Hotul de perle

[Xandra iubire14]

Mi-a placut ffff multdar cam a fost cam mult dialog dar orcum abea astept nextul. Mersi ca mai

anuntat:*:*:*:*:*:*. Greseli nu am vazut . Multi pupici:*:*:*:*

:bye::bye:

[Zuza.]

Hey . . . :]

Pentru inceput , pot spune ca parca 2 % ai mai evoluat un pic . . . Dar mi s-a parut cam prea mult dialog . Puteai descrie mai bine sentimentele personajelor , si am mai vazut cateva greseli de exprimare :

ma -> m-a
continuu -> continui
Mam -> M-am
intebe -> intrebe
sti -> stii

E mai bine daca pe viitor nu mai pui " Malina: ; Vanzatoarea:" , adica da cam urat ...
Ar trebui sa descrii mai mult , asa capitolele pot fi mult mai lungi .

Well , per total , mi-a placut . ^^
Ideea mi se pare originala , si sper ca nu te-a suparat comm`ul meu . :))
Astept next`ul si spor la foarte multa imaginatie . O sa ai nevoie . . . >:D<

[LemonCandy]

am adus nextul si sper ca este mai bun decat capitolul trecut:) lectura placuta...

Ajunsa acasa lumea mea se zdrobise intre dreptate si... Patricia! Patricia era chiar in fata casei incoltita de vreo 3 baieti. Ii cunosteam din vedere, erau batausii si vagabonzii cartierului. Dylan, seful gastii ii propunea Patriciei sa fie “iubita” lui. Aceasta refuza categoric. Ei n-o lasau sa plece pana cand... Patricia incepe sa tipe.
Mauricio( 17 ani) si Tabissa( 16 ani) iesira in graba afara.
-Las-o in pace! striga Mauricio din coltul casei
-Cine spune? Tu?! Acesta incepe intr-un ras isteric.
-Te previn! Las-o ca altfel o patesti! ii raspunde Mauricio.
Mauricio si Dylan erau la un pas de o bataie zdravana.
- Mauricio! Nu merita sa iti bati capul cu el! intervine Tabissa.
Dylan se intoarce spre Patricia care era deja la usa casei.
-Las ca mai vorbim noi papusa!
Dylan pleaca nervos iar gasca il urmeaza.
-Patricia, ti-am spus sa stai departe de ei! ii spune Tabiisa destul de suparata.
-Eu stau departe de ei! Insa ei nu stau departe de mine!
Patricia alearga in domitorul ei fara sa mai scoata o vorba. Eu priveam scena tacuta de la coltul casei. Tabissa ma observa, dupa care ma priveste intr-un mod ciudat.
-Tu de unde ai hainele astea?
-Nu-i treaba ta!
Trecand de Tabissa ma indrept spre camera Patriciei, cand...
-Malina, ce sunt alea pe tine? Alexander ma privea suspicios si iritat in acelasi timp.
-Si tu?! De ce va legati toti de hainele mele?
-Pentru ca ti-ai cheltuit banii pe haine scumpe in loc sa iei ceva mai folositor!
-Pe tine nu te intereseaza de hainele mele, de banii mei sau de cum arat eu! Da?
-Nu mai vorbi asa!
-Vorbesc cum vreau!
Nervoasa am intrat in camara mea si a Patriciei si am trantit usa! Acum eram altfel! Niciodata nu mai indraznisem sai vorbesc astfel lui Alexander. Patricia care statea intinsa pe pat ma privea insistent. Lacrimile ei loveau podeaua maronie cu putere. Ochii ei verzi erau umezi si tristi.
-De ce plangi? o intreb eu desi stiam foarte bine raspunsul.
-Pentru ca Dylan nu ma va lasa in pace niciodata! rosteste ea nervoasa printre lacrimi.
-Tu il placi?
-Nu! Il urasc! imi raspunde suparata.
-Stai departe de el si de gasca lui atunci.
-Dar asta si fac! Eu nu ii vreau aproape! Dar ei se tin tot dupa mine! De ce dupa mine?! Ce am eu asa special?!
Patricia incepe intr-un plans in hohote. Trebuia sa recunoastem! Parul ei blond foarte deschis si drept, ochii ei verzi, buzele ei groase si bine conturate atrageau ceva priviri prin cartier! Sa nu mai zicem de inaltimea si formele corpului. Astea sunt numai cateva din multele calitati fizice ale Patriciei, dupa care mai este si tupeul, increderea de care dispune si multe alte calitati pe care nu multi le au.
Am parasit camera si am ajuns in living unde Tabissa se certa cu Mauricio de la ceva anume. Nu am inteles de la ce se certau exact dar o priveam atenta pe Tabissa. Gesturile, forma fetei, glasul calm si usor ragusit, ochii negrii ca onixul, parul putin mai deschis decat ochii, toate parca le furase da la tata! Poate de aceea Tabissa era si “mana dreapta” a tatei. Mereu ea era prima care primea cate o sarcina mai speciala sau prima care era laudata. Mauricio in schimb era o fire sensibila, romantica, daca te uitai atent in ochii lui verzi ca ai Patriciei poti observa parca o luminita de speranta lucind inauntru oricand si in orice problema s-ar afla! Mauricio si Patricia seamanau ca doua picaturi de apa! Aceasi privire, acelasi entuziasm pentru noutate si pentru mister, aceeasi culoare a parului si acelasi zambet siret pe care il afisaza ori de cate ori le venea cate o idee!
In scena intra si Alexender. Ochii lui caprui priveau tinta spre Tabissa si Mauricio. Isi trece o mana prin parul castaniu dupa care spune raspicat:
-Terminati! Ce va apucat sa va certati chiar acum?! Tata trebuie sa apara in orice moment!
-Mauricio mi-a luat telefonul mobil!
-Am nevoie de el cateva minute!
-Tabissa, cand tata ti-a cumparat acel telefon au fost cateva conditii! Trebuie sa il imparti!
Alexander incerca sa readuca pacea intre cei doi insa nu reusea deloc.
-Ce se intampla aici?!
Era tata. Dulcele lui glas suna ca o simfonie de vioare, ochii lui blanzi era tot ce iubeam. Acesta era omul pentru care as fi facut orice doar pentru al rasplati! Dar asta nu voi putea face niciodata! El a ales sa creasca 5 copii de unul singur. Ar fi putut oricand sa ne dea la orfelinat! Dar na facuto! Iar acum a mai luat un copil in custodie, pa Viktor care statea lipit de mama sa Matilda si privea tacut. Ochisorii mici si speriati a lui Viktor ma induiosau, parul lui de un blond-pai si fetisoara lui ma facea sa zambesc. Nu era din acelasi sange cu noi dar era clar ca facea parte din familie! Tata avea sa readuca lisnistea in casa si in familie.
bye-bye :-h

[hiimera]

Chiar mi-a placut acest capitol, se pare ca ai mai progresat. :X
Greseli eu una nu am prea vazut, e bine si iti pot spune ca ai descris foarte bine sentimentele dar maia les infatisarile personajelor.

Tatal lor este asa de nobil, asa de bun si bland. Este chiar un om de apreciat. A facut un lucru mare ca sa creasca de unul singur toti acei copii si tot nu i-a ajuns si a mai luat unul.
Foarte induiosator. :X

Imi place ca actiunea nu este grabita, totul pare in regula.
Nu prea stiu ce sa mai spun .. ca numai laude de data aceasta. >:D<

Astept urmatorul capitol.
Succes la scris si multa inspiratie ! >:D<

[Katniss]

Hi dear dupa cum ti-am spus am venit. So am vazut o mica evolutie fata de celelalte capitole, dar nu foarte mare. Ma bucur ca ai ascultat sfaturile noastre insa mai ai pana o sa te perfectionezi.
Asa incep cu ce nu mi-a placut la acest capitol: nu ai descriere prea multa,[ iar cea care este] ai putea sa o mai imbunatatesti, ai foarte mult dialog incearca sa mai reduci din el sau macar sa faci un echilibru intre descriere si dialog,am vazut greseli de tastare[ dar nu prea am tinut cont].
Capitolul a fost putin cam scurt, iar in confruntarea dintre Patricia si gasca aia replicile au fost cam seci.
Parti bune au existat vreo cateva:adica te-ai straduit sa descrii si imi pare bine ca incerci.
Cam atat astept nextu.Daca am fost prea dura P.M. si se rezolva bye,