Cel iubit [+18]

[σχуgєη]

Helău! De mult mă roade o nouă idee de fic şi de-abea azi am decis să-l încep. E primul yaoi "serios" şi eu sper să fie cât de cât ok...XD
Ştiu, titlul e puţin anost, dar mi s-a părut potrivit.
Capitolele sunt mici, dar asta pentru că...aşa m-am obişnuit. XD
Anyway, nu mai vorbesc mult că ştiu că vă plictisesc.:]]

Tip critică permisă: Orice fel de critică.


Åžtiu, numele nu se potrivesc cu locul de unde sunt cei din imagine, dar...asta e. :]]
Personaje principale:
Horaţiu Pamfil- Horaţiu=cel iubit
http://i51.tinypic.com/2u43b7r.jpg

Cezar Liveo- Caesarius= ÅŸeful.
http://i52.tinypic.com/2r7se4h.jpg

Personaje secundare:
Alexein Brown- Alexein= a apăra, a veni în ajutor. Are un rol foarte important în fic, va fi "îngerul păzitor" al lui Horaţiu.
http://i56.tinypic.com/30iyy6u.jpg




I.Ia-mă, iubeşte-mă, adoră-mă!

Profită de a mea existenţă evanescentă şi fă-mă al tău! Ignoră puritatea ce zace adânc în acea cameră colbuită de sufletul meu, ignoră-mi trecutul inocent, concentrează-te doar pe ceea ce stă la bază: plăcere.

Îi mângâi talia şi îl privesc în ochi. Obrajii îmbujoraţi, buzele între-deschise, ochii înceţoşaţi trădează plăcerea ce îi provoacă fiori. Îi suflu în ureche, muşcându-l de lob şi coborând mai jos, pe gât. Îi aud fiecare geamăt, oricât de fără vlagă ar fi, fiecare oftat de plăcere. Îi îndepărtez pantalonii descheiaţi şi îi mângâi coapsele, pe parcurs ce buzele mele îi răsfaţă abdomenul. Tresare când îmi strecor mâna în boxerii lui şi îmi prinde câteva şuviţe de păr, împingându-mă cu capul în jos. Zâmbesc ştrengăreşte şi îi muşc bata boxerilor, trăgând de ea până îndepărtez ultimul articol rămas între noi doi, între corpurile noastre şi între plăcerea ce urma a o simţi.
Trec o dată cu limba peste el, ca mai apoi să încep să muşc, să ciupesc, să sug şi toate doar pentru ai provoca lui plăcere. Duc un deget la intrarea în el şi apăs uşor, făcându-l să se ridice de parcă ar fi stat pe ace şi de-abia acum a observat. Îl privesc debusolat şi chicotesc uşor când îi observ roşeaţa din obraji. Îşi ia boxerii pe el şi se trânteşte cu capul pe pernă, oftând. Casc plictisit şi mă ridic de pe pat, aprinzându-mi o ţigară şi punându-mă lângă el, complet gol.
-Asta face patru sute şi un zece la mate. rostesc, trăgând lacom din ţigară.
-Ieri a fost trei. spune revoltat, ridicându-se. Îl privesc ridicând o sprânceană, iar el îşi coboară privirea de pe chipul meu asupra bazinului. Pentru ce zece la matematică? Data trecută tot la materia asta ai cerut.
-Vreau să-mi iasă media nouă. spun, ridicând din umeri.
Mă prinde de încheietură şi îmi ia ţigara, stingând-o.
-Te vreau sănătos, deci fără ţigări. şopteşte, trăgându-mă peste el.
Îi zâmbesc dulce, ducându-mi mâinile în părul lui.
-Atunci ia-mă, iubeşte-mă, adoră-mă!
-Şi asta cât e?


II.Diseară, tot patru sute.

Merg alene pe trotuarul aglomerat, ignorând rapiditatea cu care trece timpul şi faptul că peste cinci minute începe ora. Privesc fiecare chip pe care oboseala şi-a pus amprenta, posesoarele lor mergând în pas alert, îndreptându-se, probabil, spre locul de muncă. Mă dezgustă toată această zarvă provocată de bani, de bunurile materiale de care au nevoie oamenii. Casc, neobosindu-mă să duc mâna la gură, cum un individ politicos ar face şi înjur, mai în gând, mai cu voce tare, semaforul ce nu pare că avea de gând să îmi permită să trec.
-Cincizeci şi nouă, cincizeci şi opt, cincizeci şi şapte...zero.
Zâmbesc şiret şi trec cu mâinile în buzunar, ignorând vorbele dulci adresate de către şoferi, ajungând, într-un sfârşit, în curtea liceului. Urc scările, la fel de liniştit ca până acum şi intru în baia băieţilor, privindu-mă în oglindă. Chipul palid, încadrat de părul brunet, ochii negri şi limpezi, buzele pline... Mereu am fost mândru de trăsăturile mele fizice şi nu am negat niciodată faptul că arăt bine. Mai trag o privire spre ţinuta mea formată din cămasă albă descheiată la primii doi nasturi, o cravată ce niciodată nu stă aşezată cum trebuie, sacou şi jeansi negri cu câteva tăieturi ici-colo şi mă îndrept mulţumit spre clasă.
Apăs pe clanţă şi intru, aşezându-mă în prima bancă de la geam.
-Domnule Pamfil, cum de ne onoraţi cu prezenţa? întreabă Alexein, profesorul de istorie şi totodată dirigintele meu. Mă uit la el, abţinându-mă cu greu să nu râd. Încearcă să pară supărat, indignat, dar pot citi clar în ochii lui dorinţa sa de a mă săruta chiar acum, de faţă cu colegii mei.
-Uh, mă gândeam că vă este dor de mine. răspund, arătându-i discret limba.
Chicoteşte şi se întoarce la lecţie, dar nu înainte de a-mi spune să-mi cobor picioarele de pe masă şi să încep să notez în caiet ce dictează. Scot o foaie şi un pix albastru şi încep să mâzgâlesc demenţial suprafaţa albă, ce în puţin timp este acoperită de linii întortocheate şi pierdute...asemeni gândurilor mele.
Clopoţelul sună de pauză, iar elevii oftează uşuraţi, ieşind din încăpere. Dau să mă ridic din bancă, dar mâna puternică a lui Alexein mă opreşte. Zâmbesc şi îl prind de încheietură, trăgându-l peste mine.
-Şi mie mi-a fost dor de tine, domnule! spun,ironizându-l. Îl amăgesc puţin trecându-mi buzele peste ale sale, prinzându-i fesele în palme.
-Stai, poate ne vede cineva! şopteşte, ridicându-se.
-Şi? ridic o sprânceană şi îl prind de talie, trăgându-l spre mine.
Ştiu, e periculos ceea ce facem. Dacă cineva ne prinde, el e dat afară.
Mă priveşte rugător, parcă cerându-mi doar din semne să înţeleg că, deşi ar vrea să sară acum pe mine, nu se poate. Zâmbesc dulce şi mă ridic, şoptindu-i un “Diseară, tot patru sute.” la ureche şi ieşind.
Studiindu-mi atent converşii, mă izbesc de o persoană şi rostesc un “Uită-te pe unde mergi!” fără vlagă, neoprindu-mă din mers şi încă studiindu-mi încălţările, deşi conştient că eu fusesem cel care nu era cu picioarele pe pământ.

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Bun, am trecu si eu pe aici. Sicer, nu te supara pe mine nu ma incitat titlul, dar stiu din propria experienta cum e cand tu mucesti si nimeni nu-ti da un comm, dupa ce tu ai mucit atat. Pot s-o numesti cum vrei chiar si mila, pana la urma cam asta am fost prima data. Dar dupa ce am vazut cum descrii, ce este in ficul tau ceva s-a schimbat in mine, imediat am vrut sa stiu mai mult. Acum ma bucur ca mi-am invins lenea si am inceput sa citesc ficul tau, pot spune ca va iesi ceva frumos din el, mai ales ca ai inceput bine, si mai lasat sa salivez. Sa vedem...:-? Nu am vazut greseli de ortografie si nici de exprimare asta e bine pentru tine, dar ai grija sa nu o ies ca capitolul nu trebuie recitit si chestii din astea. Ideea in sine imi place, nu e ceva nou sa aiba legatura cu scoala si cu cineva important din ea, dar e ceva nou pentru mine, mai ales ca pentru mine e primul yaoi in acest gen. Imi place mult cum te descuri, so tine tot asa si adu nextu' repede sa vad ce se intampla.
Si sa ma anunti cand pui nextul! :bye:

[.Dudiii]

Am vrut sa-l citesc de aseara, pentru ca...normal m-au atras personajele :"> Rusine sa-mi fie ca nu l-am citit >.<
Gata! Din prima ne-ai luat cu scene fierbinti :]] Arunca hainele pe unde apuci si la treaba :]]
Waaa un bad boy pe care il iubesc pana si profesorii O__o ceva nou, nou, nou si formidabil ^_^
Imi plac cum descri unele scene, sincer la inceput ma uitam crucis si nu intelegeam din perspectiva cui vorbesti, apoi mi-a spus "Stai mah asa, ca Horatiu este personajul principal" :]]
Acum o sa incep sa-mi trag concluzii, cum fac deobicei >> Cumva persoana de care s-a lovit e...e....eee....e viitoare persoana de care se va indragosti? Adica o fi el frumos si ofera placeri carnale formidabile, dar trebuie sa se indragosteasca, in plus asta prespupun ca este si tema formului :D
Mult succes sweetheart, astept un next male, male si plin de aventuli <3

[Rain]

Hello :3

Am trecut pe aici pentru ca m-a atras titlul si numele/ pozele personajelor. Ei bine, titlurile capitolelor m-au atras si ele, la fel si ca ai pus semnificatia numelor acolo. Pentru inceput ficul pare promitator, deci ma tin de citit. Eu de obicei daca primul capitol nu imi place, nu las comentariu si nici nu mai continui sa citesc… Dar aici e cu totul alt ceva. O sa il continui sigur, sper ca si tu vei face la fel ^^
Imi place felul in care descrii totul. Nu folosesti prea multe figuri de stil, dar inteleg exact ce vrei sa spui. Pe langa naratiune si descriere, nici dialogul nu e mai prejos, ba chair acest mod de expunere este preferatul meu din ficul tau pentru ca apare acolo unde trebuie si nu e niciodata prea mult sau prea putin ( cel putin impresia asta o am din primul capitol) .
Nu mi-am facut cine stie ce pareri, dar pot intelege ca yaoi-ul se formeaza intre un elev si profesorul de istorie. Myamy! Deja ma ling pe buze cand ma gandesc la asta =P~
Anyway, sper ca in capitolele urmatoare sa dai mai multe detalii despre personaje, caci pentru mine asta conteaza destul de mult ( sau poate vrei sa fie un mister… de ce nu ? :-?? )

Vreau doar sa te felicit si sa te incurajez sa continui ficul pentru ca mie ( si nu numai mie xD ) imi place. Bafta in continuare si multa inspiratie! Astept nextul ^^

[Addeh]

Ohohoh, yaoi.. b-) God, plănuiam să trec mai devreme pe la acest fic, dar am avut o lene foarte dureroasă. Şi să înţeleg că acesta este primul tau fic yaoi ? Pentru că, dacă e aşa, îţi spun că ai făcut o treabă bună. ^^
Mai întâi, admir felul tău de a scrie, căci eu una, n-am văzut nicio greşeală, fie ea de tastare sau de eu-mai-ştiu-ce. * laughs * O singură chestie am de zis şi o să încep cu un exemplu :
" -Vreau să-mi iasă media nouă. spun, ridicând din umeri. " - nu e nevoie să pui punct. Uite, cred că e mai bine aşa : " -Vreau să-mi iasă media nouă , spun, ridicând din umeri. ".
Şi am mai văzut astfel de greşeli la dialog, în rest, cum am mai spus, impecabil. <33
Revenind... Mi-a plăcut la nebunie cum ai început capitolul, şi anume cu acest rând care pe mine una, m-a fermecat. :

Profită de a mea existenţă evanescentă şi fă-mă al tău!

Doamne ! :X Cât de frumos a sunat ! Îţi spun, sincer, că te pricepi la descriere. Iar faza cu acei patru sute,... * gooooood * * lovely *. Pe scurt, aştept următorul capitolu. Succes ! Baftă muuultăăă ! :X

[σχуgєη]

TeoYaoi, sper ca mai încolo să-mi comentezi ficul nu din milă, ci din plăcere. Mulţumesc de comentariu, apreciez! Te voi anunţa. ^^

.Dudiii, mersi de comentariu. :] Sincer, mă gândeam că am făcut un rău că "v-am luat cu scene fierbinţi", dar vroiam şi încă vreau ca personajul principal, Horaţiu, să nu fie chiar întruchiparea cuminţeniei şi a naivităţii. Mi-l imaginez mai...la polul celălalt.:]]

◄Ḟani►, yaoi-ul momentan se formează între un elev şi profesorul său. Pe parcurs se va schimba puţin situaţia. xd Mă bucur că ţi-a plăcut!

Certhy., mulţumesc de sfat. A fost binevenit şi voi ţine cont de el.:]

Next-ul îl voi aduce vineri sau sâmbătă. :] Mulţumesc încă o dată de comentarii! <3

[σχуgєη]

Am venit cu continuarea. Scuzaţi întârzierea, dar ştiţi voi...lenea asta. :]] Sper că următoarele capitole vor fi bune, pentru că le-am scris în grabă şi fără nici un pic de imaginaţie. :]]

III. Jurnalul ce mă iubeşte...

Ajung în curtea liceului şi mă îndrept spre spatele acestuia, scoţându-mi din buzunar pachetul de ţigări.
-Frate, iar mi-am uitat bricheta la Alex! şoptesc indignat şi privesc în jur, căutând pe cineva căruia să-i cer un foc. Mă aşez pe asfalt şi rup ţigara în jumătate, împrăştiind tutunul pe pantaloni şi începând să mă joc cu degetul prin el. Un zgomot mă trezeşte din jocul meu mult prea interesant şi distractiv şi privesc spre sursă, scuturându-mi pantalonii.
-Hey, `Aţiu! îmi spune fata, zâmbind copilăreşte.
-Ţi-am spus să nu-mi mai zici aşa, mârâi uşor, studiind-o. Tatyana e o fire copilăroasă şi săltăreaţă, deseori scoţându-mă din sărite cu comportamentul ei infantil. Părul roşcat şi ochii verzi probabil că au fost trăsăturile care m-au atras cel mai mult la ea, fiind una dintre puţinele fete din liceu cu aceste caracteristici. O văd cum scoate o brichetă şi o ţigară din buzunar şi se aşază lângă mine.
Zâmbesc amuzat şi îi iau bricheta din mână.
-Unde ai fost toată viaţa mea? o întreb, aprinzându-mi o altă ţigară din pachet.
-La ora de mate, torturată de moşul ăla de Leon. De unde păstaia mea vroia să ştiu că tema îmi trebuie azi?!
Îmi dau ochii peste cap, renunţând la orice adjectiv ce ar putea să o jignească pe fată şi îmi îndrept privirea spre cer.
Sunetul clopoţelului o face pe fată să tresară, iar eu chicotesc amuzat. O prind de mână, ea fiind gata să se ridice şi să meargă la ore şi, cu o privire rugătoare, o rog să îmi ţină de urât ora asta.
-Nu mergi la oră? mă întrebă, stingându-şi ţigara.
-Am sportul.
Mă priveşte pentru o secundă şi izbucneşte în râs, făcându-mă să mă uit la ea ca la OZN-uri. Încă nu m-am obişnuit cu felul acesta al ei de a fi.
-Dacă mai chiuleşti mult de la sport, o să devii obez, îmi spune printre râsete, ajungând să se ţină de burtă.
Îmi sting ţigara şi o arunc undeva pe lângă mine, prinzând-o pe roşcată de încheietura mâinii stângi şi trăgând-o peste mine.O prind de obraji, ce căpătară o nuanţă rozalie şi îi aplic un sărut copilăresc pe buze, zâmbindu-i, apoi, uşor.
-Ce-a fost asta? mă întreabă fata, dezamăgită. Tu, marele gigolo, doar de atât eşti în stare?
-Mai taci! îi spun, râzând şi o împing de pe mine.
-Cum îţi mai merge cu Alexein? Ai mai crescut preţul?
-Patru sute...
Observ cum mă priveşte uimită, dar dă din cap în semn aprobativ şi se sprijină de perete. Taty e una dintre puţinii prieteni care ştiu cu ce mă ocup şi, totodată, singura care nu îmi spune că ceea ce fac e greşit, deşi sunt sigur că mi-ar zice-o. Cred că unul dintre motivele pentru care încearcă să nu mă supere e că mă place, lucru ce mi l-a spus la început de an. De atunci am devenit mult mai apropiaţi şi am început să-i povestesc despre viaţa mea. Tatyana e un fel de jurnal pentru mine. Jurnalul ce mă iubeşte...

IV.Mucos zici?!

Tatyana a plecat acum câteva minute, cu scuza că trebuie să găsească pe cineva de la care să copie tema la română. Măcar îşi dă interesul.
Mă ridic şi mă întind uşor, ca o pisică, pentru a-mi dezmorţi corpul şi mă îndrept spre clasă cu mâinile în buzunar. Îmi ridic privirea de pe parchet şi privesc spre uşa ce duce spre clasa mea, din care se auzeau ţipete şi şuşoteli. Deschid uşa calm, dând de un adevărat spectacol: Dante, colegul meu de bancă, este lovit de un tip brunet, probabil din anii mai mari. Îl prind pe brunet de mână, întorcându-l şi dându-i un pumn în stomac, făcându-l să se dea cu câţiva paşi în spate.
-Ce ipocriţi sunteţi! Vreţi să vă distraţi doar voi? întreb, adresându-mă colegilor, dar privirea fiindu-mi aţintită asupra băiatului.
-Horaţiu, nu te băga! Te rog, şopteşte Dante, vlăguit de puteri, încercând să se ridice de pe podea, sprijinindu-se de catedră.
-Ascultă-ţi prietenul şi nu te băga, mucosule!
Îl privesc din nou pe tip, de data asta cu nervii întinşi la maxim şi mă îndrept spre el, cu gândul să-i mai aplic o lovitură. Mă prinde de încheietură şi îmi întoarce mâna la spate, provocându-mi dureri groaznice în zona de care acesta mă strânge. Zâmbeşte sarcastic şi eu încerc să mă eliberez din strânsoarea dureroasă, dar tot ceea ce reuşesc este doar să-i mai aduc un zâmbet pe faţa dobitocului ăstuia. Îşi îndreaptă privirea spre Dante şi îi spune să-l urmeze. Îmi dă drumul la mână, iar cei doi pleacă din clasă, lăsându-mă acolo. Îmi masez încheietura şi ies în grabă pe uşă, căutându-i pe cei doi. Într-un sfârşit îi găsesc la baie, Dante tremurând într-un colţ, iar brunetul fiind gata să-l lovească. Îl împing cu piciorul, iar acesta se trânteşte de perete, privindu-mă nervos.
-Băiete, te joci cu focul, îmi spune pe un ton jos, privindu-mă de sub bretonul rebel.
-Asta vroiam şi eu să-ţi zic.
Îi zâmbesc inocent şi îl prind de umăr, lovindu-l în stomac. Îmi pune piedică şi cad pe gresia rece, lucru ce mă face să scot un geamăt de durere. La rându-mi, îl trag de piciorul stâng şi îl fac să cadă peste mine, punându-mi genunchiul în dreptul comorii lui. De aici începe o adevărată bătaie, Dante încercând să ne despartă, reuşind doar să se aleagă cu câteva înjurături şi o palmă.
Aşa am ajuns în biroul directorului, împreună cu tipul brunet pe care am aflat că îl cheamă Cezar.
-Of, v-aţi găsit?! întreabă directorul, punându-şi mâinile în cap. De când domnişorul Pamfil a venit în acest liceu, m-am rugat ca voi doi să nu vă întâlniţi niciodată. Sincer, mă aşteptam să daţi foc la şcoală sau, ştiu şi eu, să ucideţi o profesoară. Dar să vă bateţi...niciodată. Voi doi sunteţi ca nişte picături de apă!
ÃŽl privesc dezgustat pe Cezar ÅŸi spun repede:
-N-am nimic în comun cu arătarea asta.
-Mucosule, o să...
-Nu mă mai fă mucos, strig, făcându-l pe director să sară de pe scaun.

[Sasha.]

Buna! Ei bine, acum ti-am citit si eu cpitolele postate si imi place, e chiar dragut ficul. Ceea ce ma incanta cel mai mult e ca ideea e foarte originala. Ah, si-mi mai plac si numele personajelor:>:> foarte bine alese;)
Pai... greseli de tastare n-am vazut si nici nu cred ca au fost, sincer. Ma incanta faptul ca scrii cu diacritice[ si eu o faceam, dar, eh... lenea asta:))]
Despre naratiune, descriere si dialog n-am nimic rau de spus.
Pai... cam atat. Abea astept continuarea sa vad ce-ti mai trece prin cap.
Ne vedem la urmatorul capitol[sper...:))] :*

[.Dudiii]

Asa...deci uite-ma din nou :]] Ai intarziat :-w defapt si eu am intarziat T_T
Bai..pui niste titluri la capitole asa de simple si totusi atata de complexe, ador lucrul asta <3
Mucos zici?! :]]
Cezar si Horatiu deja se inteleg perfect, daca prin cuvantul perfect vreau sa spun "bataie, K.O., ura, dusmanie" :| :]] Altfel nu cred as putea spune.
Bine, eu iar imi dau cu parerea si nu e deloc asa de "bine"precum spun xD Dar eu cred ca va fi un trio, referindu-ma la Cezar il place pe Horatiu si invers, iar Alexein[ care inca n-a aparut] il place pe Horatiu :-? Eh...vad eu in capitolele viitoare.

Mult succes sweetie >;d<

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Mersi ca mai anuntat sweety. In primul rand vreu sa-mi cer scuze, daca tu mai crezi ca inca mi-e mila de tine? Ti-am zis-o si data trecuta si ti-o mai zic si acum. Dupa ce am citit primul capitol mi-am schimbat parerea, oricum toate ficurile pe care le citesc, le citescpentru ca-mi plac, daca nu mi-ar fi placut du l-as mai citi. Daca nu mi-ar fi placut nici nu stiu daca as fi comentat. Dar uite ca sunt aici si sunt mai serioasa decat oricand. (neah, nu prea cred :))) Sti ce-mi place la tine? Ca ai multa actiune si nu o grabesti, cel putin mie asa mi se pare. Ador faptul ca a aparut deja conflicte, ma si gandesc ca Cezar ar fi vrut sa-l violeze pe Dante; asta sau is eu prea perversa :-?. Sincer imi cer mi de scuze daca te-ai suparat pe mine, dar sa sti ca e un fic superb si daca te descurci la fel de bine vei avea mult succes. Greseli nu am vazut, dar nici nu ma intereseaza. Astept mult sa vad ce se intampla.
Now, because I am serious and pervent I must go in the dark and open the light. Adica ma duc sa-mi felicit iubitul ca a terminat clasa a 8-a, pana atunci spre sa vi cu nextu' !:]]
:bye: