20-04-2009, 09:59 PM
So...m`am apucat de un nou fic:d...:-s e ceva mai diferit. Sper sa va placa. Astept comentarii...Enjoy!:)
Capitolul 1: Iubire
Citesc cu mandrie ultimul cuvant scris in jurnalul meu: �iubesc�...nu m-am lasat influentata asa usor si am scris mai departe:
�....m-am indragostit cu adevarat!...chiar nu stiu cum s-a intamplat...la pretentiile mele, cred ca si tipul este pe masura...ce tot spun...e perfect!�
Nu am mai apucat sa scriu. A fost intrerupta de enervanta mea sora...
-Alyssa!...te cheama mama.
-Mincinoaso!
-Nu mint, chiar te cheama.
-Daca nu iesi din camera mea intr-un minut...
-Ce o sa-mi faci? Chemi politia? Ha! Sunt sora ta, nu ai ce sa faci. Obisnuieste-te.
Apoi s-a asezat in patul meu amuzata si indignata ca nu puteam s-o sufar.
-Da-te jos si iesi afara, zgatie ce esti!...
-Nu vreau.
Am privit-o sfidator, am privit-o in modul acela in care mereu ceda...cu superioritate, furie, si cu ura. Iubeam cand ea credea ca o urasc, dar era sora mea, si de fapt o iubeam. Spre deosebire de mine, ei ii placea caldura si soarele, eu insa ador ploaia si frigul. Sunt o fire independenta si puternica, dominatoare, increzatoare, o fire care nu se lasa nicioadata infranta, care nu cedeaza usor. Uneori sunt rece, alteori sunt foarte incapatanata. Imi place sa fac numai cum vreau eu si atat. Sunt genul de persoana care nu crede in iubire...cel putin nu credeam pana saptamana trecuta, cand mi s-a intamplat cel mai mare miracol: m-am indragostit!
Spre deosebire de mine, sora mea, Anne e genul de fata care adora caldura, iubirea...este genul de fata vesela si plina de energie, eu fiind mai melancolica si mai linistita...nu era rea, dar ii placea sa ma enerveze cum imi placea si mie...
Toate certurile noastre au inceput de cand tata a murit. Noi am suferit cel mai mult. A fost o perioada grea, iar pe tema asta am inceput sa ne stricam relatia. Evident, acum nu vad cum ar aduce certuri acel subiect, dar atunci eram mici, si odata ce am inceput, am facut din asta o pasiune....
...Asa cum credeam, a cedat si a plecat.
Nu am mai avut chef sa scriu in jurnal, asa ca m-am intins in pat si am cautat un film la televizor.
Din fericire am gasit unul cu Nicole Kidman, actrita mea preferata. Filmul il mai vazusem si imi placea la nebunie. El se numea �Moulin Rouge�. Este o poveste de dragoste pe care o consider speciala. Nu m-as plictisi niciodata de el. Era deja inceput, dar nu de mult. Dupa cca cinci minute telefonul imi vibra in buzunar, eu tresarind un pic. Era un mesaj de la Bobby, iubitul meu: �Buna pisy. Nu ai chef sa mergi nicaieri in seara asta?�.
In momentul acela nimic nu mai conta, nu mai conta �Moulin Rouge�, pozitia mea comoda de pe canapeaua alba...bataile inimii mi se accentuara, simteam fluturasi in stomac.
M-am ridicat, mergand grabita inspre dresing, cautand disperata ceva frumos, extravagant, dar si elegant. Mi-am dat seama ca nu stiam unde vom merge. Mi-am scos micutul telefon negru din buzunar si i-am raspuns grabita la mesaj: �Ba da, chiar am chef. Alege tu unde.�
Dupa foarte putin timp veni si raspunsul: �Vreau sa mergem la un film.�
Nu ma asteptam la asta. De obicei obisnuia sa ma scoata prin cluburi, baruri...
Confuza, am cautat o tinuta eleganta si distinsa. Nu vroiam sa ies prea mult in evidenta.
Dupa ceva timp m-am hotarat sa nu fiu chiar atat de eleganta, pentru ca dupa stilul lui nu ma ducea la un asemea film.
Am gasit o pereche de pantaloni negri stramti, pe care i-am luat cu o bluza mov, care lasa sa mi se vada spatele intr-o anumita masura. Mi-am lasat desfacut parul blond, si m-am machiat cu rimel. Obisnuiesc sa fiu discreta.
Mi-am mai verificat odata ultimul mesaj, unde uitasem sa citesc ora intalnirii. Intarziasem cu o jumatate de ora. Ma astepta in fata casei mele. M-am grabit, gandindu-ma sa nu il las sa astepte prea mult. M-am incaltat in adidasii albi, carora le atasasem sireturile mov si am iesit.
Afara ma astepta un baiat ale carui trasaturi erau perfecte. Ochii sai negrii sclipeau, privindu-i insistent pe ai mei, verzi-albastrui.
Stralucea in noapte exact ca un inger!
Capitolul 1: Iubire
Citesc cu mandrie ultimul cuvant scris in jurnalul meu: �iubesc�...nu m-am lasat influentata asa usor si am scris mai departe:
�....m-am indragostit cu adevarat!...chiar nu stiu cum s-a intamplat...la pretentiile mele, cred ca si tipul este pe masura...ce tot spun...e perfect!�
Nu am mai apucat sa scriu. A fost intrerupta de enervanta mea sora...
-Alyssa!...te cheama mama.
-Mincinoaso!
-Nu mint, chiar te cheama.
-Daca nu iesi din camera mea intr-un minut...
-Ce o sa-mi faci? Chemi politia? Ha! Sunt sora ta, nu ai ce sa faci. Obisnuieste-te.
Apoi s-a asezat in patul meu amuzata si indignata ca nu puteam s-o sufar.
-Da-te jos si iesi afara, zgatie ce esti!...
-Nu vreau.
Am privit-o sfidator, am privit-o in modul acela in care mereu ceda...cu superioritate, furie, si cu ura. Iubeam cand ea credea ca o urasc, dar era sora mea, si de fapt o iubeam. Spre deosebire de mine, ei ii placea caldura si soarele, eu insa ador ploaia si frigul. Sunt o fire independenta si puternica, dominatoare, increzatoare, o fire care nu se lasa nicioadata infranta, care nu cedeaza usor. Uneori sunt rece, alteori sunt foarte incapatanata. Imi place sa fac numai cum vreau eu si atat. Sunt genul de persoana care nu crede in iubire...cel putin nu credeam pana saptamana trecuta, cand mi s-a intamplat cel mai mare miracol: m-am indragostit!
Spre deosebire de mine, sora mea, Anne e genul de fata care adora caldura, iubirea...este genul de fata vesela si plina de energie, eu fiind mai melancolica si mai linistita...nu era rea, dar ii placea sa ma enerveze cum imi placea si mie...
Toate certurile noastre au inceput de cand tata a murit. Noi am suferit cel mai mult. A fost o perioada grea, iar pe tema asta am inceput sa ne stricam relatia. Evident, acum nu vad cum ar aduce certuri acel subiect, dar atunci eram mici, si odata ce am inceput, am facut din asta o pasiune....
...Asa cum credeam, a cedat si a plecat.
Nu am mai avut chef sa scriu in jurnal, asa ca m-am intins in pat si am cautat un film la televizor.
Din fericire am gasit unul cu Nicole Kidman, actrita mea preferata. Filmul il mai vazusem si imi placea la nebunie. El se numea �Moulin Rouge�. Este o poveste de dragoste pe care o consider speciala. Nu m-as plictisi niciodata de el. Era deja inceput, dar nu de mult. Dupa cca cinci minute telefonul imi vibra in buzunar, eu tresarind un pic. Era un mesaj de la Bobby, iubitul meu: �Buna pisy. Nu ai chef sa mergi nicaieri in seara asta?�.
In momentul acela nimic nu mai conta, nu mai conta �Moulin Rouge�, pozitia mea comoda de pe canapeaua alba...bataile inimii mi se accentuara, simteam fluturasi in stomac.
M-am ridicat, mergand grabita inspre dresing, cautand disperata ceva frumos, extravagant, dar si elegant. Mi-am dat seama ca nu stiam unde vom merge. Mi-am scos micutul telefon negru din buzunar si i-am raspuns grabita la mesaj: �Ba da, chiar am chef. Alege tu unde.�
Dupa foarte putin timp veni si raspunsul: �Vreau sa mergem la un film.�
Nu ma asteptam la asta. De obicei obisnuia sa ma scoata prin cluburi, baruri...
Confuza, am cautat o tinuta eleganta si distinsa. Nu vroiam sa ies prea mult in evidenta.
Dupa ceva timp m-am hotarat sa nu fiu chiar atat de eleganta, pentru ca dupa stilul lui nu ma ducea la un asemea film.
Am gasit o pereche de pantaloni negri stramti, pe care i-am luat cu o bluza mov, care lasa sa mi se vada spatele intr-o anumita masura. Mi-am lasat desfacut parul blond, si m-am machiat cu rimel. Obisnuiesc sa fiu discreta.
Mi-am mai verificat odata ultimul mesaj, unde uitasem sa citesc ora intalnirii. Intarziasem cu o jumatate de ora. Ma astepta in fata casei mele. M-am grabit, gandindu-ma sa nu il las sa astepte prea mult. M-am incaltat in adidasii albi, carora le atasasem sireturile mov si am iesit.
Afara ma astepta un baiat ale carui trasaturi erau perfecte. Ochii sai negrii sclipeau, privindu-i insistent pe ai mei, verzi-albastrui.
Stralucea in noapte exact ca un inger!
destiny is for losers. it's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.