Dragostea poate fi inselatoare!

[Debb.']

Hey ! ^^ Scuze de intarziere.. am ramas masca, cand am vazut atatea comentarii :]] Deci vam adus si nextul ^^ Sper sa va placa.


Capitolul IX


Sakura :

Alerg pe strazile orasului indreptandu-ma spre casa. Cum am putut avea incredere in el ? Credeam ca ma place. Credeam ca ma intelege, dar se pare ca m-am inselat. E un nesuferit. Daca s-ar putea.. as vrea sa nu-l mai vad in viata mea ! Niciodata ! Sa nu mai dau ochii cu el cat mai am de trait. As vrea sa mi-l scot din minte. Sa-l uit. Sa ramana totul ca o amintire trista. Sau daca s-ar putea.. sa fie doar un cosmar, iar cand ma trezesc el sa fie langa mine. Ah ! Unde imi e capul ? Am inceput sa visez la ceva ce nu se va intampla niciodata. El poate avea toate fetele pe care le vrea. Din atatea fete, de ce m-ar alege tocmai pe mine ? La urma urmei, eu sunt doar o tocilara care e indragostita lulea de el.
Ma opresc in mijlocul strazii si imi las fata in palme. Dau drumul lacrimilor sa curga. Stelutele argintii cad lin pe langa mine asternandu-se usor pe jos. Incet, incet formeaza un covor de frisca prin tot orasul.
Imi sterg incet lacrimile si privesc cerul intunecat. Noaptea deja se instalase prin oras, iar strazile erau luminate de felinare sau de vitrinele magazinelor. Ma uit in jurul meu si vad o multime de cupluri ce isi impartasesc dragostea. Zambesc in coltul gurii si pasesc pe zapada ce era asternuta pe jos.
Imi bag mainile in buzunare incercand sa ma incalzesc. E asa de frig. Grabesc pasul spre casa.
Intru printr-un parc. Totul e alb. Ca intr-un basm. Atat de frumos si de linistit. Atat de pasnic.
Vad in zapada alba, un ghemotoc negru. Ma indrept spre acol loc si ma pun pup. Incerc sa disting ce e acolo. Brusc, vad ca se misca. Tresar, iar spre mine se intoarce o privire inocenta. E.. un catelus ?
E complet negru iar ochii sunt la fel de negri. Tremura incet si vine spre mine. Se urca in bratele mele si se uita la mine cu niste ochi rugatori. Zambesc usor si ma ridic.
Vreau sa-l pastrez. E asa de dragut.
Ajung acasa si intru in hol. Ma descalt si ma indrept spre living. Acolo e mama, asezata pe canapea.
- Ce ai in brate ? ma intreaba ea.
- Un catelus si fie ca iti place si fie ca nu eu il pastrez ! zic eu hotarata.
- Unde l-ai gasit ? intreaba ea din nou.
- Intr-un parc, zic eu.
Merg in bucatarie si il las jos. Iau din frigider ceva de mancare si ii dau.
Il las in bucatarie iar eu urc sus in camera mea. Ma schimb intr-un trening negru si imi prind parul intr-o coada sus.
Cand deschid usa, in fata mea se afiseaza prietene mele.
- Fetelor ? intreb eu uimita.
- Hei Sakura ! zic ele.
Le spun sa intre iar acestea isi dau jos gecile, lasandu-le pe un scaun.
- Esti suparata nu ? ma intreaba Hinata.
- Nu suparata ci nervoasa, zic eu dandu-mi ochii peste cap.
- E un nesuferit, imi zice Vanessa ridicand din umeri.
Aud un mic scancet si merg spre usa. Cand o deschid, catelusul intra in camera, sperindu-le pe fete.
- Sakura, de cand ai un catelus ? ma intreaba blondina speriata.
- De azi, ii zic eu razand.
Brusc, aud telefonul vibrand. Tresar si imi indrept privirea spre el. Il iau de pe noptiera si observ ca am primit un mesaj.
- Sasuke ! exclam eu cand vad numele expeditorului.
Prietenele mele se strang in jurul meu. Incep sa citesc mesajul.

" Sakura, Sakura, Sakura. Vad ca planul meu a mers destul de bine. Sti.. totdeauna mi-a placut sa ma folosesc de fete. Exista singura persoana pe care o iubesc si aceea este Karin ! Apropo ! Te urasc ! Si nu vreau sa te mai vad niciodata ! Sasuke "

Las telefonul pe noptiera si ma asez pe marginea patului. Era destul ceea ce mi-a facut azi.
- Fetelor.. imi pare rau dar as vrea sa raman singura, le zic fetelor sperand sa nu se supere.
- Bine. Ne vedem la scoala, imi zic ele.
Ma intind pe pat si imi pun mainile sub ceafa. Privesc parca prin tavan. As vrea sa primesc niste raspunsuri. As vrea sa stiu de ce se poarta asa dintr-o data.
Oftez si inchid ochii. Aceste intrebari nu cred ca vor avea raspuns vreodata.


Sasuke :

Pasesc usor pe strazile orasului indreptandu-ma spre casa.
Stelutele argintii nu contenesc sa cada din cerul cenusiu. Intregul oras este acoperit de un covor nesfarsit de zapada. O multime de copii se indreapta spre scoli sau licee, asteptand ca inca o zi sa se sfarseasca.
O masina se opreste langa mine. Se pare ca e.. domnul Haruno ? Si Sakura langa el.
- Sasuke ! Haide ca te duc eu pana la scoala, imi zice tatal rozaliei.
- Nu trebuia domnule Haruno, zic eu, merg pe jos.
- Haide Sasuke, insista domnul Haruno.
- Multumesc, zic eu si ma urc in spate.
O studiez atent pe rozalie, insa nu-i pot vedea expresia fetei. E imbracata cu o pereche de blugi negri, o bluza pe gat rosie cu dungi orizontale albe, iar in picioare niste bascheti negri cu sireturi albe. Peste aceasta, are un hanorac negru cu gluga.
- Si Sasuke, incepe domnul Haruno, ce mai face Fugaku ?
- Bine.. cu afaceri. ii raspund eu scurt.
Ma uit in oglinda si intalnesc privirea rozaliei. Ochii ei exprima atata tristete. De ce e asa de suparata ?
Isi intoarce repede privirea si se uita pe geam. Se pare ca nu vrea sa ma vada.
Tatal rozaliei opreste masina, iar Sakura iese repede si isi ia la revedere de la tatal ei. Cobor si eu din masina si imi indrept privirea spre rozalie. Aceasta se pare ca a luat-o la fuga spre usa scolii. O data ce pleaca si tatal rozaliei alerg si eu dupa ea. Aceasta urca repede scarile pana la etajul cu clasa noastra. Face stanga si intra in baia fetelor.
O sa regret ceea ce o sa fac acum. Intru in baie dupa ea si prind de maini. O lipesc de perete si vreau sa-mi casc gura, insa rozalia imi da un genunchi intre picioare.
Cad jos si o vad pe rozalie cum iese si se indreapta spre clasa. Ma ridic nervos si merg dupa ea.
Ma opresc in tocul usii de la clasa si o caut cu privirea. E langa banca noastra. Foarte bine. Merg spre ea si o trantesc pe banca, urcandu-ma deasupra ei.
Ma apropii de urechea ei si ii soptesc usor :
- Vrei sa joci dur ? Foarte bina. Sa sti ca nu imi e frica sa dau intr-o fata, sau si mai rau, sa violez una. Nu te juca cu focul ca te arzi.
Neji ma ia jos de pe ea, iar Hinata o duce in baie.
Am avut noroc ca doar fratii Hyuuga erau prezenti.
- Sasuke ce te-a apucat ?! ma intreaba satenul.
Eu nu ii raspund ci doar privesc in fata.
- Apropo uite-ti telefonul. L-ai uitat aseara. Karin l-a butonat putin dupa ce ai plecat, imi zice satenul.
L-a butonat ?! Il deblochez repede si ma uit atent prin el. Caut la apeluri, insa vad doar datile in care am vorbit eu cu rozalia. Caut si la mesaje insa tot nimic.
Prietenele rozaliei trebuie sa stie. O sa le intreb pe ele o data ce vor veni.

Imi pare rau ca este asa de scurt :| Insa imi e somn (:| App.. scuze de greseli :D