Dragostea este magia iluziei

[Me�al.]

Moș Crăciun cu plete dalbe, a venit cu-n nou capitol. * laughs * Dar să terminăm cu colindele mutante ( și eu nu-s moș crăciun ! :)) ) .
Vă mulțumim pentru comentarii și ne bucurăm foarte mult că vă place. Thanks, guys !
Vă așteptăm părerile. : D
Lectură plăcută !

Capitolul 3

Când m-am trezit cu Nate stând lângă mine, pe bancă, zâmbitor, am avut impulsul de a-i trânti un pumn. Mâna începuse să-mi tremure, dar m-am controlat cu greu fiindcă nu doream să o supăr pe Diana. Nate a început să dea din gură, iar eu mă uitam la el, dar nu-mi dădeam seama ce spunea. Parcă eram pierdut în propria mea lume, unde două părți din mine se luptau. Totuși, întrebarea ce avea nevoie de răspuns era: ce aș putea face ? Aș fi vrut să las lucrurile așa cum erau, dar o parte din mine mă determina să încerc să modific totul, să o fac fericită, deși îmi călcam pe orgoliu.
-Ne vedem mai încolo...
Vocea Diei părea spartă, tristă și știam foarte bine că mai avea puțin și începea să plângă. Am lăsat-o să plece și atunci am știut că trebuia să fac ceva pentru a schimba situația, pentru a o ajuta. Am privit-o cum pleca pe alee, cu ghiozdanul și skateul ei, și m-am întors înspre Nate.
-Deci, cum sărută tipa aia de mai devreme ?
Probabil că cei ce m-ar fi auzit ar fi crezut că eram cel mai mare afemeiat existent, dar știam foart bine cum să-i abordez pe tipii ca Nate. Mă pricepeam să îi fac pe băieți să se gândească la o anumită faptă și de aceea tot mai multe fete apelau la „puterile mele”. În școală, toate persoanele de sex feminin veneau și mă rugau să le cuplez cu diferiți băieți, iar majoritatea erau în zodia Gemeni sau Leu. Se putea spune că mă pricepeam de minune să abordez aceste zodii. Și cum Nate era Leu, nu avea să fie prea greu.
Băiatul a început să-mi povestească despre marile capacități avute de limba tipei, în timp ce eu îl ascultam, părând interesat, deși nu eram. În final, a spus că nu a implicat sentimente, că a fost cu ea fiindcă se zvonea că era una dintre cele mai bune tipe. Era tipic lui, m-am gândit, dar l-am lăsat să-și continuie povestea.
-Și, pe lista ta, ce tipe bune mai sunt ?
Păream foarte interesat de ce-mi povestea, deși, în realitate, nu eram așa de pasionat. A început să înșire diferite nume și, pe la finaul înșiruirii, a spus că era atras de Dia. Inima mi-a tresărit când am auzit ce a spus fiindcă nu mă așteptam să aud așa ceva. Mă obișnuisem ca ea să fie numai și numai a mea. Prietena mea cea mai bună. Totuși, un plan început, trebuia terminat. Am tras aer în piept, și l-am întrebat dacă nu-și dorea o întâlnire cu ea. Nate a făcut ochii mari și m-a privit șocat.
-Vorbești serios, omule ? M-a întrebat.
-Desigur. Deci, dorești să vorbesc cu ea ? Eram încordat și, probabil, asta se auzea și în tonul meu. Vorbeam mult prea protocolar.
-Da. Îți rămân veșnic dator.
M-a bătut pe umăr și mi-a zâmbit, iar eu i-am afișat un surâs forțat. Nu-mi convenea să-mi împart cea mai bună prietenă. Totuși, iau telefonul din buzunar și o sun pe Dia. Cât aștept să răspundă, îmi dreg glasul și abordez tonul de cât – de – îngrijorat – sunt. Când răspunde, vocea mi-a părut răgușită și destul de afectată. Speram să nu observe acest amănunt.
-Unde eşti măi? Am întrebat.
-Sincer? Nu ÅŸtiu; de ce?
-Dia, întoarce-te acum în parc! Am zis pe un ton răstit și am închis telefonul.
Nu știam de ce m-am răstit la ea. Poate pentru că era o șansă unică pe care o avea cu Nate sau poate că eram cu adevărat îngrijorat și îmi era teamă să nu se fi pierdut. Sincer să fiu, nici eu nu știam.
Timpul a zburat, iar eu m-am conversat cu Nate pe diferite teme. În tot acest răgaz, am realizat că începeam să-l detest din ce în ce mai mult pe acest tip. Îmi devenea extrem de antipatic. Am răsuflat ușurat când s-a dus să-și cumpere un suc de la terasă și m-a lăsat puțin timp singur. Chiar nu mai aveam chef de el și de prostiile lui despre tipele bune, sex și marijuana. Când o zăresc pe Diana apărând, îmi adopt tonul autoritar și încep a o certa până când avea să vină Nate. Băiatul a ajuns lângă noi rapid, iar eu am răsuflat ușurat. Dia s-a îmbujorat și se uita la el atât de fașcinată și bucuroasă. El o pupă pe obraz și îi spune pe un ton seducător:
-Salut, păpușă ! Mergem să ne plimbăm pe lângă lac ?
Dia rămăsese fără cuvinte și a aprobat din cap, luându-l de braț pe adolescent. Nu mi-a mai dat importanță, așa că mi-am permis să-mi dau ochii peste cap și am început să-mi repet că nu făcusem nimic rău.
-Se pare că v-am ajutat destul. Ne vedem, am spus și am plecat rapid de lângă ei, deși nimeni nu-mi dăduse mare importanță.
Mă simțeam părăsit, dat la o parte. Știam că îl plăcuse atâta timp și merita să fie fericită, dar fericirea ei nu mă bucura îndeajuns de mult pe mine. Probabil că mă obișnuisem atât de mult cu petrecerea weekendurilor împreună încât o zi fără ea părea destul de... diferită ? Cred că da. Am început să mă plimb pe skateboard și mi-am găsit amicii pe o alee unde erau așezate diferite rampe, iar de pe ea se vedea perfect lacul. Stăteau întinși pe iarbă, la umbra unui copac și discutau despre diferite nimicuri. Când m-au văzut venind, au zâmbit, iar un tip înalt, blond cu ochii verzi, m-a întrebat ce pățisem de arătam în halul ăla. Nu am înțeles ce insinua, așa că am ridicat din umeri și m-am trântit pe iarbă. Aveam chef de puțin lenevit. Stăteam cu capul pe ghiozdan și cu ochii închiși, bucurându-mă de ziua aceea frumoasă. Brusc, cineva mă trage de mânecă, iar eu mă uit automat către Jesse, care își aranja părul blond așa cum îl are Justin Bieber, un cântăreț care mie, personal, nu-mi plăcea deloc. Totuși, îi stătea bine cu freza asta.
-Ce ? Am întrebat enervat.
-Aia nu e Dia ? Îmi răspunse cu o întrebare și mi-a arătat spre o bancă de pe marginea lacului.
M-am uitat în direcția indicată, iar priveliștea m-a făcut să încremenesc. Dia stătea pe bancă cu Nate și se sărutau de mama focului. Se vedea foarte clar cât de implicată era adolescenta și cât de fericită era. Parctic, era în al noulea cer. Stăteam încremenit și îi priveam și am simțit un strop de ură implantându-se în inima mea. Uram să văd așa ceva. Detestam să-mi văd amica într-o asemenea ipostază. Nici nu mai știam dacă eram gelos sau nervos. În mine era un cocktail de sentimente, un mix. M-aș fi dus să o iau pe Dia de acolo cu forța, să o smulg din brațele lui, dar nu puteam face așa ceva. Ea îl iubea cu adevărat. Nu credeam că simțea doar o atracție față de el. Totuși, nu aveam deloc încredere în Nate.
-Ce ai pățit, frate ?
Am tresărit când Jesse m-a atins pe umăr și i-am îndepărtat mâna, de parcă ar fi fost cine știe ce chestie. Apoi, val vârtej, m-am ridicat în picioare și mi-am cules lucrurile, fiind pregătit să plec, dar iarăși o mână mă atinge și mă întreabă cineva ce am pățit.
-Lăsați-mă-n pace ! Am țipat și am plecat pe skate.
Mă comportam precum un copilaș, dar eram prea șocat prentru a-mi da seama. Să-mi văd cea mai bună amică sărutându-se atât de pătimaș cu un tip pe care nu-l suportam. Dar nu cumva fusese vina mea ? Oh, ba da ! Și tot eu mă plângeam. Ironic.
M-am uitat la ceas și am văzut că era aproape trei. Nu aveam chef să mă duc acasă și nici în parcul ăsta nenorocit nu mai doream să rămân. De ce aș mai fi stat ? Cu fiecare secundă în plus, riscam să văd doi porumbei sărutându-se cu atâta înflăcărare. Mă tot întrebam unde să mă duc când, m-am hotărât să mă duc la barul Hellsmile. Aveau băuturi destul de bune și acolo eram sigur că nu aveam să mă întâlnesc cu cineva cunoscut. În plus, era și aproape de parc și n-aveam mult de mers. Am pornit la drum, mergând repede pe skateboard pe aleile pline de oameni și copii. Când am ieșit din parc, am traversat o stradă și am cotit la dreapta. Pe aleea lăturalnică pe care mă aflam, am văzut mulți cerșetori, drogați și oameni ce mai aveau puțin și omorau orice persoană ce le ieșea în cale. Eram vag surprins fiindcă, de ultima dată când am fost la acest bar, zona se distrusese total. Am parcurs repede drumul până la o ușă neagră, plină cu stickere, și am deschis-o, intrând rapid înăuntru. Mirosul de fum de țigară mi-a învăluit nările și m-a făcut să tușesc inițial, dar m-am obișnuit rapid. Am coborât câteva trepte din lemn, care scârțâiau și mai aveau puțin și se prăbușeau. Camera principală a barului era mare, cu pereții negri și lumina scăzută. Era mult zgomot, combinat cu muzica metal care se auzea foarte tare. M-am îndreptat spre bar, bărbatul uitându-se chiorâș la mine. Își trecu limba peste piercingul său din buză, într-un gest lașciv. Începeam să mă întreb dacă barmanul nu era cumva gay. Am cerut o bere rapid și i-am aruncat o hârtie pe bar.
-Poftim, păpușel, mi-a spus întinzându-mi sticla și o țigară.
Le-am luat și m-am așezat pe un scaun cât mai departe de el. Am luat o înghițitură din bere și mi-am aprins țigarea. Sincer să fiu, nu mai fumasem de mult timp fiindcă acela fusese un obicei prost pe care-l practicam numai când mă enervam sau eram supărat. După primul fum, am simțit cum o senzație caldă îmi învăluie trupul și mintea a încetat să-mi mai funcționeze la aceeași capacitate. Totuși, n-am suspectat nimic și am continuat să fumez și să beau. Un tip s-a așezat pe scaunul de lângă mine și a privit cu ochii mari țigarea pe trei sferturi terminată.
-Ce ? Am întrebat nepoliticos.
-E un joint. Dă-mi și mie.
Mi-a smuls țigarea din mână și a început să tragă din ea. Se vedea clar că îi provoca o bucurie totală, că-i plăcea enorm. Instinctul m-a sfătuit să mă dau înapoi, să mă îndepărtez de tipul acela pentru că mi se părea puțin cam periculos. Cu coada ochiului, l-am văzut pe barman, ce zâmbea saisfăcut, iar mutra lui m-a făcut să-mi amintesc că el mă drogase. Mă întrebam de ce dorise asta, dar răspunsul mi-a fost evident. Ce bărbat cu apucături de gay nu ar profita de un tip care pare cam zdruncinat și neatent ? Barmanul ar face categoric asta !
-Băiețelule ! A țipat barmanul, făcându-mi cu mâna.
Creierul, care nu mai funcționa așa bine, a început să-mi zvâcnească, în timp ce mă gândeam ce aș putea face. Aveam două alternative, dar, prima dată, trebuia să plec cât mai repede de acolo ! Am luat-o spre ieșire, cu pașii mari și legănați, târând ghiozdanul și skateul după mine. Auzeam șușotelile persoanelor din bar, dar nu înțelegeam ce spuneau. Semănau cu un murmur îndepărtat. Am scos telefonul în timp ce urcam treptele și am apăsat o tastă la nimereală, sperând ca pe aceea să fie la apelare rapidă Jesse. Când a intrat căsuța vocală, i-am lăsat un mesaj rapid și scurt.
-Am probleme. Vino la barul Hellsmile.
Apoi am închis telefonul și am împins ușa de la ieșire cu mâna. Nu m-am întrebat de ce nu răspunsese persoana care, credeam eu, era Jesse, dar nici nu-mi păsa. Capul îmi vâjâia și abia puteam să-mi mai controlez corpul. Am început să merg spre ieșirea de pe aleea lăturalnică, știind că oamenii vagabonzi m-ar fi putut ataca oricând, mai ales în starea aceea. Îmi târșâiam picioarele pe asfalt și eram lipit pe jumătate de un zid. Dacă nu m-aș fi sprijinit de ceva, aș fi căzut morman pe jos. Când am ieșit de pe strada lăturalnică, m-am sprijinit cu spatele de zidul din piatră, rece și m-am prăbușit pe jos, lăsându-mi capul pe genunchi. Nu mă mai puteam mișca deloc, iar creierul nu voia să gândească ceva. În gând, mă înjuram că nu fusesem deloc atent și că fusesem drogat așa ușor.
O voce din cap îmi șoptea neîncetat că fusese o tâmpenie faptul că am sunat pe cineva ca să mă recupereze. Toți prietenii mei știau că ocazional mai beam o bere, dar niciodată n-au știut că am fumat. Dacă ar auzi că am fumat un joint azi – deși accidental – ar face mult scandal. Sincer, și eu eram puțin șocat de ce făcusem. Și totuși, eu pe cine sunasem ? Dacă îl chemasem pe Jesse, era destul de bine fiindcă și el era băiat și ar fi înțeles mai ușor, iar dacă erau alți prieteni băieți, era la fel. Dar dacă am sunat-o pe Diana ? Oare cum ar fi reacționat ? Și, mai important, nu știam ce motiv i-aș fi dat pentru care am ajuns în halul ăla.
Nu știam cât timp a trecut de când stăteam așa, pe stradă, pe jumătate adormit. Am simțit două mâini atingându-mi brațele și am simțit un parfum foarte familiar, iar o voce cunoscută, subțire, de fată mi-a spus ceva ce n-am putut înțelege.