Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Drugged With Desires l: Hidden Feelings

#11
Acum sa fiu sincera am sa enumar cateva greseli:
Trebuie sa ai grije la cele de tastare si sa ti le corectezi, in mare parte ai avut cateva randuri in care tot nu am reusit din prima sa ma prind asupra idei lor.
Ai pus unele semne de punctuatie prea anapoda, ai grije si nu mai lasa atata loc intre paragrafe..

Nu prea am chef sa las ditamai critica, pentru ca as putea dar nu vreau.
Acum sa revin: Sasuke chiar ca s-a molesit, e si de data asta te felicit pentru ca ai reusit putin sa ma faci sa simt exact cum se simt cei doi.. chiar m-a patruns sentimentul. ;)
Pacat totusi ca Sasuke nu i-a prea aratat atata mila.. :( si ca in continuare e un tip dur, dar daca asta ii este viata.. Ehh :-<
Oricum sunt sigura ca peste un timp are sa cedeze in faţa ei.. ce mai mai enervat a fost la inceput ca boul de Uchiha a facut-o in toate partile, el chiar nu este contient pe ce mina de aur a da.. >.< Astept nextul. Succes si multa inspiratie !! >:D< Dar acum sincer, imi place.

#12
In primul rand multumesc ca m-ai anuntat.
Imi place foarte mult continuarea, este surprinzatoare, dar nu s-a intamplat foarte multe lucuri in ea. Sho-Yo a spus ca, caracterul lui Sasuke o enerveaza, mie imi place. Dar nu imi vine sa cred ca un mafiot ar avea sufletul atat de bun si de dulce, din aceasta cauza atrage si mai mult atentia cititorului. De obicei Sasuke este caracterizat ca fiind o persoana : dura, fara sentimente, egoist, ce face totul pentru bani, grosolan, etc., dar la tine nu este asa. Sakura este caracterizata de obicei ca fiind o fata rasfatata plina de ifose, dar tu ai facut-o blanda si cuminte. Caracterul lor este deosebit. Ideea ramane una frumoasa. Atiunea leeenta. SA.

:bye:

#13
Mersi ca mi-ai spus:* Trebuie sa recunosc ca te descurci foarte bine cu descrierea, chiar reusesti sa ma atingi la inima si se vede ca ai muncit la el. Frumoase sentimente, stii cum sa le invarti si sa le pui frumos aranjate pe foaie. Greseli am observat cateva, ai grija cu semnele de punctuatie.
Al punct ar fi ca inainte de "si" nu se pune virgula [desi in cazuri speciale, el e un element de legatura] Vezi cum invarti propozitiile alea, dar nu mai fa scurte. Aveai momente in care ziceai nu stiu ce, puneai puncti si continuai cu "dar.." pune virgula si continua, pentru ca era din aceiasi propozitie.
Rozalia a reusit sa-i imblanzeasca sufletul, chiar nu vreau ca el sa o dea pe acele maini ale lui Garra
Vreau ca Sasuke sa fie primu din viata rozaliei :o3 Frumos, mentii suspansu la maxim :X
Pupici de la mine pentru tine:*
[Imagine: h8v.gif]
 

#14
Hey Miky >:D<
Cred ca te cam intrebi ce fac eu pe aici nup? Pai nu cred ca stii dar ti-am citit ficul de cand ai postat primu` capitol. Stiu poate ca nu prea am aratat chestia asta, dar iti spun sincer :D Mi s-a parut foarte reusit de la inceput, iar ultimul capitol e si el foarte bun. Descrierea e din plin si imi place la nebunie cum descrii, serios cum reusesti? Actiunea nu e fugarita, iar greseli nu prea am zarit ;)
Asa cum a spus si Rozzy, Sakura a reusit sa-i imblanzeasca sufletul si vreau ca Sasuke sa fie primul... stii asta imi aminteste de ceva. In fine, astept nextu` si scuze ca am ajuns cam tarziu cu comentariul. Aveam de gand sa il las ieri da m-am gandit ca nu vrei sa mai auzi de mine...
Apropo te-as ruga sa ma anunti cand postezi. Te pup dulce :*
[Imagine: tumblr_oof58mD3Rk1w9t19go3_400.gif] [Imagine: tumblr_oof58mD3Rk1w9t19go5_400.gif]

#15
A: Mai ti minte primul sarut pe care mi l-ai dat? Mai ti minte prima palma pe obrazul meu? Mai ti minte primul "Adio"?

DWD - Chapter 4: "Adio"!


Sakura:

Cand ma voi trezi, voi realiza ce am facut. Cand ma voi trezi, ma voi preda. Cand ma voi trezi, voi realiza ce inseamna lumea mafiei. Cand ma voi trezi voi fi doar... eu. Nu o prostituata. Nu o curva. Nu o tarfa. Voi fi Sakura. Pentru ca aseara am realizat un lucru: Sasuke mi-a promis ca ma va vizita sa verifice ca totul este in regula. Insa nu a putut sa-mi promita ca ma va trimite inapoi acasa, ca ma va elibera. N-a putut sa-mi promita pentru ca nu se putea tine de cuvant. Dar mi-a promis ca ma va vizita. Mi-a promis! Iar el se va tine de cuvant. Poate ca nu sunt cine stie cine in lumea mafiei, dar stiu, pur si simplu stiu, ca nu-si poate incalca promisiunea. Pentru ca n-a putut sa-mi promita ce nu putea tine sub control. Dar in schimb, mi-a promis ceva ce putea face. Si, vreau nu vreau, trebuia sa am o incredere oarba in el.

M-am sculat in sezut, simtind cum o caldura linistitoare imi invelea corpul. M-am uitat la locul de langa mine, unde brunetul domea dus. Mi-am intors colturile gurii intr-un zambet mic si nevinovat. Nu vroiam sa i se intample ceva rau. Nu stiu cine, ce si cum a omorat, dar nu merita sa i se intample ceva. Pe de alta parte, nu vroiam sa mi se intample ceva rau nici mie. Uneori ma intrebam daca stie ce e aia mila. Uneori ma intrebam daca stie ce e aia sentiment. Pentru ca nu se putea naste cu o inima de piatra. Si, cu toate astea, mereu raspunsul la care ma gandeam era "este un mafiot". Dar nu merita, chiar nu merita sa i se intample ceva rau. Pentru ca, in ciuda faptului ca m-a rapit, a omorat, a ucis cu sange rece, a facut un lucru pe care nu orice sef de mafie l-ar putea face. Si a facut-o intr-un fel sau altul pentru mine.

Mi-am pus o mana pe obrazul sau, gandindu-ma daca o simte macar. M-am aplecat ca sa-i sarut obrazul, iar cand buzele mele s-au zdrobit de pielea catifelata am simtit cum obrajii imi iau foc. Si asta, cu toate ca el nu se trezise, si nu ma privise nici pe departe cu acei ochii abisali, care ma innebuneau complet, care ma faceau sa uit ceea ce trebuia sa-i spun. M-am dat jos si m-am dus pe partea cealalta a patului. M-am lasat pe vine, privindu-i fata. Pleapele sale ii ascundeau pupilele negre, cuceritoare, iar buzele sale erau inchise intr-un mod care ma provoca. Mi-am apropiat incetisor chipul de cel al lui Sasuke, robotic, pana cand buzele mele le-au atins pe ale lui. Mi-am dat seama ce faceam, si am crezut ca nu fusese prea tarziu sa imi retrag buzele, din moment ce doar le-am atins. Dar fusese. Sasuke isi deschise ochii larg, cercetandu-ma din priviri timp de cateva secunde, apoi, cand am vrut sa ma ridic, si-a bagat adanc mana in parul meu. Pentru un moment, am crezut ca era gata sa ma traga de par, iar eu eram gata-gayta sa tip. Insa, in momentul urmator, i-am simtit buzele mangaindu-mi-le pe ale mele, intr-un sarut. Am simtit cum limba sa imi umbla printre buzele intredeschise, si cum se joaca nebuneste cu limba mea. Mi-am asternut una dintre maini pe obrazul sau, insa el m-a prins de aceasta, tragandu-ma peste el. Mi-a eliberat praul, punandu-si mana in jurul mijlocului meu, iar cealalta mana isi imbratisa degetele cu cele ale mainii mele stangi. Mi-am despartit usor buzele de cele ale brunetului continuand sa-l privesc in ochii negri. Am simtit cum incepuse sa ma stranga mai tare de mijloc, cum degetele sale le tineau strans pe ale mele. Mi-am unit fruntea cu cea a brunetului in timp ce amandoi inchideam ochii. In mintea si in sufletul meu zburdau tot felul de sentimente pe care le mai simtisem de multe ori pentru baieti, baieti care mi-au frant inima intr-un final, care m-au dat la o parte. Sentimente usor de inteles, greu de aplifcat. In momentul asta, singura intrebare care imi fulgera in minte era "Oare simte la fel?". Am incercat sa ma dau jos de pe el, insa am reusit abea la a treia incercare. Si asta pentru ca ma tinea prea strans in bratele sale, ceea ce nu-mi dadea prea multa libertate. Sasuke a oftat prelung, dandu-si o palma peste frunte. M-am sculat din pat, fara sa-i mai spun nimic. Ridicata in capul oaselor, am reusit sa vad cum Sasuke ia o perna si o arunca nervos intr-unul dintre peretii camerei. Am iesit repede pe usa camerei, inchizand-o in urma mea, insa tot am mai reusit sa aud ceva:

-Blestemat sa fii Sabaku! Spuse, pe acelasi ton nervos.

Pentru un moment, m-am lipit de usa, lasandu-ma incet in jos, in timp ce lacrimile izbucneau in tacere pe fata mea. Mi-am strans genunchii la piept inconjurandu-i cu bratele mele si mi-am cufundat fata intre pulpele picioarelor. Auzeam de dupa usa cum brunetul isi distrugea camera in niste de nervozitate intensa. Auzeam toate lucrurile aruncate la nervi, toate acele "Cum reuseste mereu sa ma dea peste cap?", toate acele "De ce tocmai eu? De ce tocmai ea?" si toate acele "O sa ti-o intorc de un miliard de ori mai dur Gaara! Ti-o jur!". Toate acele lucruri fara snes, toate acele lucruri care nu aveau inteles pentru mine erau ascultate de catre urechile mele, in timp ce ochii mei "vindeau" apa soarecilor. De ce a trebuit sa suport toate astea? Nu ranisem in viata mea pe nimeni, nu vrusem raul nimanui cat am trait, nu-mi dorisem lux, nu fusesem o fitoasa, nu vroiam decat sa fim linistiti, sa am o familie normala. N-am vrut sa fiu niciodata decat strictul necesar, n-am purtat pica nimanui, si totusi, viata se razbuna crunt pe mine. Imi strangeam genunchii la piept cu fiecare tipat al brunetului, cu fiecare pocnitura. Varsam lacrimi cu fiecare tipat al brunetului, cu fiecare pocnitura. Regretam pentru ca brunetul tipa, pentru ca lucrurile pocneau. Pentru ca eu eram cauza acestor lucruri.

M-am ridicat in capul oaselor, incercand sa-mi sterg lacrimile care curgeau in numar tot mai mare. Si am reusit, intr-un final, sa le sterg pe toate, chiar daca ochii mei erau gata sa verse altele si altele. N-am apucat sa fac un pas in fata, ca am auzit usa deschizandu-se. Am simtit cum cineva ma trage inapoi, apoi, m-am trezit fata in fata cu brunetul. Ma privea ingrijorat, in timp ce ma tinea strans la pieptul sau. De data asta, n-am mai vrut sa plec de acolo. I-am cuprins obrajii calzi si transpirati in mainile mele reci ca ghiata. Insa, cand cele doua elemente au facut contactul, brunetul si-a inchis strans ochii. I-a deschis, abea dupa vreo 20-30 de secunde de concentrare, timp in care eu doar ma uitam la el, asteptand sa-mi spuna ceva, orice.

-O masina va veni sa te ia in curand.

Sasuke:

Eram in fata unei dube mari, negre, asteptand-o pe Sakura sa vina. Kakashi abea astepta parca sa roteasca cheia in contact, de altfel, era prima si probabil ultima data cand putea sa conduca o masina de tipul asteia. M-am urcat pe capota acesteia, si m-am intins, cu fata la soare, in asteptarea rozaliei. Mi-am inchis ochii, iar trupul ei mi-a aparut in minte. Mi-au aparut in minte toate momentele pe care le petreceam alaturi de ea. Atat de delicata in simplitatea sa, atat de frumoasa, atat de simpatica... de dragalasa. Inca zambeam cand imi aminteam momentul de azi-dimineata, momentul cand am strans-o in brate, cand am putut o saruta fara sa protesteze, cand am simtit ca, fara vreun motiv, am tot ce vreau, si nu imi mai trebuie absolut nimic altceva. Am continuat sa zmbesc gandindu-ma la acele momente, pana cand i-am dat drumul din bratele mele. Abea atunci mi-am dat seama ca acea senzatie nu va mai fi niciodata la fel. Pentru ca aveam sa i-o transfer lui Sabaku. Dar nu puteam intelege. Violasem atatea fete, platisem niste prostituate pentru sute de servicii sexuale, rapisem atatea persoane doar ca sa ma simt bine, sa simt aceasta senzatie, dar niciodata n-am simtit-o mai conturat, mai frumos, mai apasat decat atunci cand am tinut-o in brate, si cand mi-a raspuns gesturilor. Ea. Sakura. Momentul asta probabil ca nu-l voi uita niciodata.

Mi-am deschis ochii si l-am privit plictitisit pe Hatake, care privea ingrijorat. Am zambit.

-In curand restul clanului tau imi va apartine, i-am spus. Asa ca nu-ti mai face atatea griji, ca nu mer...
-Esti doar un copil rasfatat, mi-a taiat-o el. Tu si Sabaku credeti ca puteti absorbi pe oricine. Habar n-aveti voi doi ce putere poate detine clanul meu.
-Hm, chiar crezi ca daca n-as fi stiut cat de puternici va sunt luptatorii, as mai fi dat-o pe Sakura lui Sabaku?
-Chiar crezi ca eu vorbeam de luptatori?
M-am dat jos de pe capota masinii, m-am apropiat de tip, apoi m-am lasat cu spatele pe unul dintre geamurile laterale, cu mainile in san.
-Si mai exact, la cine te referi tu.
-Sa nu crezi ca Hatake este format doar din barbati, spuse el dupa un chicotit lung. Iar unica iubire a lui Laya Haruno va simti pe pielea ei asta.
-Vrei sa spui tipa pe care am omorat-o cu multa vreme in urma, ca sa-i arat sefului Yakuzei cat de tare sunt? Femeia aiia care se presupune ca a fost mama fiicei lui?
Dar el doar a dat din cap dezaprobator. Chestia asta ma facea sa fiu tot mai curios, desi lasasem impresia ca abea imi pasa. Practic, tipul avea idei marete.
-Tipa cu care a stat atunci Laya a fost o femeie disperata care a furat copilul de la adevarata sa mama.

S-a oprit brusc, privind in fata. Eram gata sa-l iau de guler si sa-l oblig sa continue, cand am vazut-o pe Sakura coborand scarile vilei. I-am spus lui Kakashi ca o voi duce eu pe Sakura la clanul Sabaku, iar el a raspuns cu o oarecare dezamagire in glas ca si-asa avea altceva de facut. S-a indepartat, invartind pe deget niste chei. Aria mea vizuala s-a indreptat rapid catre Sakura, si, imediat ce a iesit pe poarta, am cuprins-o in bratele mele. Aceasta mi-a raspuns, iar eu i-am sarutat obrazul. Nu mi-a pasat ce purta, cu ce era incaltata, ce bijuterie avea la gat. Pentru ca ochii ei erau ca doua margele, pentru ca nasucul ei era asemeni unei haine cu croiala fina, pentru ca buzele ei erau asemeni unor pantofi din piele carnoasa, valorosi. I-am dat la o parte cateva fire rebele de pe fata, cu ajutorul unei singura maini, in timp ce ea si-a lasat capul pe pieptul meu. Am mai sarutat-o odata pe crestetul capului, apoi i-am spus ca este vremea sa plecam. Am incercat sa-i schitez un zambet fortat, dar adevarul era ca nu puteam sa zambesc, atunci cand stiam ca trebuie sa o dau pe cea care ma facea sa ma simt bine in schimbul unor... nimicuri. Dar, imediat ce il dezarmam de tot pe Gaara, aveam sa o recuperez... Dar asta deja ar fi insemnat prea mult timp. Ea doar a dat din cap aprboator, apoi ne-am indreptat spre masina. Initial, am cerut un Duster performant, insa mi-a venit transportul cu dube negre, blindata, din Germania, dintr-o veche intelegere cu unul din clanurile pretendente. Si cum puteam rezista unor masini de tipul asta? Mai ales ca aratau mai bine decat niste dube normale.

Am dat drumul radioului, si am rugat-o pe Sakura sa aleaga ce post de radio isi doreste. A oprit pe o melodie linistitoare, care ma facea sa ma gandesc un pic asupra situatiei. Sakura isi lipi capul de geamul lateral, si murmura din buze unele parti, vocea ei fiind acoperita de cea a cantaretului.

When i know i can't live without you
Not just a feeling, i really mean it
I gotta have you


Ii urmaream buzele cum imita versurile, si parca simteam inauntrul meu un gol. Simteam cum stomacul ma freamata, si incepeam ca ma gandesc un pic la melodia aleasa de ea. O facuse intentionat ca sa ma inmoaie? Ce-i drept, nu avea sa stie ce melodie e pe postul de radio respectiv. Mi-am lasat capul pe spate, concentrandu-ma la drum, dar nu puteam sa nu ma mai uit din cand in cand la rozalie. Sakura sublinia mimand din buze cuvintele care ma faceau sa tresar.

if i wanna love you, i'm gonna love you
that's just how it will be
some people try to run my life
but they don't feel what i feel inside
they'll never know you the way i know you


In momente ca asta, imi venea sa ma arunc din masina. Dar m-am abtinut cu succes. Am inceput sa transpir, cu gandul ca in mai putin de cateva minute aveam sa ajungem la aeroport, unde o astepta Gaara. Ce-i drept aveam sa merg cu ei, si aveam sa locuiesc o vreme la vila mea din Amsterdam, locatia unde se afla si vila lui Sabaku. Am oftat prelung, si am inchis radioul, facand-o pe Sakura sa tresara. I-am aruncat o privire pe fuga, apoi i-am spus:
-Iarta-ma, dar nu mai avem mult si ajungem. Ai vrea sa-l repornesc?
In gandul meu ma rugam cu toata forta mea ca raspunsul ei sa fie "nu". Si trebuie sa recunosc ca am fost foarte norocos.
-Nu chiar. Nu acum... mm... Ai putea totusi sa-mi spui ce se va intampla mai departe?
-Simplu. De la aeroport, te va prelua Gaara. Am facut o pauza, timp in care m-am uitat la ea, cum a marit ochii aceia maiestosi. O sa vin cu voi. Vom ateriza in noaptea asta la Amsterdam, iar maine dimineata te voi duce eu la vila lui Sabaku.

Fata isi lasa capul in jos, dar n-am apucat sa vad si alte reactii din partea ei, pentru ca trebuia sa ma concentrez la drum. Intr-un final, am reusit sa aud niste cuvinte din partea ei:
-Iar tu te vei intoarce inapoi aici? A spus cu vocea tremuranda.
-Ti-am spus doar ca o sa te vizitez zilnic, am murmurat. Nu vreau sa ajung prea tarziu daca idiotul ala vrea o partida, si in plus, drumul de aici pana la Amsterdam e cam lung, nu crezi? I-am zambit. Nu te teme. Odata ce il dezarmez pe Gaara de tot echipamentul, poate ca i te voi inapoia lui Laya.
Am incercat sa mai schitez un zambet, mai mult fortat. Era ceea ce isi dorea. Sa se intoarca inapoi la familia ei. Nu-si dorea sa ramana alaturi de mine, nu vroia sa o protejez in cazul in care Sabaku s-ar fi razvratit impotriva mea. Tot ce isi dorea era sa fie acasa, impreuna cu tatal ei. Insa, cand m-am uitat din nou la ea, am vazut o lacrima curgand.
-...Si Miranda?...

Cantecul din masina: http://www.youtube.com/watch?v=f1mOKFtzc...re=related
[Imagine: SIGN.png]
Thanks ^Ciresica^
SasuSaku fics || Miky`s Smile Zone

#16
OMG! Ficul tau este absolut minunat! L-am citit inca de la inceput, doar ca am fost prea ocupata sa pot lasa si un comentariu.

Ah, bun. Ce as putea sa spun? Imi place totul. Absolut totul! Ai capitole destul de lungi si foarte frumoase! Capitolul acesta mi-a placut la nebunie. Naratiunea este superba! Este prezenta. Dialogul, nu este nici mult, nici putin. In cantitati potrivite si nu este deloc sec. Replicile sunt bine gandite nu doar aruncate. Folosesti dialogul foarte bine. Descrierea este superba. Te descurci foarte bine cu ea. Sentimentele celor doi sunt descrise foarte frumos. Ma faci sa ma simt ca ma aflu si eu pe acolo pe undeva. Undeva intr-un coltisor intunecat. Greseli de tastare nu cred ca ai avut. Nu m-am uitat dupa ele. Imi place ca lucrezi foarte ordonat si ai un stil foarte frumos de a aseza in pagina. ^^ Melodia din masina e foarte frumoasa, de cand am pornit-o tot o ascult.

Astept urmatorul capitol cat mai repede.
Bafta si multa, multa inspiratie in continuare!
Bye, bye!
:bye:
Debb.<3

#17
Buna,:-<
Ma bucur ca ai reusit sa ma anunti si imi place capitolul tare, tare.:bv:. Are actiunea care nu se grabeste si te face sa doresti mai mult cu fiecare cuvant, gest a personajelor, descrierea care se contopeste frumos cu naratiunea si ea superba si dialogul, frumosul dialog care este prezent si destul de perfect. Greseli de tastatura sau de ortografie nu am zarit. Deci cu alte cuvinte, te anunt ca te rog sa ma anunti de continuarea care sper sa vie destul de repede, sau pe cat posibil.
:pls:

#18
Bau, am venit si eu. Mersi mult ca mi-ai spus si revenind. Frumos mai ales ca nu ai grabit actiunea si te-ai axat pe fiecare moment in parte, ai incercat sa nu lasi nimic la o parte. Descrierea e chiar frumoasa, desi inca poti mai mult, sa ne surprinzi mai mult de atat. Incearca sa folosesti multe figuri de stil si sa faci o relatie intre sentimente si diferite obiecte naturale sau supranaturale si ce vrei tu. Dialogul e bun si ai stiut unde sa-l plasezi. Cu virgulele mai ai de munca; adica ai momente in care pui virgula fara nici un rost. Cu "si" si "dar" nu mai repet, la fel si propozitiile, din nou ai grija cu repetitiile. Incearca sa le inlocuiesti sau sa reformulezi, uneori nu sunt necesare. Greseli am observat si iti zic doar 2 ca restu le-am pierdut si mi-e lene sa le caut:
M-am sculat in sezut- aici suna mai bine "m-am ridicat in sezut" verbul "a scula" nu prea se mai foloseste, mai mult la tara si plus ca nu suna chiar bine.
ghiata- gheata, da seamana si ai motive sa te incurci.

Sasuke chiar o place pe rozalie si faza cu mama adevarata a fost o.o nu ma asteptam, desi banuiesc eu ceva...Abia astept next.
[Imagine: h8v.gif]
 

#19
A: Hihihi! Sti, ce frumos pare totul atunci cand te gandesti ca, desi o iubesti, desi o doresti, totul se rezuma la o aventura. Iar primul o are pentru totdeauna. Ia spune, Sasuke, chiar ai de gand sa o lasi pe biata ta iubitica singura singurica in bratele dusmanului?

DWD - Chapter 5: Te predau si te razbun


Sakura:

Eram atat de confuza si de speriata. Ma temeam pentru mine, pentru Miranda... Incepusem sa nu ma mai incred in brunet. Nu mai stiam ce sa inteleg, nu mai stiam ce trebuie sa fac... Nu stiam ce o sa se intample cu mine. Eram prea vulnerabila. Eram prea usor de pacalit. Eram Sakura. Mi-as fi dorit sa fiu o fetita rea, sa fiu o papusa sexy si irezistibila, care sa se culce cu toti betivii, acel stil de fata rautacioasa, neimblanzita, careia sa nu-i fie frica de nimic. Dar pe cine pacaleam? Eram atat de slaba, atat de neinsemnata. Nu aveam pic de curaj in fata celorlalti. Dar ce ma doare cel mai tare este ca tata m-a tradat. Ca tata m-a lasat pe mana lor, cu buna stire.

Ajunsi la aeroport, mi-am inghitit toate lacrimile. Mi-am refacut machiajul in oglinda retrovizoare, apoi l-am privit pe Sasuke cum se uita la mine.

-E totul in regula? Am intrebat.

Poate ca ar fi trebuit ca el sa ma intrebe pe mine asta. Pentru ca eram speriata peste masura, simteam cum ceva ma furnica in fiecare moment, dar cui ii pasa. Parea ingrijorat. Necajit. Si nu aveam de gand sa-l las sa se zbata in starea asta. Chiar daca el era "mafiotul". Chiar daca el era marele conducator al clanului Uchiha. M-am sprijinit pe una din maini, venind mai aproape de el, de chipul sau. Mi-am pus mana dreapta pe obrazul lui drept, privindu-l in ochi.

-Ai spus ca totul o sa fie bine. Si asa o sa fie. OK? Nu are rost sa-ti faci griji.

De ce spuneam, nici eu nu eram sigura. Dar nu conta. Tot ceea ce trebuia sa fac intr-un moment ca asta era sa ii ridic moralul. Brunetul si-a introdus degetele in parul meu, mangaindu-l cu blandete. Ma tintuia cu ochii, bland, dar totusi ingrijorat. Nu stiam ce sa fac ca sa-l fac ceva mai fericit... Sa-l fac sa-mi zambeasca. Dar ce stiam eu? Habar n-aveam ce se petrece in mintea lui. Eram confuza pentru starea mea, incapabila sa pot intelege si alte noduri ce ar trebui dezlegate. Brunetul si-a strans buzele o clipa, dandu-le drumul mai apoi. Mi-a zambit, tragandu-ma mai aproape. Si-a pus si el mana pe obrazul meu, In timp ce cu cealalta ma tinea de mijloc. Ma trasese peste el. Am marit ochii cat cepele la acest gest, si am vrut sa ma retrag din bratele sale, dar nu am reusit. Era prea puternic.

-Esti foarte frumoasa, ma complimenta el, in timp ce eu cedam. Mi-am lasat capul pe pieptul sau si am inchis ochii. Eram gata sa ascult tot ce are de zis. Spune-mi. Chiar tii atat de mult la ser... la Miranda?

Vroia sa o faca servitoare, dar nu prea conta in momente ca astea. La auzul numelui ei, mi s-a facut pielea de gaina. Cine stie de cate ori a fost abuzata pana acum. Cine stie de cate ori a fost lovita, batuta, cine stie de cate ori a fost obligata sa se culce cu nemernicii din Sabaku... Am simtit cum firicele umede se scurg printre genele mele arcuite. Am vrut sa le sterg, ca nu cumva sa pice pe hainele brunetului, sau sa le simta macar, dar ma simteam paralizata. Simteam ca nu ma pot misca, simteam ca imi e prea bine aici. Dar, in momentul cand m-am simtit eliberata din acea stare, fusese prea tarziu sa le sterg. Brunetul a inceput din nou sa ma mangaie pe par, sa-mi spuna ca ii pare rau ca a intrebat, apoi mi-a spus:

-Sakura... Care e cea mai mare dorinta a ta?

I-am strans tricoul in maini, dand drumul tuturor lacrimilor.

-Vreau acasa, Sasuke, vreau sa stau cu tata, cu Miranda, vreau ca totul sa fie ca inainte! Am strigat, fara sa vreau sa sune impertinent, dar a sunat. Iarta-ma, am spus mai apoi. Dar chiar imi doresc asta, chiar vreau inapoi acasa, chiar vreau sa stau cu Miranda si cu tata...

Brunetul a oftat prelung, apoi mi-a ridicat barbia cu degetele. M-a privit adanc in ochii verzuli, dar chiar si asa, am putut observa cum buza de jos ii tremura. Vroia sa-mi spuna ceva, dar cuvintele nu-i ieseau pe gura. Si fie ca vroiam, fie ca nu vroiam sa ascult, eu depindeam de tot ceea ce zicea el.

-Am... A facut o pauza prelungita, in care si-a inchis ochii, gandindu-se, parca, la ce urma sa spuna. Asculta-ma, Sakura. Ti-am promis ca te voi vizita. Si asa cum ti-am promis lucru, iti promit si ca te voi recupera si ca... A facut o pauza lunga, timp in care imi trageam alert rasuflarea. O sa te trimit acasa. Pe tine si pe Miranda.

Mi-am ridicat chipul si l-am privit uimita. Sa-mi spuna cineva ca nu visez, va rog, sa-mi spuna ca el chiar a rostit acele cuvinte! Aveam sa ma intorc acasa, la tata, aveam sa ma intorc in locusorul unde copilarisem! Mi-am incovoiat mainile in jurul gatului sau, intr-o imbratisare, si l-am strans puternic. Putea sa ma si omoare. Nu aveam de gand sa-i dau drumul. Simteam cum totul pentru mine capata un nou contur. O sa ma intorc acasa! O sa fie totul bine si frumos, exact ca la inceput! La gandul asta, firisoare de lacrimi mi s-au prelins pe obraji, de bucurie. Am simtit cum Sasuke ma cuprindea de mijloc, tinandu-ma la fel de strans. Dupa cateva momente, in care tacerea dintre noi fusese acoperita de un val de caldura si sentimente pasnice, brunetul a continuat, tinandu-ma in continuare in acea imbratisare:

-Dar tot va trebui sa te duci cu Gaara. Trebuie sa-l dezarmez, sa fac ceva ca apoi sa fie vulnerabil. Si astfel, amandoi o sa fim fericiti. Tu acasa cu familia ta, si eu bucurandu-ma de sunetul banilor si al creierilorr lui Gaara zdrobind peretii.

Cuvintele sale imi dadusera un fior pe sira spinarii. Cat de sadic putea fi?... In minte au inceput sa imi apara tot felul de imagini macabre cu tot felul de morti, parti ale corpului disecate si mai stiu eu ce. Pe moment mi s-a facut sila, scarba, orice ti-ar veni in minte pentru astfel de imagini, dar apoi fiorul si-a indreptat furia asupra mea si am inceput sa ma intreb daca era in stare sa imi faca asta si mie... Si atunci am incercat sa ucid acest gand, sa-mi mentin increderea, dar ceea ce spusese ma alarmase in legatura cu promisiunile sale.

Deodata am auzit o masina in derapaj, sunetul asurzitor si sacaitor bubuindu-mi in urechi. Am tresarit, dandu-ma inapoi pe scaunul copilotului, in timp ce Sasuke a ramas lipit de scaunul sau. A tras o injuratura destul de colorata, apoi si-a inchis ochii sa se calmeze. M-a privit pret de cateva secunde, apoi mi-a zis de la distanta:

-Se pare ca a venit Gaara. Nu iti face griji, OK? Am grija de tot.

S-a dat jos din duba, sarind din ea, si s-a indreptat spre usa unui Matiz de culoare verde. M-am incruntat un pic in momentul in care am vazut ca un baiat roscat s-a dat jos din ea. Gaara Sabaku. Pana si tata impreuna cu intreaga Yakuza, oameni care nu se pot ridica la un nivel atat de inalt in crime si prefacatori, isi permiteau un Mercedes de toata frumusetea. Dar tipul asta, unul dintre cei mai temuti sefi de mafie umbla cu... Matizul? Si inca ce Matiz, unul cu o culoare... prea normala pentru cineva de rangul sau. Mi se parea usor ciudat, insa am preferat sa sting aceste ganduri, si sa ma concentrez mai mult pe discutia lor. Sincera sa fiu, de aici, din masina, totul se auzea perfect.

-Asta e masinuta ta preferata? Am auzit vocea brunetului spunand, in timp ce Gaara se stramba.
-Sunt doar masini pentru numere false. Verdele e culoarea mea preferata. S-a sprijinit de capota masinii, zambind. Si atunci, m-am gandit "Hei, inainte sa o dau la cea mai apropiata sectie de fier vechi, de ce sa nu fac un amarat de drum cu ea si sa-l intalnesc pe vechiul meu amic, Uchiha?". Asa ca iata-ma. Apropo.... continua el, arcuindu-si privirea spre duba brunetului. Frumoasa... dubita. Tu o conduci?
-E blindata, a spus brunetul. Cel mai bun fier metalizat din lume. Si cel mai frumos luciu pentru o masina neagra.

Am incercat sa surprind ceva interesant, dar deocamdata, discutia a continuat pe masini, si teme de genul. Insa, mai apoi, subiectul a cazut intr-o groapa adanca, iar vorba despre viitoarea fata din colectia lui Sabaku a iesit la iveala.

-Fata? A intrebat Gaara.

Sasuke a ranjit smechereste, apoi, nemaispunandu-i nimic, s-a indreptat spre duba. A deschis usa din partea copilotului, si m-a ajutat sa cobor. Purtam o rochie mini, pana un pic mai jos de fese, mulata pe corp, de un verde crud, asemenea ochilor mei. In picioare incaltasem o pereche de sandale de aceeasi culoare, lucitoare, cu toc de aproximativ 8 cm. Verde... Culoarea preferata a lui Gaara, din cate imi amintesc, nu? Chiar nu e de mirare ca brunetul o alesese special ca eu sa port astea cand ajung aici. Gaara trebuia sa ma placa. Eu trebuia doar sa-i iau privirile cu frumusetea mea, iar apoi aveam sa ma las in mainile lui Sasuke. De altfel, nu aveam altceva ce puteam face...


Sasuke:

Vazand-o cum coboara, vazand-o pe de-antregul, simteam cum ceva mi se goleste in stomac. Simteam ca ceva ma pisca, ceva ma face sa ard in mine. Era exact acelasi sentiment pe care l-am avut simtind-o langa mine, in masina, simtind-o deasupra mea, simtind-o la pieptul meu. Exact acelasi sentiment. Rochita mini, parul rozaliu, moale la fiecare atingere, ma faceau sa simt focul din mine. Dar ochii, ochii aceia precum zmaraldele proaspat scoase la suprafata, lucitori precum cea mai valoroasa apa din lume, conturati precis, intreceau orice masura. In momentul in care ii prindeam in privirile mele pline de ura, simteam cum toti acei nervi din mine se spulbera de un zid imens, lasandu-ma calm, fara pic de stres launtric. Mi-am muscat buza de jos ca sa ma potolesc. Nu puteam sa ii sarut buzele carnoase, si in acelasi timp moi, in fata lui Sabaku. S-ar fi prins de smecherie, iar asta mi-ar distruge tot planul. Sincer, as fi sarit pe ea si as fi sarutat-o pe cat de dulce pe atat de pasionant, iar senzatia aceea de bine m-ar fi cuprins total pe mine, dar si pe ea... banuiesc. Dar am s-o razbun in curand. Gaara o sa moara in chinuri groaznice, Sakura se va intoarce inapoi acasa, iar eu... Eu... Am inceput sa fac o pauza intre ganduri, privind plictisit cum Gaara o studiaza, mergand, facand cercuri in jurul ei, fara ca macar sa o atinga. Dar gandul mi-a revenit brusc si m-a lovit din plin. Eu cu ce m-as fi ales? Sakura o sa plece. N-am s-o mai vad niciodata, iar asta pentru ce? Pentru simplul fapt ca am ales sa-l distrug pe Gaara in loc sa o pastrez pe ea. In loc sa o fac a mea, in loc sa am grija de ea, in loc sa o am langa mine. Eram un tampit, stiu, dar i-am promis. I-am promis ca o s-o aduc acasa, ca o s-o salvez, dar pana atunci, ca am sa o vizitez... Si multe alte lucruri pe care i le-am promis cu mare drag de ea in suflet.

Am revenit cu picioarele pe pamant, abea cand am vazut ca Gaara a luat-o in brate. M-am uitat un pic mai atent la ea, insa biata Sakura doar il privea speriata, iar eu incercam sa-mi dau seama cum sa reactionez fara sa ii dau roscatului de banuit.

-Verde... a spus el, uitandu-se adanc in ochii fetei.

Eram gata sa sar pe el, pregatit de actune, dar apoi mi-am dat seama ca nu suntem singuri. Oamenii lui Sabaku erau aproape peste tot. Eu nu ii vedeam. Ei ma aveau in vizor pe mine. Am renuntat imediat la idee si am inceput sa-mi trasez in minte o oarecare strategie. La dracu'! Imi trebuia ceva mai bun daca vroiam sa o salvez pe draga mea Sakura de mainile idiotului asta! Am putut vedea cum Sabaku isi plimba fara remuscari mana pe fundul frumoasei mele, in timp ce eu priveam ca un dement totul. Deja il injurasem in toate modurile si chipurile posibile, dar daca nu reuseam acum sa o iau pe Sakura inapoi, riscam sa o pierd...

De odata, intr-o miscare rapida, a intins-o pe capota masinii. Sakura a tipat, strigandu-mi numele, iar eu am ramas masca.

Rochia Sakurei: http://ladiesfashionclothes.com/wp-conte...adies.jpeg
Sandalele Sakurei: http://fabricademagie.ro/images/P/p-3344.jpg
[Imagine: SIGN.png]
Thanks ^Ciresica^
SasuSaku fics || Miky`s Smile Zone

#20
heloo

Imi place mult ficul, nu are o actiune alerta, deci este vorba de mafioti. De fiecare data cand citesc ma duc cu gandul la un vals, exista o admosfera atat de lenta si de calda. Iubirea dintre ei este atat de pura, calda si romantica - intr-un fel- , diferita de celelalte ficuri despre Yakuza. Dar sa revenim la capitolul acesta. Okey ? A fost atat de frumos. Iar Garra ma innebuneste, cat de pervers este, pe capota. Alt loc nu isi gasea si nebunul asta, si in fata lui Sasuke. Saracul. Dar Sakura, ce sa mai spui de ea. Dar dupa ce o salveaza Sasuke ea ce afce? O sa se mai intalneasca cu Sasuke, evident. Nu?
:bye:



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Naruto] Lost hope hidden in the dark .. Kyandi. 10 5.217 29-08-2012, 09:26 PM
Ultimul răspuns: Erina Ozaki
  Life hidden in the shadows Sho-Yo 13 7.866 07-01-2012, 03:04 PM
Ultimul răspuns: Sho-Yo
  Feelings Fifilina 1 2.011 23-12-2010, 08:32 PM
Ultimul răspuns: Fifilina
  Undisclosed Desires [yaoi] Michyio 11 6.967 06-07-2010, 09:52 PM
Ultimul răspuns: Michyio
  When Feelings Burst Inside the Heart[Gaara story] RaLLy-chan 11 7.001 01-08-2009, 12:07 PM
Ultimul răspuns: Corina.


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)