.
Aceasta trecuse prin sufragerie, teritoriul tatalui ei.
-Buna, tata! Zise aceasta zambitoare.
-Hmmmm�.. raspunse tatal ei (cica asta e raspuns).
Ioana deschise un dulap vechi din camera in care dormeau parintii ei. Lua un aparatul foto digital (singurul lucru care era folosit in casa) si se indrepta inapoi spre camera ei.
Cand ajunse in camera constata cu stupoare ca Fufu a disparut.
-Fufu ! Unde esti? Iesi afara ca sa iti fac o poza! Striga Lady Ioana dupa caine.
-Hai, Fufu! Nu puteai sa sari pe geam ca doar stam la etajul 3 sau�. Spuse Lady Ioana care incepea sa se panicheze.
-Nuuuu! Fufu vino inapoi! Nu ma poti parasi !
Lady Ioana plangea. Plangea si plangea. Deodata s-a orpit brusc si incepu sa gaseasca o cale prin care sa il aduca pe Fufu inapoi acasa.
-Fufu nu-ti fa griji vin dupa tine! Nu vei ramane singur! Te voi gasi eu! Spuse aceasta foarte hotarata.
Aceasta se duse in bucatarie, isi luase niste sandwich-uri si le indesa in noua ei poseta roz cu paiete.
-Mama! Ma duc sa il caut pe Fufu in lumea cea cruda! Zise blonda in timp ce iesea pe usa.
-Bine! Ai grija sa te intorci pana deseara! Incepe telenovela. Striga mama sa.
Si asa incepe o adevarata aventura intr-o lume�.sa spunem doar ca lumea asta nu e asa de normala.
Cred ca e cam scurt, dar celelalte capitole vor fi mai lungi. (sper)