When Feelings Burst Inside the Heart[Gaara story]

[RaLLy-chan]

Eto ...Dupa 3 saptamani de gandire,am hotarat sa postez si eu un fan-fic Naruto[yeah,me too XD].Personajele sunt cele din anime,cu cateva noi,aparand pe parcurs.Actiunea e intr-un Shippuuden creat de mine,cu exceptia faptului cu Sasuke a fost o vreme la Orochimaru,dar se va intoarce in Satul Frunzei.Majoritatea personajelor vor avea 15 ani,deci vor fi mai mici decat in realul Shippuuden [din cate stiu eu acolo au 16 ].Voi incerca sa fiu originala, sa scriu corect bla bla [sub indumarea lui Cherry-chan^^] si sper sa va placa! So, let's start ^^

Disclaimer: Nu imi apartin personajele sau orice alte elemente din seria originala Naruto care, evident, apartine lui Masashi Kishimoto, si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

Capitolul 1:,,Ce? Nepoata?!”


Era o dupa-amiaza insorita de martie in Japonia.Petalele albe ale florilor de mar erau imprastiate de vantul rece prin iarba. Nori ca de vata se plimbau domol pe cerul rosiatic, invelindu-l intr-o plapuma moale.Din loc in loc pasarele cenusii pluteau usor, inveselind vazduhul cu cantecul lor inocent si melodios. Soarele mai arunca cateva raze sangerii peste sat, alunecand dupa varful inzapezit al unui munte.
Putin mai departe de satul Konoha, Kakashi sensei si cei trei elevi ai sai se intorceau dintr-o misiune. Desi Naruto se lauda ca a fost un succes si ca el a facut totul, Sasuke si mentorul lor au reusit sa finalizeze lupta. Acestia erau destul de obositi, unii chiar nervosi sau dezamagiti, insa curand au zarit casele satenilor. Pentru prima data, cei trei colegi mergeau unul dupa altul, fara a scoate vreun cuvant,iar Kakashi in fata lor, citind cartea sa oranj.
Primul era Sasuke, care se gandea neincetat la fratele lui, Itachi. Reusise sa-l invinga pentru prima data,dar inca era in viata. Acest lucru il facea nerabdator sa il regaseasca,sa poata indeplini razbunarea de atatia ani. Cu toate acestea, el ramasese la fel de nepasator si distant, cea ce o ranea pe Sakura, ce mergea incet in urma lui. ,,Nu inteleg…A fost mult timp plecat la Orochimaru,i ar eu m-am schimbat de atunci.Am devenit mult mai puternica si mai matura, am incercat sa-l uit, dar a fost fara sens.De cand ne-am inors din acea misiune,cand a reusit sa-si invinga fratele, parca nu stie ca sunt aici. Sasuke, nu te-ai schimbat deloc? Chiar nu vezi cat tin la tine?” gandea fata,oftand greu.In spatele ei,mergea Naruto,acelasi Naruto plin de viata si vesel,care credea ca victoria e doar a lui.Si el devenise mai serios si calm,dar o parte din baiatul hyper-activ si enervant ramasese inauntrul sau.Desi nu arata asta si acum,el o iubea inca pe Sakura.Stia ca poate nu va avea vreodata o sansa cu ea,chiar daca au fost apropiati in ultima vreme,dar ramanea la fel de ambitios ca va reusi candva.
Nimeni nu mai era prin acea padure,sau cel putin asa credeau ei…Fosnete bizare le deranjau urechiile,gandind totusi ca sunt doar vietati ale padurii.De aceea,continuasera drumul fara vreun incident.De pe o creanga groasa a unui stejar,o copila ii privea dubios cei patru ninja.Pe unul dintre ei il cunostea de mult timp,iar de ceilalti doar auzise…
-Deci,aceasta e echipa ta ,unchiule Kakashi!
La auzul adresarii de,,unchiule”,Sakura si Naruto facura ochii cat cepele la senseiul lor,cautand cu privirea sursa sunetelor.Intr-un final,in copac zarira o fata de varsta lor,ce avea un zambet sters pe chip.Parul sau era negru ca smoala,prins intr-o coada la spate,iar doua suvite ii evidentiau bandana din Satul Apei,umbrindu-I ochii albastrii asemeni celui mai pretios safir.Parea prietenoasa dar parca stiau ca nu e asa si nimeni nu indrazni sa spuna nimic…doar Kakashi,intr-un final:
-Misaki,sunt mirat sa te revad aici…credeam ca fratele meu nu ti-au spus de satul tau natal.Ma bucur insa ca ai ramas un ninja.
-Fratele tau?a strigat Naruto mirat,privind cand la fata cand la ,,unchiul” ei.Ai un frate si...o nepoata?:Dar nimeni nu stia,de ce nu ne-ai spus,Kakashi-sensei?
-Nu v-am spus pentru ca nu vroiam sa-mi aduc aminte…si credeam ca au murit,sau cel putin Hiro ,spuse acesta nepasator.
-Da,tata a plecat in alt sat,dar eu am ramas sa ma antrenez,zise ea cu jumatate de gura.Am venit aici pentru misiunea anuala,primita de toti ninja de 15 ani,dar si sa-ti vad ucenicii cei grozavi*privindu-i rautacios pe cei trei*.Va fi o placere sa ma lupt cu voi!
-Crezi ca o vei avea?intreba Sasuke radicand o spranceana,parand cam iritat.Vii din alt sat si te crezi mai puternica decat noi?Egourile astea...
-Uchiha Sasuke s-a enervat…spuse ea ironic.Indiferenta si rautatea ta ma lasa rece… De asemenea,orgoliul tau e mult mai mare.Ti-as demonstra chiar acum ca te pot invinge,dar imi pastrez chakra pentru misiune.Oricum,nu am de gand sa elimin concurenta inainte de lupta adevarata.
-Cine te crezi de-I vorbesti asa lui Sasuke?Cum indraznesti sa ne consideri atat de inferiori?!tipa Sakura nervoasa.Raspunde!
-Uite rozalio,nu tipa la mine,ca nu are rost. Misaki Kyusune din Satul Apei.Unchiule Kakashi,ce e cu eleva ta atat de isterica?
-Calmeaza-te,ironizarea ta ar face pe oricine sa tipe,rase barbatul,punandu-I mana pe umar.Incearca sa fii mai blanda,nici unul din ei nu ti-au facut nimic.Mai bine pregateste-te pentru sarcina de maine si ne vom intalni atunci.
-Bine,multumesc uchiule!zambi ea din nou si disparu intr-un nor gros de fum.
Cei trei privira la urmele ramase,domnind o tacere de mormant intre ei,pana Naruto sparse gheata:
-Kakashi-sensei,daca e nepoata dumneavoastra,de ce nu are acelasi nume?De ce o cheama Kyusune si nu Hatake?Si de ce e din Satul Apei,nu al Frunzei?
-Naruto,nu fii atat de insistent!ii atrase Sakura atentia.Si totusi,are dreptate,sensei.Spune-ne!
-Misaki poarta numele mamei ei.Ea nu se numeste Hatake,pentru cand fratele meu,Hiro,nu era casatorit cu Yume.Apoi,el a dorit mai multa putere,si a plecat in Satul Stelei,punand niste oameni din sat sa-i duca fiica in Satul Apei.Fata a fost invatata de tatal ei jutsuri de apa cand avea 4 ani,iar ea si-a dorit sa fie ninja.Cand acesta a plecat fara sa se mai intoarca,ea a inceput sa se antreneze singura, mostenind dorintele lui Hiro. Nu e cea mai puternica,chiar daca la 8 ani am antrenat-o si eu, dar stie sa se apere si sa lupte bine.A fost tratata cu rautate si ironie mult timp, si a invatat sa se poarte la fel...
Flashback:
,,- Misaki,opreste-te,continuam maine cu antrenamentul.Esti obosita sin u mai ai chakra,nu vei reusi nicicum,spuse Kakashi serios,adancit in vesnica carte.
-Nu unchiule Kakashi, nu renunt, caci altfel toti vor rade de mine! Nu-I voi mai lasa niciodata sa ma calce in picioare, niciodata! striga micuta, printre siroaie de lacrimi. Voi deveni o buna ninja, vei vedea!"
End of Flashback.
-Acum o inteleg, ofta din nou Naruto, privind cerul. Stelele argintii palpaiau incet in intunericul noptii. Mai aveau putin,putin si ajungeau si ei acasa. Insa in mintile celor patru nu mai era doar odihna…Se gandeau la aceasta fata ciudata, Misaki…Un simtamant de curiozitate incolti in inima lor,i nsa viitoare misiunea avea sa insemne mult mai mult...

Titlul se potriveste capitolelor viitoare,momentan pare ciudat XD.Sper sa nu fie greseli.Astept parerile voastre si criticiXD


[edit]:Rog un admin sa mute topicul la cateogoria care trebuie,fiindca nu am dat atenttie celorlalte subdomenii >.>

[RaLLy-chan]

Vad ca inca nu s'a postat,dar eu nu mai am rabdare...Pun si capitolul 2. Lectura placuta ^o^!


Era inca noapte in Satul Frunzei.Luna de marmura argintie savura ultimele clipe ale intunericului,dirijandu-si colectia de perle lucitoare in cel mai armonios clinchet de clopotei.Vantul unduia usor florile delicate,imprastiind parfumul lor in zarea nemarginita.Din loc in loc,bufnite cafenii zburau infometate printre crengiile planse ale salciilor,dar fara succesul de a manca,fiindca o sfera aurita se ridica mandra in vazduh,spulberand abisul negru si aducand lumina diminetii.
La umbra unui brad batran ,trei adolescenti dormeau dusi fara a fi deranjati de razele Soarelui.Stiau ca azi e o zi importanta pentru chuunini,dar se bucurau de cateva minute de odihna.Ca un ceas desteptator,cantecul unei pupeze blestemate trezi din visare un baiat cu parul ciufulit si mov,a caror ochi albastri inca erau incapabili de a se deschide.Dupa cateva minute de cugetare,acesta urla in gura mare:
-Trezirea!Misaki,Kiru,ar fi preferabil sa ajungem si noi la Hokage,nu?Vreti sa fim invinsii din prima?
-Calmeaza-te Jun,ajungem la timp,dar numai tipa atat,casca plictisit roscovanul.
-Corect,exact de strigatele voastre am nevoie acum!spuse morocanoasa Misaki.
Cei doi o privira suspect,se uitara unul la altul,aproband din cap,apoi Kiru intreba:
-Tu ce ai facut ieri de esti atat de nervoasa?Si aseara erai la fel…
-Nimic.L-am vizitat doar pe unchiul Kakashi,si i-am cunoscut elevii cei ciudati…
-Hatake Kakashi?,,Copiatorul ninja “e unchiul tau?Elevii lui vin de asemenea in misiune?
-Mda,asa cred,raspunse scurt Misaki.Sa pornim azi,totusi*scoate limba,devenind pentru prima data vesela*.,,Abia astept sa te infrang,Uchiha Sasuke!”
Cei doi ascultara ,,porunca”,avantandu-se pe crengile copacilor,urmati de colega lor,grabindu-se spre sediul Hokageului.
***
Intr-o casuta din marginea satului,o adolescenta cu parul roz isi potrivea intr-o oglinda bandana ,privindu-se oarecum dezamagita.De obicei optimista si increzatoare,insa de ieri era putin cam iritata dupa convorbirea cu fata din Satul Apei…

Flashback:
,, -Cine te crezi de-I vorbesti asa lui Sasuke?Cum indraznesti san e consideri atat de inferiori?!tipa Sakura nervoasa.Raspunde!
-Uite rozalio,nu tipa la mine,ca nu are rost. Misaki Kyusune din Satul Apei.Unchiule Kakashi,ce e cu fata asta asa isterica?”

End of flashback

,,Poate avea dreptate,am fost cam isterica,dar…Eu nici nu-I vorbesc lui Sasuke,iar ea se rasteste asa,el nespunandu- nimic.M-a durut,parca m-am simtit invizibila…Ce tot spun?Doar nu e iubitul meu,ca sa ies in evidenta!”isi zise ea,inrosindu-se putin,apoi,dandu-si seama ca va intarzia,se repezi spre usa.Sarea usor dintr-un copac in altul,sperand ca ajunge la timp.Gandurile si emotiile se amestecau in mintea ei,se simtea din ce in ce mai ciudat,dar in curand ajunse printre ninja adunati pentru misiune.Acolo se intalni cu Naruto,cu vesnicul sau zambet larg pe chip si cu Sasuke,care privea in gol fara a observa aparitia ei…
-Neata,Sakura-chan!Esti suparata cumva?Sper ca nu, si sa dai ce ai mai bun astazi!ii spuse blondul fericit,incercand sa o incurajeze.
-Neata Naruto,da,sunt mai pregatita ca oricand!zambi fals rozalia ,uitandu-se prin jur…Erau mai putine echipe decat se astepta ea,insa isi revenise cat de cat,cu ajutorul bunei-dispozitii a blondului.Analiza in liniste persoanele aflate in jurul ei,insa in curand isi mutase privirea,caci Ino si echipa sa isi facura aparitia aproape de ei,creandu-I o stare de nervozitate.,,Of,de ce speram sa nu mai apara?”se planse in gandul ei aceasta.
***

Pentru ninja din Satul Apei,emotiile pareau sa nici nu fi existat,erau increzatori ca vor reusi,iar gandul ca victoria lor va aduce bucurie in inimile senseiului lor le dadea un impuls de energie.In scurta vreme,ei se aflau in fata maretei cladiri,inconjurati de alte sapte echipe.In fata tuturor se aflau mai multi sensei printre care Guy,Asuma,Kakashi si Kurenai.Toti stateau cu ochii pironiti spre geamuri,sperand ca vor vedea chipul cunoscut al Hokageului.Timpul parca statea in loc,rabdarea elevilor se scurgea ca nisipul printre degetele unui copil,uni chiar incepand sa tipe:,,Unde e Hokage?”;,,Cat ne mai face sa asteptam?!”;,,Am venit aici ca sa privim in gol?”.Parca auzind aceste urlete,Shizune iesise furtunos la balcon,spunandu-le sa faca liniste,fiind urmata de o femeie vesnic serioasa,care privi spre ceilalti:
-Dragi ninja,sunt absolut sigur ca fiecare din voi a auzit de Misiunea Anuala a chuuninilor,in care cei care au implinit 15 ani sunt supusi unei probe prin care,folosind tehnici si jutsuri invatate,reusesc sa lucreze in echipa si sa indeplineasca cerinta data.Astazi,voi veti fi trimisi in padurea de la marginea Konohai,unde Anko a ascuns 15 amulete,existand cate trei care sa aiba simbolul satului de unde veniti.Echipa ce gaseste toate amuletele a trei sate diferite va fi declarata castigatoare,primind de asemenea si un premiu de merit.Pentru a procura aceste obiecte,voi va trebui sa le gasiti ori sa le castigati de pe urma luptelor cu alte echipe.Acum este 11:30…Incepand de la ora 12:00 aveti exact trei zile la dispozitie pentru desfasurarea misiunii!
Pe fruntea adolescentilor apuaru un strop de sudoare,nepricepand de ce trebuie sa mai astepte inca o jumatate de ora.Aceste minute pareau ca nu mai trec,o stare de dezechilibru incoltea in inima unora,dar incercau sa fie optimisti ca vor reusi. Deoarece locuiau mai departe de Satul Frunzei,cei din Satul Focului si al Apei nu mai venisera in aceste
locuri,cea ce-I facea pe ceilalti sa-I priveasca suspicios.Kankuro isi trase sora de maneca,susotind rautacios:
-Uite-te si la astia!Ce increzuti sunt!Chiar isi inchipuie ca vor fi castiga?Patetic…
-Stai linistit,rase Temari punand mana pe evantaiul sau urias.O singura vorba si le facem vant!Oricum,suntem in avantaj fata de ceilalti,vom fi cei mai buni,nu-I asa Gaara?
Fata reaccentua ultima parte a frazei,insa colegul ei era cu totul pe alta lume…Gandurile sale erau acum diferite,caci reusise intr-un final sa sigileze monstrul din interiorul sau,cu ajutorul lui Kakashi si Sakura.Incerca si acum sa recupere timpul in care nu dormise,fiind mai odihnit,dar ramase calm si tacut.Chiar si asa,amintirile din trecutul sau sumbru nu ii dadeau pace,nelasandu-l sa aiba sentimente fata de vreo persoana.Vazand totusi ca nu primeste apropbarea asteptata, Temari se intoarse,sperand sa treaca timpul ce o calca pe nervi.
Intr-o alta parte a multimii de copii,intre echipa lui Kiru si Naruto se afla Team 8,de unde se auzeau criticile aiurite ale unei fete:
-I-a te uita!Exista fete si mai jalnice decat frunte-lata!rase batjocoritor Ino,aratand cu degetul spre Misaki,ce statea ,din fericire,cu spatele la ei.Priviti ca heine murdare are, cat de neglijenta e cu parul ala…Parca ar fi un baiat!
Sakura starnse pumnul, fiind iritata la aceste afirmatii,dar cei mai ingrijorati pareau colegii lui Ino si Misaki,care priveau spre tanara nepasatore,asteptandu-se la o reactie din partea brunetei,insa aceasta se intoarse catre ei,radicand o sparceana:
-Uite fato,nu ma intereseaza ce parere ai…Vom vedea cine va rade mai bine cand veti pierde.Daca nu iti convine,mutate fata de scrofita in alta parte si vezi-ti de treaba!
,,Da!Poate nu e chiar atat de ciudata fata asta!Si ea pare sa creada ca Ino e ca un porc…Bravo,Misaki!”striga Sakura de bucurie in mintea sa.Insa,in timp ce ea isi savura momentul de glorie,blondina se indrepta furioasa spre fata,vrand sa o loveasca,insa Misaki se feri usor de ea,Ino palmuindu-l puternic pe Sasuke.Aceasta facuse ochi mari,nevenindu-I sa creada ce a facut,mai ales cand baiatul,putin cam
nervos,ii arunca o privire fulgeratoare,dar ea se grabi sa spuna:
-Sasuke-kun,iarta-ma te rog!A fost vina ei,iti jur ca nu am vrut sa o fac!*incearca sa-l imbratiseze si sa-I sarute obrazul inrosit*.Sakura a complotat de asemenea cu ea,sa stii!
-Mai bine da-te odata jos de pe mine,da?ii spuse el.Nu mai da vina pe altii si cara-te!
Nici macar un,,dar” nu a mai fost admis,si adolescenta pleca inrosita la fata de suparare,privind-o cu ura pe Misaki,ce privea in gol fara a-I pasa de ea.Mai departe de ea,un lenes cugeta la cele intamplate.,,Hmm,o fata din Satul Apei,care nu-si doreste sa fie in centrul atentiei,ci sa se antreneze continuu si sa fie mai puternica?Cine o mai fi ea?E atat de diferita,care o fi scopul ei?Si mai ciudat e ce poate face?Nu pare sa stie prea multe despre cum e sa fii ninja…”gandea Shikamaru,studiind-o din cap pana-n picioare.Fata observa asta si,dorind sa scape participantii de tensiunea create de micul interval de timp ramas,se aplecase spre o balta ramasa de la ploile recente,formand prin rotatii ale degetelor o minge de apa asemanatoare unei portocale,apoi,prefacandu-se ca se uita la Soare,misca cu mainile bila deasupra satenului.In scurt timp,acesta se uita mirat cum picaturi reci se prelingeau de pe parul sau umed,insa tresari cand auzise un glas:
-Nu te mai holba asa la mine,ca nu sunt nici vedeta,dar nici monstru!ii spuse bruneta,scotandu-I ironic limba.
,,Mda,acum stiu ce poate face…Si mai mult,e la fel de sictirita ca Sasuke”,ofta bietul Shikamaru,scutrurandu-si capul si incercand sa nu auda rasetele puternice ale celorlalti participanti.

[D@n@]

Ey, uite ca postez eu.

Chiar imi place ficul tau. Desi esti noua vad ca te pricepi la ficuri. Greseli nu am observat, iar naratiunea,descrierea si dilogul sunt de invidiat.
Continua tot asa!
:bye::bye::bye: si astept nextu' cat mai repede.

[sakura_haruno98]

Imi place foarte mult ideea ficului tau, este originala si intersanta. Daca vrei il poti posta si pe forumul meu:Naruto Anime Fan. Mi-ar face placere daca te-ai inregistra pentru ca nu am membri deloc si m-ai ajuta enorm daca ai veni.

Astept cu nerabdare nextul!:X:X:X:*:*:*:*

[RaLLy-chan]

Ma bucur sa vad ca unele persoane citesc fic'ul xD. D@n@ si sakura_haruno98, multumesc ca ati postat,sper sa va placa si in continuare[P.S. sakura_haruno,Gaara it's mine >:) I love him more than you O//O ] Anyway,here's chapter 3...Enjoy ^o^




Capitolul 3: Misiunea incepe…,,Ce vrei sa pui la cale?”


Mai erau cinsprezece minute pana la inceperea misiunii. Rabdarea multor ninja era risipita, mii de intrebari isi faceau loc in mintea lor, insa unora nici nu le pasa ce se intampla in jur. O liniste de mormant se asternuse, cu totii parand cazuti intr-un somn adanc, inchizandu-se intr-un cocon al tacerii. Erau absorbiti de propriile ganduri, glasul vantului ce ridica frunzele in vazduh fiind singurul ce-i facea sa se trezeasca la realitate.
Fiecare echipa isi facea un plan unde sa inceapa cautarile, ce amulete ar fi mai usor de gasit si care ar fi sansele lor de reusita,cu exceptia echipei 7,unde cei trei adolescenti priveau in parti total diferite, parca uitand ca trebuie sa lucreze impreuna. Naruto statea pe pamantul inca umezit de roua diminetii, frecandu-si barba imaginara: ,,Sa vedem cu cine avem noi de-a face…” privi in jur, putin dezorientat, lasandu-si privirea sa alerge printre participanti. “Echipa lui Guy va fi usor de invins!” facu un semn afirmativ din cap, doar pentru el, lovindu-si determinat cu pumnul in palma. ,,Pe Neji l-am batut chiar eu, Ten-Ten e mult prea slaba pentru a o dobori pe draga de Sakura, iar Lee, poate Sasuke va reusi sa-l bata” Privi spre membrii echipei care discutau determinati de misiunea ce urma sa inceapa. Poate ca ii subestima, dar asta nu parea sa il deranjeze pe Naruto. ,,In echipa Hinatei, va fi mai greu cu Shino, dar ne descurcam cumva…Echipa 8 e de asemenea usor de invins, Ino e cea mai slaba, grasanul ala nu e un pericol, iar lenesul de Shikamaru stie doar o tehnica, sunt suficient de atent sa ma feresc de el!” Dadu din nou din cap afirmativ, planul era perfect si nimic nu il putea trage inapoi. Chuuninii din satul Konoha si colegii lui ninja erau toti in jurul lui, pregatindu-se pentru orice ce putea urma. “Mai sunt ciudatii din Satul Sunetului, Sasuke l-a batut pe unul din ei, fata a fost invinsa de Shikamaru, deci e simplu, iar noul venit in echipa pare destul de fraier.” Echipa din satul sunetului avea o vibratie stranie in jurul ei. Stateau undeva la periferia multimii, vorbind in cuvinte monosilabice si privind superiori in jur. “Au mai ramas Gaara si fratii lui, cu care va fi mai dificil sa luptam, iar cei din satele Focului si Apei sunt niste amatori…Cu siguranta vom reusi! “. Zambi siret, ridicandu-se in picioare. Isi privi scurt colegii de echipa, isi scutura hainele de praf si se sprijini de un copac,inchizand ochii linistit.
Misaki se uita atenta fiecare membru al fiecarei echipe, asemeni blondului. Nu judeca prea mult dupa aparente, dar curiozaitatea o indemna sa-i cunoasca. Privea repede, fara a da impresia ca e prea interesata de ceilalti, facandu-si o mica parere in despre toti. Finalizand un tur al multimii, dupa ce se amuza copios pe seama tunsorii lui Lee, ochii ii ramasesera indreptati spre un baiat nepasator cu parul rosu ca focul,ai carui ochii verzi exprimau indiferenta si raceala. Aceasta zambi usor, spunandu-si in sinea ei. ,,Ce pusti interesant! E mai ciudat decat ceilalti… Poate voi lua de la el cateva amulete, sa vad de ce e in stare “. Fiind atat de adancita in planurile ei neastamparate, nu-si dadu seama ca unchiul sau era la doi metri de ea, vorbind cu elevii lui. Ii sfatuise sa fie atenti, sa lucreze in echipa si sa foloseasca cu grija jutsu-urile, dupa care se indrepta spre fata, nedezlipindu-si ochii de pe paginile scrise cu negru.
-Mult noroc, Misaki! Sunt curios sa vad ce ai invatat in tot acest timp! ii spuse serios in timp ce-si punea cartea la loc.
-Vei vedea tu, ii raspunse ea, facand cu ochiul. Am asteptat mult aceasta msiune,deci nu voi da inapoi!
-In regula, ne vedem mai tarziu…,ridica barbatul din umeri, plecand de unde a venit. Nu mai era mult si incepea cel mai important eveniment din viata chuuninilor.
La balconul sediului, o tanara cu parul negru scria grabita intr-un tabel numele tuturor participantilor, in timp ce doamna Hokage sorbea linistita dintr-o ceasca cu ceai. Mai erau cinci minute, iar Shizune completa rapid :
-Echipa 1 din Satul Sunetului, formata din Abumi Zaku, Tsuchi Kin si Yamamoto Kei …Echipa 2 din Satul Frunzei, formata din Akimichi Choji, Yamanaka Ino si Nara Shikamaru. Echipa 3 din Satul Nisipului, formata din Kankurou, Temari si Gaara. Uzumaki Naruto, Haruno Sakura si Uchiha Sasuke. Of, sunt prea multi! ofta ea deznadajduita. Cate au mai ramas?
-Patru, raspunse scurt femeia. Nu te mai plange, crezi ca e prea greu?Pun pe altcineva daca nu…
-Nu, ma descurc! riposta aceasta serioasa si totodata rusinata ,continuand lista: A 5-a echipa din Satul Focului, alcatuita din Seijou Nosaka ,Takaomi Kaname si Fujiwara Murata…Acestia participa pentru prima oara la Misiunile organizate de noi. Urmatorii sunt cei din Satul Apei. Si ei sunt pentru prima data aici, dar nu gasesc hartia primita de la senseiul lor cu numele…
-E pe masa din biroul meu, am verificat eu ceva la ea ,ii explica Tsunade, aratand spre incaperea respectiva. Du-te sa o aduci!
Bruneta alerga in birou, infasca foaia si se grabi spre locul unde lasase tabelul. Minutele se scurgeau deodata mai repede, trebuia sa termine la timp… Si ea parea oarecum emotionata, deoarece cea mai puternica persoana din Konoha o desemnase sa faca acest lucru, iar pentru ea era mai important decat o simpla cerinta.
-Echipa 6,din Satul Apei, formata din Matsuko Kiru, Kyusune Misaki si Ishimaru Jun. Fata asta nu e cea cu care a vorbit Kakashi acum cateva minute?
-Ba da. Am auzit ca este copilul nelegitim al fratelui lui Kakashi, Hatake Hiro. Acesta a locuit in Satul Frunzei, dar a plecat acum cativa ani in Satul Stelei, lasand fata cu mama ei, istorisi blondina, lasand ceasca goala pe masa. Ai terminat?
-Mai am echipa 7 si 8 din Satul Frunzei, alcatuite din Rock Lee, Ten-Ten si Hyuuga Neji, respectiv din Inuzuka Kiba, Hyuuga Hinata si Aburame Shino. Ar trebui sa da-ti startul, Tsunade-sa…
Insa nu mai avuse timp sa termine fraza, deoarece conducatoarea ridica mana dreapta, lasand-o lent in jos, dupa care simplul cuvant ,,Start!” ii starni pe toti cei 24 de adolescenti sa dispara in desisul Padurii de Jad, cautand prin copaci, tufisuri sau orice loc posibil unde ar putea fi amuletele indicate. Trebuiau sa-si gestioneze cu grija timpul, caci fiecare dorea mai mult decat orice sa castige, si sa dovedeasca de ce sunt in stare. Entuziasmul si indarjirea se putea citi pe fetele lor, odata cu inceperea misiunii. Acum totul depindea de echipele lor si tehnici si jutsu-uri. Nimic nu-I mai putea opri, sau cel putin asa credeau ei…
***
Departe de tinerii ninja, intr-o pestera gigantica, cei din Akatsuki erau cufundati intr-o stare de plictiseala. Desi inanutru era racoare, pareau incinsi de razele necruatoare ale Soarelui. In timp ce Deidara, Zetsu si Tobi se intorceau din Satul Ploii, Konan, Kakuzu si Hidan incercau sa gaseasca modalitati mai usoare de a prinde cele noua bestii. Desi erau atat de puternici, aveau nevoie de noi strategii de lupta. Pain statea idiferent pe un fotoliu, cu ochii inchisi, sprijininu-si fata in maini… Era oarecum nervos, caci Orochimaru era inca in viata, si asta parea sa-i impiedice sa-si indeplineasca telul, acela de a conduce lumea. Chiar daca era intotdeauna calm si indiferent, un simtamant de nerabdare il incerca dupa mult timp, o dorinta nebuna de a lupta, insa incerca sa-si astampere aceste impulsuri, privind din cand in cand spre colegii lui. Konan il privi la randul ei pe furis, intelegand oarecum prin ce trecea, dar nu spuse nimic, adancindu-se mai mult in propriile ganduri.
In padurea din apropierea pesterii, ceilalti trei membri Akatsuki se avantau prin copaci, grabindu-se spre locul de intalnire cu ceilalti. Caldura insuportabila ii molesea, cea ce-I starnea sa mareasca pasul. Primul era Tobi, urmat de blondul mereu binedispus, ultimul fiind cel poreclit ,,Omul-planta”. Isi continuau drumul obisnuit, dar o prezenta straina in facu pe Deidara sa se opreasca. Si cei doi insotitori observasera acest ,,intrus”, insa au privit in jur foarte atenti. Intr-un final, acesta se izbi din neatentie de un arbore, cea ce ii conduse pe cei trei direct spre el. Desi nu se cunosteau, Tobi considera ca e prea aproape de sediul lor ca sa scape nepedespit. Il insfacara de haine, chiar daca acesta incerca sa riposteze fara succes, sfarsind prin a fi dus in pestera acestora.
-Hei Pain, ti-am adus un admirator secret! Rase ironic blondul, aruncandu-l in fata prietenului sau. Desi nu lasa sa se vada, ostaticul tremura in sinea lui de frica, fiind destul de constient ca se afla in barlogul celor mai feorce asasini cunoscuti pe atunci. Roscovanul il privea cu dispret, si totusi mirat ca un simplu ninja a indraznit sa se apropie atat de mult de ei, asa ca intreba pe un ton glaciar:
-De ce ai venit aici? Te-ai saturat de viata, nu-I asa?
-Nu ,nicidecum!raspunse inghitind in sec barbatul, ocolind privirea fulgeratoare a lui Pain. Statea nemiscat, inima pulsandu-I puternic, degerand de teama sub ochii rautaciosi ale acestora. Intr-o clipa, isi aduse aminte motivul pentru care se afla acolo, imbarbatandu-se. Am auzit ca sunteti in cautarea celor noua bestii cu coada, insa nu ati capturat niciuna inca. Va pot ajuta insa sa o prindeti pe cea cu noua cozi, aflata in interiorul chuuninului din Konoha, Naruto.
La auzul acestui nume, seful Akatsuki ridica o spranceana, privind si mai urat spre prizonierul devenit foarte guraliv dintr-o data. Desi toti cei ce au incercat sa faca pacturi cu ei au fost ucisi numaidecat, acesta continua interesanta discutie.
-Ne poti ajuta spui? De ce crezi ca daca vroiam sa-l prindem pe Naruto nu o faceam pana acum? Crezi ca avem nevoie de unul ca tine pentru asta? intreba el incruntandu-se si mai mult. Est foarte increzator…mult prea increzator!
-Intr-adevar, puteati, insa eu am un avantaj. Naruto e prietenul lui Kiba Inuzuka, pe care daca il vom prinde, acesta va veni sa-l salveze. Va fi mai simplu sa-l prindeti pe teritoriul vostru, nu-I asa?
Cei sapte se intoarsera unii spre altii, intelegandu-se din priviri. De un timp cautau o noua strategie cum ar putea sa prinda o creatura, iar acest om le arata una. Desi nu puteau accepta ideea unui ninja amarat, trebuiau sa recunoasca: nu era chiar atat de rau. Dupa cateva minute de gandire si priviri neintelese ,au aprobat cu totii, apoi Pain relua:
-In regula, Hiro, sa vedem ce va iesi. Daca nu-l vom avea pe Kyuubi, fi sigur ca nu mai scapi cu viata! Acum, spune-ne care e planul tau. Daca imi convine, il aprobam, daca nu, il facem cum spun eu. Acest pusti, Kiba…De ce il vrei pe el? Colegii sai de echipa sunt momeli mai bune.
-Asa e, insa eu vreau sa-l aducem odata cu Naruto si pe Izunuka Kojiro, singurul care stie cea mai groaznica fapta pe care am savarsit-o, si vreau sa scap de el odata pentru totdeauna. Fiul sau e singurul mod de al aduce aici, unde-l pot ucide mai usor. Iar cu ceilalti, puteti face ce vreti! Tot ce e de facut e sa mergeti in Padurea de Jad si sa va distrati cu tineri chuunini ai Konohai, in timp ce unul dintre voi il va captura pe Kiba. Cu siguranta un grup va veni dupa el, iar atunci ma voi putea razbuna! Iar voi va veti putea delecta macelarind viitori ninja ai Satului Frunza…
-Interesant! exclama roscatul, zambind malefic. Gandesti bine pentru un simplu muritor. Kakuzu si Hidan, mergeti in Amegakure si cautati un loc unde sa inchidem mucosul. Konan, cheama-i pe Sasori si Kisame. Noi mergem in Konoha sa ne jucam. Iar tu, Hatake Hiro, pregateste-te. Razbunarea ta va fi mai dulce decat crezi!
-De unde-mi stii numele? intreba iritat brunetul. Nu am precizat asta cand am vorbit.
-De aceea nu am insistat. Distrugerile create de tine si misiunile esuate au ajuns la urechile noastre. Esti un tip ciudat, dar fi atent…Nu e bine sa te joci cu noi!
-Fi sigur ca il veti avea pe Kyuubi, orice ar fi! Nimic nu ne va opri!
Acesta zambi, apoi disparuse cu ceilalti membrii intr-un nor de fum. Cei doi barbati plecara si ei, lasandu-l pe Hiro singur. Se simtea dupa mult timp implinit, o sentiment ciudat incoltise in sufletul lui, insa nu-l baga in seama, surzanad cu gandul ca dorinta lui de atatia ani se va indeplini curand. Dar oare stia el ca va intalni o persoana atat de cunoscuta, care poate il va face sa regrete ce face…?

[sakura_haruno98]

Sunt prima! Super capitol, ca de obicei. Nu am detectat nici o greseluta, iar naratiunea, dialogul si descrierea sunt prefecte, de invidiat. Astept cu nerabdare urmatorul capitol si de asemenea sa imi accepti propunerea de la comm-ul meu anterior.

Te pup:*:*:*:X:X:X

[D@n@]

Ce bine ca ai pus continuarea! Nici nu sti cat o asteptam.
Super capitolul!
Greseli nu ai, iar naratiuna, descrierea si dialogu sunt OK dupa parerea mea.


Eu cred ca stiu cine-i persoana aceea, dar te las pe tine sa spui in capitolul care urmeza si care sper sa-l pui mai repede.
:bye::bye::bye:

[~Anna~]

Am trecut si eu pe aici!:P
Well..sa stii ca imi place cum descrii actiunea si restul intamplarilor,iar felul tau de a povesti este foarte bun!Sa stii ca m-ai impresionat inca de la primul capitol si nu m-ai dezamagit nici pe parcurs..Descrii totul foarte amplu,dialogul nu este sec, naratiunea se imbina frumos cu celelalte moduri de expunere si nu am vazut deloc greseli de tastare.Imi place mult inceputul si abia astept sa vad ce se va mai intampla pe parcurs.Sper sa continui cat mai repede!
Spor la scris si cat mai multa imaginatie!;)

[Corina.]

Ce pot zice????
Ca ador ficul acesta pentru ca si deoarece este cu Gaara..:P

Hmm...Descrierea e interesanta...si imi place la nebunie ca nu te acxezi pe descrierea hainelor...vad ca a peisajelor da....dar sunt ffffff bn descrise...

Dialogul este bun[nu am ce scrie fratilor...nu ma luati la 14 metri ca am facut spam:P]

NNaratiunea e la fel ca descrierea:P:P:P

Nextu repede ca de nu...caput:)))

chuuuuuuzzzz:*

[RaLLy-chan]

Capitolul 4: O gluma duce la confruntari




-Am gasit una! Baieti, am gasit una! Sunt grozav, nu-i asa?
Intreaga padure rasuna de bucurie ale unui baiat hyper-activ, urmate de sunetul strident al unei palme lipite de obrazul sau palid. Era clar ca din nou gresise cu ceva, insa nu stia cu ce. I se intampla destul de des, insa acum era obisnuit. Sakura isi retrase mana, tinandu-i apoi micul ei discurc cu ce nu trebuie sa faca intr-o astfel de misiune. Desi momentele in care vor lupta cu ceilalti se apropiau destul de curand, faptul ca aveau o amuleta nu trebuia facut cunoscut pentru toti. Asa pareau o tinta mult prea usoara, si nu vroiam sa piarda nici in ruptul capului. Cu toate acestea, pe Naruto nu-l deranja nimic…Se ridica de pe pamantul rece, miscandu-si discret degetele. Cateva clone jutsu aparura in jurul lui, plecand cu toti in cautare. In urma lui, fata cu par roz ofta la gandul ca nu-l va intelege vreodata pe colegul ei, iar mult mai in spate, Sasuke mergea nepasator cu mainile in buzunar. Aceasta misiune nu partea prea importanta pentru el, intrucat credea ca e o pierdere de vreme sa caute acele obiecte inutile. Dorea o misiune mai periculoasa, dorea sa lupte incontinuu, dar isi calma impulsurile si continua drumul.
Putin mai departe de ei, Shino trimitea insectele sa depisteze prin pamant lucrurile de care aveau nevoie, in timp ce Kiba si Akamaru alergau din loc in loc cu acelasi scop. Hinata se uita imprejurul ei cu Byaakugan-ul, insa nu zarise nimic inca. Totusi, erau participanti ce se descurcau mai bine. Echipa lui Neji gasise doua amulete, iar cea din Satul Sunetului trei. Nu era atat de usor precum crezusera toti, insa nu aveau de gand sa se dea batuti. Trecusera doar doua ore de cand au inceput, dar unora nici nu le pasa de cerinta data. Atat echipa lui Gaara cat si cea din Satul Focului pandeau din locuri diferite celelalte echipe, tratand cu indiferenta vorbele doamnei Hokage despre munca in echipa si jutsu-urile ce vor duce la reusita. Se considerau mult prea puternici pentru a se confrunta cu ninja inferiori lor. Chiar daca crescusera, ingamfarea si indiferenta ramasese intiparita in personalitatea lor.
Intr-un copac nu foarte inalt, Misaki statea pe o creanga a acestuia, cu pretextul ca ar cauta amulete printre frunze. Avea o expresie ciudata, dar asta nu era din cauza unui baiat dolofan ce vorbea singur la o distanta mica de ea, nici din vina lui Ino care tragea in disperare de el ca sa nu fie vazuti. Era altceva, ceva ce o amuza numai gandindu-se. Parea ceva dubios, insa nimeni nu banuia nimic, nici macar colegii ei ce stateau rezemati de trunchiul acelui arbore. Desi starea fetei era mult prea buna decat de obicei, comportamentul ei distrat ce-l avea de o vreme nu ii mai surprindea. In timp ce ei se odihneau putin, bruneta se asigura ca nimeni nu o vede si indrepta incet mana in directia unui rau ce curgea in apropiere. La fel de usor ea crease o sfera asemeni unei mingi, rotind degetele in aer si mutand-o aproape de ea. Un simtamant obraznic de incantare ii invada mintea, tradandu-i infastisarea cat se putea de serioasa pe ntru a nu starni banuieli. Privirea ei rautacioasa tinti chipul unuia dintre baieti, schitand un zambet siret. Ridica bratul usor, impingand mai apoi cu putere globul in jos… Jun tresari, privind mirat stropii ce picurau din parul sau de culoarea ametistului. Stia bine ca nu ploua, caci razele Soarelui ii strapunsera somnul cu cateva secunde in urma. Ridica privirea spre cer, dandu-si seama de jocul neserios al colegei sale. O cauta indelung prin straiele de smarald are pomilor, fiind intrerupt de o alta bomba ce ii inunda chipul si de rasetul aparent inocent al fetei.
-Gata Misaki, opreste-te! Striga el indignat, punandu-si pentru prima data mainile in sold. Acum sunt suficient de ud, ar trebui sa continuam misiunea.. Am stat destul in loc!
-De ce? E atat de nostim! Exclama aceasta stergandu-si lacrimile. Tu si Kiru aveti nevoie de un dus…Cat despre misiune, cateva minute de relaxare nu ne vor incurca!
Spunand acestea, ea facuse inca o bila, izbind-o cu satisfactie de fruntea roscovanului ce inca statea linistit la umbra. El fusese atent la conversatia colegilor lui, nu lua in seama partea cu ,,Tu si Kiru”. Buna dispozitie disparuse numaidecat, fiind inlocuita de o izbucnire furioasa:
-Nu e deloc amuzant, sa stii! Mai ales cand cel ce primeste ,,dusul” esti chiar tu! Pentru prima data sunt de acord cu Jun…Hai sa plecam de aici! Nu vreau sa fim cei de la finalul clasamentului.
-In regula, ofta ea. Ce propuneti sa facem? Echipele de aici nu sunt atat de slabe precum par… Daca luptam acum riscam sa pierdem amuletele pe care le avem! Ar trebui sa-i istudiem putin pe participanti…
-Mda, ai si tu dreptate, dar aceia nu-mi par un pericol, constata Jun aratand spre echipa 8. Au stat acolo de cand s-a dat startul, certandu-se incontinuu.
-De ce nu incepem cu ei? propuse Kiru. Nu cred sa aiba ce ne trebuie noua, dar putem scapa de concurenta. In plus, ne vom distra putin *devil eyes*
-Bine,nu e rau deloc! Va trebui sa creem o diversiune…Misaki, pe tine nut e prea suporta fata, ce-ar fi sa mergi langa ei si sa o enervezi putin? Ea se va ofensa si va alerga dupa tine, iar Kiru il va ataca de la spate pe cel gras. De celalat ma voi ocupa eu dupa ce-I prindem coechipierii.
Cei doi aprobara, apoi sarira cu totii din copac in copac pana aproape de adversarii lor. Acolo, ei avusera marea surpriza sa vada ca totul era in concordanta cu planul: Shikamaru dormea linistit la umbra, Choji manca incantat niste chipsuri iar blonda statea deznadajduita contempland soarele. Planul era perfect! Cu toate acestea, inca ii mai studiau pe cei trei, pentru a fi siguri ca vor reusi. O mica urma de tensiune aparu pe chipurile lor, urmate de stropi reci de transpiratie, dar totul reveni la normal cand Jun facuse un semn, ceea ce insemna ca puteau incepe. Misaki isi schimba privirea din nou intr-una sireata, incredintandu-I colegului ei ca se va descrca, apoi se cufunda intr-un nor de fum, aparand langa Ino. Aceasta astepta cateva secunde, insa fata nu prea sa stie ce se intampla…
-Bau, Ino! tipa bruneta sarind in fata ei. De ce esti atat de… deprimata?
-Tu…Ce cauti aici? Si ce vrei, pana la urma? Te-ai intors pentru lupta, nu? Raspunse gafaind cealalta, incruntandu-se.
-Nici vorba! Numai tu ai putea face asta! Vroaim sa-ti spun doar ca ma duc sa ma intalnesc cu Sasuke. A spus ca vrea sa-mi spuna ceva foarte important...si ma gandeam ca tu stii despre ce e vorba. Nu conteaza, ne mai vedem!
In timp ce Misaki incepea sa se departeze de ea, fata lui Ino se facuse alba ca varul. Nu-I venea sa creada, dar pe cat de imposibil ii parea, flacara geloziei se aprinse din nou, mistuindu-I inima. Furia ii controla mintea, uitase complet de misiune sin incepuse sa alerge adversara ei, care se afla putin inaintea ei. ,,E perfect! Toul merge conform planului… Se pare ca fata asa crede orice i se spune…Ce natanga! Numai ea il poate placea pe increzutul ala…”. Dintr-o data, o piatra se ivies in calea ei, dar gandurile adanci nu au lasat-o sa o vada, lovindu-se usor de ea. ,, Nu am fost atenta…Trebuie sa grabesc pasul. Nee, sa termin cu vorbaria…Tehnica ascunderii in apa!”
Misaki fugea destul de repde, cea ce o incurca pe fata din spatele ei. Facuse rapid cateva semne, profitand de faptul ca aceasta se opri pentru a-si trage rasuflarea. In scurt timp, ea isi dadu seama ca nu va ajnge nicaieri, asa ca se opri privind-o ironic.
-Nu-mi vine sa cred…Esti mult mai slaba decat am crezut! Nici macar sa fugi dupa mine nu esti in stare, dar e prezinti foarte sigura pe tine in acesta misiune si mai ai curajul sa te numesti si ninja? Jalnic!
Ino tresari, stand in loc pentru cateva clipe. ,, Oare are dreptate? Oare sunt chiar atat de inutila si jalnica? Poate ca intr-adevar, nu sunt prea folositoare, dar…Nu o voi lasa sa ma intreaca!” . Se ridica si ,facandu-si curaj, ii raspunse taios inapoi:
-Mai taci! Nu esti cu nimic mai superioara ca mine! Nu stiu ce ai facut cu Sasuke al
meu dar il voi cuceri si tu vei disparea!
Spunand acestea, scoase rapid niste shuriken-uri si le arunca inspre ea, dar, spre necazul ei, le ocoli cu usurinta pe toate. Rasul celeilalte o infuria atat de tare, incat se repezi cu un kunai asupra ei. Vedea clar ca nu se mai misca, si desi ii era groaza de ce va face, se grabi pana ajunse in fata brunetei, infingandu-i cutitul in stomac.
-Ei, acum iti mai vine sa razi? Intreba Ino incantata, rasucind si mai tare kunaiul in corpul firav. Privea picurii se sange curgand pe pamant, surazand ca scapase de ea, cea care furase baiatul visurilor ei, iar dorinta i-a fost indeplinita, sau cel putin asa credea…Trupul lui Misaki se preface in stropi fini de apa, ce cadeau printre firele de iarba, ceea ce o lasa pe blonda cu ochii cat cepele. ,, Cum se poate? Unde a disparut fraiera aceea? Puteam sa jur ca am ucis-o! “ isi spuse ea, incercand sa explice situatia. Insa, din balta ce se afla la cativa pasi de ea, doi ochi albastri o priveau malefic, iar un zambet viclean completau expresia fetei. ,, Acum e momentul… S-a sfarsit, Ino! Ne vedem dupa ce vom castiga!”


Va urma…

[edit]: Am uitat sa fac precizarile de inceput,asa ca am dat un edit acum xD. Multumesc fetelor, ma bucur enorm ca va place ^o^. Sper sa cititi si in continuare,si precizez de pe acum: NU dau drepturi de autor legate de ficul meu altcuiva. E creatia mea proprie,daca o postez altundeva, o voi posta chiar eu,nu prin intermediari :) .Daca prind pe cineva scriind ficul pe alt forum il acuz imediat de plagiat :| . Nu de altceva, am muncit mult la acest fic...Anyway, enjoy chapter 4 ! ^^