In cautarea unui vis

[Juneko]

OOC: Câte ficuri n-am, Doamne! Dar voi scrie dacă mai am idei. Pe acesta intentionez însă să-l duc până la sfârşit fiindca mi se contureaza ideile in minte(chiar e posibil sa il duc pana la sfarsit). Acesta nu este un fic SasuSaku sau vreunul din cuplurile cel mai des intalnite pe aici.(Si nu-l zic. Vreau sa ghiciti din descriere despre cine e vorba :D ) Sper totuşi să vă placă. ^_^

DISCLAIMER : Nu deţin nici un personaj din animeul Naruto şi nu fac profit de pe urma acestora.

In cautarea unui vis

- Va rugam sa poftiti in vagoane ! Trenul porneste intr-un sfert de ora !
Privea cu luare-aminte imensitatea aceea de fier, care, se presupunea ca ar merge pe sine. Nu mai vazuse niciodata o astfel de masinarie si, pentru o clipa, simti cum inima i se face cat un purice. Se intreba daca face alegerea corecta. Dar, care ar fi alegerea corecta ? Sa ramana baricada in casa toata viata, sau sa si-o inceapa ? Avea nouasprezece ani ! Era suficient de matura cat sa poata sa aiba grija singura de ea, sa invete sa traiasca dupa propriile reguli. Sa vada lumea din jur, cum traiesc ceilalti, sa stie greul lor. Sa cunoasca oameni si sa se imprieteneasca cu ei. Nu avea sa capete experienta de viata daca statea zilnic in acelasi oras, inconjurata de parintii care ii ofera totul. Da ! cu siguranta era alegerea corecta !
Isi dadu parul pe spate si facu cativa pasi, dand sa intre in tren.
„Si totusi...daca?”
Roscata pufni. Uite, pentru ca fusese printesa casei nici macar nu era in stare sa faca o alegere!Era doar o alegere nesemnificativa. Sa plece sau sa ramana...Ei bine, nu chiar nesemnificativa, dar totusi....
„Masinaria” scoase un sunet bizar, semn ca se pregatea de plecare. Ei bine, acu-i acu! Scrasni din dinti, isi inclesta pumnul si sari in tren. Aproape ca se lovi de cativa pasageri, motiv pentru care nu se mai opri din cerut scuze cam cinci minute.
Ofta scurt. Acum, tot ce trebuia era sa caute un compartiment liber, unde sa stea pe tot parcursul calatoriei...fara destinatie. Se lasa purtata pe valurile destinului. Daca Dumnezeu avea sa o trimita pana in Alaska...S-o duce acolo!
Mai ofta odata. Toate compartimentele erau arhipline. Ei, aproape toate. Ultimul compartiment avea doar doi barbati binefacuti, ce-i drept, cam suspiciosi. Isi pipai buzunarul exterior al mini-valizei pe care o cara cu ea. Da, cutitul era inca acolo. In cazul in care avea probleme, il folosea...pentru prima oara.
Inghiti in sec si intra. Dumnealor nu ii acordara prea multa atentie, astfel incat fata avu ocazia sa-i studieze pe furis, in timp ce se prefacea ocupata de o carte.
Unul dintre ei, blond si cu ochii albastri se uita pe fereastra, admirand cine stie ce. Probabil norii. Celalalt, cu parul alb, dormea. Roscata se simti confuza. Nu mai vazuse pe cineva mai tanar de patruzeci de ani, cu parul alb.
Din fericire, avu bunul simt sa se mai uite din cand in cand pe cartea care o tinea in mana. Nu dorea sa para ca se holbeaza la cei doi, desi cam asta facea.
La un moment dat, blondul vorbi, facand-o pe roscata sa tresara vizibil.
- Ai o destinatie anume?
Si vocea lui, era una placuta. Sau poate asa i se parea ei, fiind cam ametita.
- Nu...Da...Nu, de fapt, nu. Adica, nu planuiesc sa merg undeva anume, merg unde apuc.
„Dumnezeule fetito!” se mustrului singura. „Dai prea multe detalii! Intr-o zi ai s-o patesti din cauza limbii tale!”
Fata isi intoarse capul spre geam, incercand sa nu dea de gol ca e prima data cand merge cu trenul. Cu siguranta s-ar fi facut de ras, nu gluma!
Deodata, domnul cu parul alb se trezi. Casca lung si se intinse. Isi ciufuli un pic parul, uitandu-se in stanga si in dreapta. O observa pe roscata si zambi. Ea raspunse cu aceeasi metoda.
- Kyato, unde suntem? Intreba el cascand a doua oara. Ah, da! In tren!
Blondul ofta.
- Kukuzo, crede-ma, nu incetezi sa ma uimesti pe zi ce trece. Fie in mod pozitiv, fie in mod negativ.
Roscata chicoti pe infundate. Nu isi amintise sa mai intalneasca asa niste firi amuzante!
Deodata trenul se opri brusc, iar echilibrul ei cu care se mandrise in trecut fu spulberat, cazand de pe canapea.
„Uh! Am un talent in a ma face de ras...As putea capata niste bani pentru asta.”
Simti o mana intinsa asupra ei. Era acel „Kukuzo”. Parea de treaba.
De pe hol se auzeau diverse voci, iar o propozitie anume o facu pe fata sa tresara.
- Dorim sa facem o inspectie a trenului, cautam pe cineva.

OOC: Va ajut putin. Kukuzo si Kyato nu sunt personaje.

[Katniss]

Hello.
Ţi-am citit ficul încă de ieri, dar nu ma avut timp să las un comentariu, o să fac acum. Titlul este drăguţ, despre idee nu am încă opinie clară, o să îţi spun imediat cum postezi următoarele capitole.
Descrierea este ok, cred că ai putea oferi mai multe detalii pentru a fi şi mai completă. Dialogul puţin cam mult pentru primul capitol, poate o să îl mai reduci pe viitor. Acţiunea mi s-a părut uşor grăbită. Ar arăta mult mai bine dacă ai pune la începutul fiecărui capitol, ,,capitolul x'' şi dacă ai lăsa space între dialog şi descriere. Greşeli au fost câteva, nu mai ştiu exact pe unde, dar nu sunt grave. Cam atât aştept nextu bye, bye.

[Biscu' iz back ^^]

Ehe fic nou *w* !.

So m-ai surprins foarte placut cu " descrierea " ficului de la inceput de tot ... nu e SasuxSaku ? Raiul pe pamant ! :]] Cat despre personaje : fata roscata ... Karin ? Whatever ador misterul care s-a lasat peste capitol , imi place deasemenea si ideea de independenta de care da dovada personajul principal / tipa ;]]
Ai ceva descriere acolo , cei drept mai trebuie lucrat la ea e cam seaca asa . Nici figurile de stil nu sunt stralucite dar mrg cat de cat pana ce vei avea mai multe sentimente si lcuri de descris , acolo ti se va pune la incercare indemanarea . Naratiunea e bunicica insa ai cateva scapari mici mititele . Dialogul nu e sec dar nici foarte dezvoltat deci ai grija .
Nu am vazut greseli deci e bine , de nici un fel .
Actiunea nu mi se pare grabita , si ideea destul de originala .

Inca sunt incantata de ideea unui fic care sa nu fie SasuxSaku :] [ imi cer scuze fanilor : - s ] So daca vrei sa ma anunti cand pui next nu m-as supara sa iti las parerea mea ... :]
Ai grija de tine si gambate ! > : D < xD

[hiimera]

Hello ! :3
Da stiu, nu prea am trecut pe aici, m-am apucat odata de fic, dar pana la urma am renuntat din nu stiu ce cauza stupida.. iti dai seama ca ma refer la scoala. :))
Din pacate inca mai sunt in pragul tezelor, dracie, dar inca traiesc si pot sa las critica si opini..nu scapa nimeni de mine. >:)
Dar nu te panica draguta, nu`s genul de persoana in asa fel sa fac autorii sa planga sau sa se lase de ficuri, din contra imi place sa ii ajut si sa le ofer o critica constructiva. Sunt dura doar cand este necesar. ^^
Deci sa nu mai largim orizonturile si sa ma apuc de comentat serios. :')

1` Cu titlul te-ai descurcat, el m-a atras cat si faptul ca era nou ficul. :))
Da stiu ciudata, nu ? Oircum L-ai ales bine, pentru ca vazand din primul capitol ca roscata, nu are o destinatie inca sigura, iar plecarea ei este una nedumerita.. pot spune ca se leaga. Are si ea un fis al ei, care poate doreste sa si-l implineasca, deja l-am observat in primul capitol.
Pot spune ca la tine, prin modul tau de a expune ideile, cred ca tu reusesti sa le desfasori pe foaie cu usurinta si din contra le pui instant, ne dam repede seama.. nu este un lucru rau, dar sa pastrezi si mister.

2` Cu descrierea stai bine, ai un mod interesant, fluid, placut si usor de inteles.
Ca daca era mult prea imbacsit de ficuri de stil, cuvinte grele si de nu stiu eu, ce fel de natura.. era rau caci nimeni nu-si mai dadea seama.
Oircum ar merge sa mai adaugi sentimente, nu le-ai prea conturat asa de bine, fiindca era si prima ei calatorie cu trenul, puteai sa spui multe, sa o faci pe roscata in toate felurile.
Sa prinda gustul unor sentimente puternice.. dar ai lasat-o cam moale.. insa si asa ai facut o treaba buna.
Capitolul a fost scrut si poate de aceea nu ai reusit sa scrii multe, iar cu actiunea, ce pot sa spun de ea..? Hmm nu a fost grabita, ai parcurs usor si bine.

3` Greseli, nu am vazut, de nici un fel.. momentan. [sar putin peste alte amanunte, nu ti-am puricat asa de mult primul capitol, caci daca o faceam, comul era extrem de lung, nu ca nu ar fi si asa]

Pentru ca nu a fost un capitol extrem de lung, asa, pot spune ca teai descurcat, deci nu este nici primul tau fic, se vede. Ai un stil propriu si interesant, astept nextul, chiar vreau sa vad ce se petrece. Si promit ca data viitoare am sa puric capitolul pana la schitza lui.. > v <