Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

In cautarea fericirii

#11
Capitolul II



Nu mai eram la fosta mea casa, la fostul meu camin unde am petrecut patru ani din viata mea, nu, acum eram intr-un alt loc strain mie. Eram intr-o camera medie cu doua ferestre, doua paturi mici invelite in lenjerie alba, se parea ca femeia de servici nu-si prea facea datoria deoarece cearcifurile pareau nespalate sau poate erau vechi? Nu mai conta.
De-o parte si de-a alta a ferestrelor se afla cate-o draperie, perdea de culoare grena, iar pe jos se intindea o mocheta neagra. Usa din lemn de stejar era neagra si lacuita, dar veche si uitata de timp.
O lume noua....iar incep cu inceputul, oare aici ce mi se va mai intampla? Iar intrebari fara raspuns, de ce mi le mai pun, Doamne? Incep sa plang amintindu-mi iar de suferinta, iar o sa ma atasez de noi oameni si ii voi parasi.
Da, cu cat ma atasez mai mult de o persoana , cu atat de tacuta sunt...de ce?
Pentru ca asa sunt eu, mai tacuta, dar asta nu inseamna ca nu pot sa ma atasez de unele persoane... iar incep sa plang, din nou ,de ce? Ar trebui sa fiu mai puternica, dar...dar nu pot, as vrea sa ma sinucid, cred ca nimeni nu mi-ar duce lipsa, un simplu om pe pamant fara scop, nu are sens , sunt milione de persoane pe Terra dar... imi este frica sa-mi iau viata, este adevarat ca, cateadoata imi doresc sa mor, dar adevarul este ca imi e firca.
Ma apropii de fereastra si indepartez materialul grena ce o acoperea.
Vad o curte mare , astfaltata, predominand culoarea gri, ma uit in sus...cerul plangea, norii furiosi scoteau scantei, totul era asa de trist, asa de trist incat semana cu lumea mea...
Ma indepartez de fereastra si ajung in dreptul usii. Stau si ma uit drept la ea, as vrea sa o deschid , dar...dar nu pot, mana mea nu se misca la dorinta creierului, poate ca in spatele acelei usi se afla ceva , ce Dumnezeu crede ca nu am nevoie sa vad.
Ceva se auzea pe hol, un sunet stident ce semana cu tipatul unui alt copil, poate un copil la fel ca mine.
Ma indepartez si de usa si ma indrept spre pat, ma asez pe el incepand a ma gandii ce se va intampla cu mine de acum in colo.
Oftez si imi pun mainile pe cap.In incapere tocmai intra directoarea Institutului impreuna cu un alt copil de varsta mea.
Era o fata slabuta, cu un ten alb precum varul, rosie-n obraji , ochii ei de culoare lila emanau lichidul transparent ce se scurgea pe obrajii acesteia. Cred ca pe ea o auzisem inainte urland pe hol. Era palida..se vedea cu ochiul liber ca avusese si ea o drama.
-Sakura, ea e Hinata! sper sa va intelegeti bine deoarece ea va fi colega ta de camera, va fi ca o sora mai mica. Vocea groasa a Directoarei imi zgaria urechile , sincera sa fiu as fi dorit sa nu ii mai aud glasul vreodata, dar era in zadar, singurul lucru pe care as fi putut face era sa fug de la Internat, dar cum?
Hinata s-a a propiat de mine, de data asta plangea si mai tare, m-am ridicat dupa pat si am luat-o in brate...poate ca avea si ea nevoie de cinva care sa o asculte, sa o aline de la suferinta, Internatul acela semana mai mult cu un Penitenciar, iar ca sa traiesti acolo trebuia sa ai inima'n pietrita, ce noi doua nu aveam...o inima de gheata.
Directoarea s-a apropiat de ea si a incercat sa ii dea o palma pentru a tacea, se pare ca sunetul strident ce il provoca plangand o deranja pe Directoare, dar nu a reusit...de ce?..pentru ca mi-a plesnit-o mie, bagandu-ma in fata Hinatei.
Dirctoarea era stupefiata de incredibilul meu "tupeu" insa eu am lasat capul in jos cerandu-mi scuze si inventand o explicatie.
A plecat...in sfarsit, credeam ca nu voi mai scapa de ea deloc. Ma apropii de Hinata, punandu-i mana pe fata ei fina.
Dupa ce am facut cunostinta si dupa ce au trecut cateva zile am inceput sa ne apropiem una de alta, Directoarea avea dreptate, ea mi-a devenit ca o sora mai mica si eu pentru ea ca o sora mai mare.
Nu era mare diferenta intre varstele noastre, doar ca ea era mai mica cu doua saptamani.
Am hotarat impreuna cu ea sa fugim de la Internat, in fond ne facusem numai dusmani, iar acolo era Iadul pe Pamant...
In sfarsit imi gasisem o prietena la care sa tin, sper sa nu o pierd niciodata, caci daca mi se va intampla acest lucru , iar voi ramane singura si nu voi avea pentru cine sa traiesc.
Orcine ar fi spus că aşa e Sfârşitul
Credeam c-o să fie cumplit, dureros
Când colo, sfidând la amurg răsăritul
Fu cum nu se poate mai pur, mai frumos . . .


[Imagine: 590860ruyjz7bfx6.gif]

[Imagine: chibi_2356.gif]
Tanya, chibi-ul lui SaKu_AnGeLs_SaSu

#12
sal...ador capitolul:X..
deci ma vz cateva greseli..dar am uitat pe unde leam vz..si mie lene sa le caut...
descrierea e superba..ai foosit diferite figuri de stil..si a iesit foarte frumos

dialogul...poi lipeste deoarece ai folosti vorbirea indirecta..dar e super aja
chiar ma doare capul...deci nush ce sa iti mai zic...
:bye:..si ajtept nexul

#13
Uhm, destul de normal as putea spune. Ficul tau, cel putin in ultimul capitol, n'a prezentat nimic unic. Vocabularul, desi curatel si simplut, ar mai trebui dezvoltat. Vad ca te'ai fixat asupra relatarii mai mult. Ai unele fraze destul de seci, lipsesc virgulele si am observat destul de multe greseli de ortografie si de tastare. Personajele ar trebui sa fie conturate mult mai bine, chiar daca animeul spre exemplu o prezinta pe Hianta ca o individa destul de statica si neta.
Nu spun ca e rau, e bunciel in felul lui, insa observ si la tine o problema pe care o au multi la ficuri:n'ai reusit sa scoti esenta.
Anyway, cred ca e cel mai bun fic pe care l'am citit la Naruto..de obicei cele din aceasta categorie nu sunt prea stralucite.

#14
Bun... avabd in vedere ca mi-ai zis ca daca nu ai mai multe comuri nu pui nextu am venit pe aici.
Ideea mi se pare originala. E prima data cand vad un fic in care Tsunade e mama adoptiva a Sakurei si a Hinatei. Interesanta ideea.
Descriere ai.
Sa zicem 0% din 100%? Dar avand in vedere ca naratiunea e la persoana I trec cu vederea.
Continua tot asa. :*

#15
Bun voi incepe cu greselile de tastare:
-drep-drept
-blanzii-blanzi
-neam-ne-am
-orcine-oricine
-lafel-le fel
-tiferite-diferite
Capitolul a fost frumos,descriere ai avut,naratiune da,dialogul nu am ce comenta fiinca nu a fost.Greselile ti le-am corectat,nu au fost foarte multe.Ficul este original,mie mi-a placut cel mai mult ca Tsunade le-a adoptat pe Sakura si Hinata nu am mai vazut aceasta idee.Sunt nerabdatoare sa aflu cine este baiatul misterios am un presentiment ca e Sasuke nu?Deci pot sa-ti mai zic doar ca astept nextu care va venii rapid nu?Kissu
[Imagine: 2wf00ud.jpg]

I love momy:Hitman, my aunts4evika,Kiduu,mada_sasuke,sysurile mele: Mistic Girl,***candy bar**,Sakurika bombonik and CutMyLifeWIthThisScrissors. [Imagine: chibi_2722.gif]
, chibi-ul lui Amelia

#16
pt ca capitolul II sa sters am facut cateva modificari si am dat edit la capitolul III si lam pos pe II si acum lam postat si pe III :D




Capitolul III


Au trecut inca patru zile, inca patru zile in infern, numai o minune de-a lui Dumnezeu ne mai putea scapa de acolo, pe mine si pe Hinata, dar Dumnezeu ma parasise de mult, de cand m-au abandonat parintii, poate chiar de cand m-am nascut, dar macar Hinata sa poata evada, eu si asa pot indura dar. . .dar nu putea nici ea sa fuga singura, de aceea trebuia sa rezist impreuna cu ea. . .
Eram in camera noastra meditand la ceea ce s-ar putea intampla cu noi, la o cale de scapare, practic era imposibil deoarece Internatul acela avea o mare paza si un sistem de securitate bazat pe tehnologii de ultima generatie.
Eram in pat cu mana intinsa catre tavan si cu ochii atintiti spre bec, simteam ca o iau razna si ca o sa innebunesc in curand. . .cum? Cum am putea scapa din acest abis intunecat?
Oftez. . .Hinata se uita drep in ochii mei iar eu ma uit spre ea, ochii ei blanzii de culoarea liliacului cu gene ca de caprioara ma calmeaza, ma uit din nou spre bec oftand incet.
Pe usa intra directoare impreuna cu o femeie inalta si slabuta, culoarea parului fiind ca cea a spicului de grau si cu ochii asemeni unei zeite, de culoare maro, un caprui inchis. . .
Un zambet afisat pe fata si cu privirea incruntata, foarte hotarata in ceea ce ar vrea sa faca, paru-i era prins in doua codite la spate atarnand usor pe materialul verde ce o acoperea, bretonul il avea lasat liber atarnand pe fata-i alba si pe obrajii imbujorati, iar buzele ei erau usor acoperite cu un strat de ruj de culoare roz deschis. Era o femeie cam de douazeci si cinci de ani.
Neam ridicat amandoua de pe pat si le-am salutat pe cele doua, desi directoarea nu prea merita.
Se pare ca norocul incepea sa se apropie de noi din ce in ce mai mult deoarece aceea femeie avea sa ne adopte si din fericire pe amandoua deoarece nu voia sa ne desparta, isi dorea sa fim unite ca doua surori si sa ne iubim una pe alta, in mod frateste bine inteles. Am aflat ca pe aceea femeie o chema Tsunade, nimic mai mult, poate doar ca era o femeie deschisa si prietenoasa cu orcine dar si foarte ambitioasa, oare ce avea de gand cu noi? De ce tocmai pe noi ne adoptase? Nu imi puteam da seama dar constatasem ceva, voi avea din nou sansa de a avea o familie si nu aveam de gand sa pierd asta pentru nimic din lume.
In masina incerca sa socializeze cu noi dar eu ca intodeauna nu ziceam nimic, doar Hinata vorbea, eu doar priveam pe fereasta masinii cum ne indepartam tot mai mult de Internat, Doamne ce bine ar fii daca nu l-as mai vedea niciodata, cu toate ca statusem doar cateva saptamani acolo mi se urase din ce in ce mai mult locul respectiv, iar persoanele de acolo se purtau in cel mai urat mod cu mine, in special cu Hinata-chan. Se pare ca totul revenise la normal pentru Hinata dar pentru mine insa, nu. Nu aveam incredere in aceea femeie, dar totusi ar trebui sa ii fiu recunoscatoare pentru ca m-a salvat din chinuri , ca o lumina orbitoare in abisul negru fara sfarsit, o usa micuta, o trapa, prin care am putut iesii din fericire, cu ajutorul ei.
Ne-a intrebat daca am vrea sa-i zicem "mama". . .Cuvantul acesta, acest cuvant greu de rostit gurii mele, prin care mi-am pierdut si ceilalti parinti, doar pentru ca nu putusem sa ii numesc "tata" si "mama". . .imi era greu, totusi acele cuvinte inima mea nu le putea darui la cineva anume, la orcine, iar mintea mea nu concepea acest cuvant. . .
Nu acceptasem aceea oferta desii Hinatei ii placea cum suna, i-am explicat ca nu ii pot spune in acel mod deoarece inima mea nu putea. . .Totusi ma inteles, era un om destul de receptiv, ceilalti parinti ai mei aproape ca ma obligau sa le zic asa, totusi de ce faceam o diferenta dintre cele doua familii care m-au adoptat? Asta ma facut sa cred ca nu toti oamenii sunt la fel, nu sunt toti egoisti si insistenti, ma facut sa-mi dau seama ca exista o diferenta intre toti oamenii, nu sunt toti la fel, sunt unicati si impartiti in doua tabere, cea buna si cea rea. . . Eu? Eu in care tabara ma aflam?
Ajunse la noua casa, Tsunade ne deschise poarta gardului ce inconjura o casa de culoare galbena, cu niste ferestre acoperite cu draperii rosii, o vila cu doua etaje, draguta dupa parerea mea, nu era cine stie ce. . .ceva modest dar totusi frumos. Acoperisul era de culoare grena acoperit cu tigla, iar lipit de casa se mai afla garajul femeii unde-si parca masina rosie.
Intrasem inauntru si vazusem un hol lung ce se intindea pana ce dadea de o scara facuta din lemn iar in partea dreapta a holului se afla o iesire spre living care era mare cu un coltar alb lipit de unul dintre pereti, iar pe pereti se mai aflau nenumarate tablouri cu tiferite diplome , iar pe alt perete se afla rezemat de el o vitrina plina cu medalii si cupe, numai de argint si aur.
Ne-a condus pana in dormitoarele noastre de unde ne-a aratat un dulap cu mai multe haine pentru seara respectiva deoarece voia sa ne imbracam pentru cina, se pare ca avea musafiri. Hinata era foarte incantata dar pe mine nu prea avea ce sa ma incante. . .
Pe la ora opt Tsunade ne-a chemat jos pentru cina asa zisa, cand am coborat jos soneria a inceput sa sune, iar Tsunade ocupata cu ornamentele ma rugat pe mine sa deschid usa. Ajung in dreptul usii si o deschid, atunci il vad pe el. . .Privesc doi ochi abisati, il privesc in continuu ceea ce face si el cu mine. . .



To be continue ^___________^
Orcine ar fi spus că aşa e Sfârşitul
Credeam c-o să fie cumplit, dureros
Când colo, sfidând la amurg răsăritul
Fu cum nu se poate mai pur, mai frumos . . .


[Imagine: 590860ruyjz7bfx6.gif]

[Imagine: chibi_2356.gif]
Tanya, chibi-ul lui SaKu_AnGeLs_SaSu

#17
Capitolul 4

Il priveam pe acel baiat cu ochii abisati , cu parul de onix si un corp de invidiat. Oare el cine putea fi?
Nu am mai stat mult in stare mea de visare si i-am facut loc sa intre.
Era imbracat intr-un tricou bleo-maren, calcat si imaculat, urmat de o pereche de bermude albe si mai apoi de o pereche de adidasi. S-a dus in bucatarie si a inceput sa o strige pe Tsunade.
"Cred ca aceasta casa ii este familiara de stie unde sa o gaseasca pe Tsunade"
Avea o voce placuta, chiar zeasca, ce incanta timpanul orcarei fete. Singurul lucru care mai era de aflat la el era numele.
-Sasuke-kun, sunt in balcon, i-a loc si fa cunostinta cu fetele!
Sasuke-kun. . . ce nume placut pentru un zeu ca el.
Ne-am asezat cu totii la masa , iar Hinata si el au inceput sa vorbeasca.
Eu. . .Eu doar ascultam, stand cu capul in jos si jucandu-ma cu tacamul ce era asezat pe masa, impreuna cu oramentele.
-Pe tine cum te cheama? -Mi-am ridicat capul repede inspre el , surprinsa de intrebare, dar brusc mi s-a facut rau si am simtit cum toata camera se invartea in jurul meu.
Eram intr-un loc abisat, unde nimic nu se putea vedea, un negru pal, un univers nud, nu vedeam pe nimeni in apropiere iar un sentiment de teama imi inunda tot corpul, genunchii mi se inmuiau si simteam cum o iau razna dar brusc am vazut o lumina, o lumina precum o raza de soare, un alb stralucitor Unde sunt? "
Doar asta imi mai venea in minte. . .
Auzeam o voce, oare a cui era? Ce zicea? Nu intelegeam nimic, as fi vrut sa stiu unde sunt, imi venea sa plang, sa strig, sa zbier. . . " De ce sunt singura mereu? De ce sunt intr-un univers negru? De ce sunt parasita de toata lumea? De ce?
Zambeam sarcastic - Ce proasta sunt! mereu a fost asa, mai bine nu imi mai pun atatea intrebari inutile si imi vad de viitorul ce va venii
"Sakuraa"
Numele meu, oare cine mi-l striga?
SAKURAAAAAA
M-am trezit brusc, am vazut-o pe Hinata tinandu-ma de mana si pe brunet uitandu-se la mine.
-Ce s-a intamplat? Am intrebat speriata caci in jurul meu vedeam o camera alba si goala, doar cu doua paturi si o noptiera, un geam acoperit de o perdea si o usa maronie.
-Esti anemica - zise brunetul cu o voce calma.
Era adevarat, nu mancasem nimic de doua zile, nu ca nu aveam ce manca, dar, nu imi era pofta, eram prea trista sa pot manca.
In salon intra Tsunade cu un zambet bland pe buze :
-Mergem acasa!
"Acasa. . ." Acest cuvant mereu mi-a lipsit, iar acum o am, am o casa, am o familie, ma iubeste cineva, da . . .
-Zambesc larg si apoi zic: -
-Bine!
Orcine ar fi spus că aşa e Sfârşitul
Credeam c-o să fie cumplit, dureros
Când colo, sfidând la amurg răsăritul
Fu cum nu se poate mai pur, mai frumos . . .


[Imagine: 590860ruyjz7bfx6.gif]

[Imagine: chibi_2356.gif]
Tanya, chibi-ul lui SaKu_AnGeLs_SaSu

#18
vai... ce drăguț... deși cam scurt :-w oricum, mă bucur că cel puțin ai postat... descrierea este foarte bună, chiar îmi place ^^ narațiunea și ea bună, dar acțiunea mi s-a părut cam... grăbită, iar dialogul e bun, nu e sec... ce mai pot spune... se pare că Sakura deja îl place pe Sasuke...
sper ca next-ul sa vină repede ca să nu mai aștept așa mult...
aștept nextu' :-"
Intunecand intunericul,
iata
portile luminii.

#19
bun.. am citit si eu ficul tau:P
sa vedem.. sa comentam >:)

ideea: mi se pare buna... nu am mai intalnit ceva de genu pana acum
actiunea: este grabita... incearca sa descrii mai mult unele lucruri...
descrierea: ai.. si imi place.. insa mereu e loc de mai bine..
naratiunea: este grabita precum actiunea... nush.. incearca sa descrii mai multe lucruri.. adik zilele acelea cand a stat in internat.. tu intr-un sg capitol ai povestit cum au ajuns la internat si cum ai si hotarat sa plece....
dialogul: este cam putin... asa ca nu pot spune ca e sec.. incearca sa pui mai mult...

ai grija la greselile de tastare:P...in mare mai ai de lucrat la el.. dar chiar si asa.. astept continuarea:X
[Imagine: asdsadfu.jpg]
Sank you, Valkyrja *hug*




Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Handicapul fericirii Clau~ 4 3.877 22-12-2013, 10:00 PM
Ultimul răspuns: Clau~
  In cautarea faimei Kyra Mage 1 2.125 23-04-2013, 12:21 PM
Ultimul răspuns: Kyra Mage
  In cautarea unui vis Juneko 3 3.609 13-05-2011, 06:44 PM
Ultimul răspuns: hiimera
  Culoarea Fericirii Pitziii 4 5.224 18-01-2011, 01:18 PM
Ultimul răspuns: •нąкü•
  in cautarea iubiri saku vampire 7 4.372 27-12-2010, 02:20 AM
Ultimul răspuns: Vero
  In cautarea unui vampir Summer 15 8.726 07-07-2009, 10:15 AM
Ultimul răspuns: Axxa.No.Way
  In cautarea lui Fufu Redhead Rules 2 2.863 16-06-2009, 01:38 PM
Ultimul răspuns: Monica Wksv
  In cautarea unei personalitati pierdute powermewmew 3 3.758 16-01-2009, 11:11 PM
Ultimul răspuns: powermewmew


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)