29-05-2011, 10:42 PM
Ooook!Iata-ma si la primul meu fic yaoi postat vreodata^^.Emotii emotii emotii dar stop!Gluma e gluma iar eu devin serioasa.Sper sa va placa si astept commuri,o sumedenie de commuri,indiferent bune sau rele.Dapz,toate se accepta caci din greseli invata omul^^.Asa ca,va astept si sper sa va placa ;)
Personaje:
Kaito:
Akihiro:
Restul personajelor vor fi postate odata cu capitolul in care vor aparea
CAP. I
’Viata de orfan nu e atat de usoara cum ar crede-o toti.Intr-adevar,ai multa libertate si nimeni nu te cearta atunci cand gresesti insa,cand privesc la ceilalti pusti si ii vad atat de fericiti cu familiile lor,simt un mare gol in mine.Sa ai o mama care sa te inveleasca noaptea si sa-ti spuna un ‘’te iubesc’’ cand ai nevoie,un tata care sa-ti ia aparea cand cineva se leaga de tine si sa te invete cum sa devi un adevarat barbat,toate astea...sunt nepretuite.Nici eu nu am fost orfan din totdeauna,am avut si eu o familie insa nu am apucat sa ma bucur de ea inde’ajuns.Totusi,directorul orfalinatului continua sa-mi repete ca nu sunt decat un bastard,ca am fost abandonat cand m-am nascut insa eu nu-l ascult,nu e decat o gura sparta ce are ceva cu mine.In adancul sufletului meu stiu ca am avut o familie.Poate ca ea e inca acolo undeva,asteptandu-ma sa ma intorc.’’
Asta mi-a spus Kaito atunci cand l-am cunoscut,acum doi ani de zile.Speranta acestui pusti ca avea sa se intoarca la familia lui m-a emotionat profund.Vocea lui atat de subtire,flacara sperantei ce ardea necontenit in ochii lui mari si albastrii,chiar ma facea sa cred ca intr-o zi avea sa se intample asta.Credeam orbeste in el si povestea lui m-a facut foarte curioasa insa,cum timpul zboara si fiecare avem propia soarta pe care trebuie s-o urmam,asa s-a intamplat ca,dupa doi ani de zile de cand Kaito imi spusese acele lucruri pe care vi le-am spus si eu mai sus,fusese adoptat si multe i s’au intamplat.Iar eu,dragii mei prieteni,voi fi cea care o sa va povesteasca totul pana si in cel mai mic detaliu.
Totul a inceput intr-o zi frumoasa de vara cand Kaito implinise varsta de 15 ani.Era un pusti simpatic,cu ochii mari,albastrii,parul blond-caramiziu,a carui personalitate te cucerea imediat.Usor copilaros,Kaito era o adevarata incantare pentru femeile ce lucrau la acel orfelinat,fiind ‘’inocenta intruchipata’’ daca ar fi sa le citez spusele.Asa se intampla ca,in ziua cand Kaito a implinit 15 ani,acesta a fost chemat in biroul directorului sub pretextul ca avea un cadou pentru tanarul sarbatorit.Cum blondinul nostru nu putea refuza a-l vedea pe director,fiind mai mult obligat,acesta se duse,nu cu prea mare tragere de inima,in biroul unde era asteptat.Odata intrat acolo isi atinti privirea spre scaunul pe care statea Dl.Akihiro,un tanar barbat brunet,cu o expresie serioasa,a carui inima de gheata il facea un adevarat insuportabil.Kaito il ura pur si simplu si era un adevarat cosmar pentru el ca sa ajunga in acel birou.De ce?Ei bine,o sa aflati in curand.In Momentul in care Akihiro il zari pe blondin,se ridica de pe scaun,apropiindu-se de el cu aer grav de superioritate,purtand pe chip un ranjet larg.
-Nu ma asteptam sa vi atat de repede.Spuse brunetul ce nu se oprea din a-l analiza din priviri pe Kaito.
-Mda...ce pot spune,imi dau silinta sa fiu punctual.Deci,ce doriti?
-Mai,mai,mai,sti ca nu asa se vorbeste cu cineva mai in varsta decat tine,nu?Spuse in timp ce a ajuns in spatele blondului,punandu-i o mana pe talia subtire.Oare nu ti-au fost de-ajuns atatea lectii pe care ti le-am dat?
Simtindu-se atins de mainile infecte ale brunetului,Kaito tresari si il impinse de langa el
-Cine a avut nevoie de lectiile tale stupide ?Nu ai facut nimic altceva decat sa ma obligi sa o fac cu tine!
Da,asa era.Sarmanul Kaito a fost obligat in mai multe dati sa intretina relatii sexuale cu Akihiro si din cauza asta inima lui era cat un purice de fiecare data cand venea vorba de el.Intre timp,cand Kaito reactionase atat de brutal la atingerea brunetului,acesta il privi incruntat,absolut nervos si nu isi putuse controla furia,facandu-i obrazul blondului rosu in urma unei palmi pe care i-a dat-o.
-Fac ce vreau eu,la ce ora vreau.Cine esti tu sa ma imi spui mie ce sa fac si ce nu ?Ne’am cam uitat locul pustiule observ.
Si printr-o miscare rapida,brunetul il tranti pe Kaito pe canapeaua din incapere,stand deasupra lui.Ce era un biet copil de 15 ani in fata unuia de 25 cu mult mai puternic decat el?Nimic,absolut nimic,la fel ca si hainele sale ce au fost sfasiate intr-o fractiune de secunda.Degeaba Kaito se tot agita incercand sa scape,brunetul il tinea mult prea strans de incheieturile mainilor.Un sarut fortat a fost cel care l-a molesit detot pe bietul blondin,simtind cum nu avea scapare nici din asta.Frica ce era instalata in sufletul lui incepuse sa fie deja la ordinea zilei,la fel si durerea ce o simtea in timpul acelor acte. In momentul in care brunetul l-a pentetrat pe Kaito,acesta a strans puternic din ochi incepand sa tipe,poate asa avea cineva sa vina si sa-l scape insa cum usa era incuiata sansele erau foarte slabe.Miscarile pe care brunetul le facea in blondin erau adanci si foarte dureroase,marind ritmul de fiecare data cand acesta simtea nevoia.Ii apuca mandria in mana incepand sa se joace cu ea in timp ce facea cerculete fine de saliva pe pielea gatului lui Kaito,lasand uneori in urma semne de dinti. Gemetele de durere ale blondinului se faceau mereu auzite alaturi de rugamintile ca acesta sa inceteze insa brunetul nu vroia sa renunte deloc ci facea ca totul sa fie un chin pentru bietul baiat.In momentul in care Kaito incerca sa-l impinga de pe el,Akihiro se enervase si intrase pana la capat in el fara sa-i ofere macar un ragaz ca sa se obisnuiasca,impingand ca un salbatic.Atmosfera din jurul lor era apasatoare,corpurile lor incepusera sa se incinga asta pana cand se elibera iar momentul orgasmului sosise.
-Asta patesti daca te crezi destept in fata mea.Esti bun de nimic.
Spuse cu o voce atat de rece incat lacrimile blondului nu se mai opreau din a curge pe obrajii lui rosii,expresia lui atat de pierduta in agoinia ce o simtea in acele momente te zbuciuma.Nu mai era om,nu se mai simtea asa ci se simtea o simpla carpa folosita si apoi aruncata,un caine vagabond ce nu-si va gasi niciodata locul.Brunetul iesise din el si il lasase in agonia lui chinuitoare,privind batjocoritor cum Kaito nu se putea nici macar misca,si pleca din birou,insa,cand acesta deschise usa,in fata ei se afla un barbat inalt ce privea spre Kaito atent.
-Kaito...
Personaje:
Kaito:
CAP. I
’Viata de orfan nu e atat de usoara cum ar crede-o toti.Intr-adevar,ai multa libertate si nimeni nu te cearta atunci cand gresesti insa,cand privesc la ceilalti pusti si ii vad atat de fericiti cu familiile lor,simt un mare gol in mine.Sa ai o mama care sa te inveleasca noaptea si sa-ti spuna un ‘’te iubesc’’ cand ai nevoie,un tata care sa-ti ia aparea cand cineva se leaga de tine si sa te invete cum sa devi un adevarat barbat,toate astea...sunt nepretuite.Nici eu nu am fost orfan din totdeauna,am avut si eu o familie insa nu am apucat sa ma bucur de ea inde’ajuns.Totusi,directorul orfalinatului continua sa-mi repete ca nu sunt decat un bastard,ca am fost abandonat cand m-am nascut insa eu nu-l ascult,nu e decat o gura sparta ce are ceva cu mine.In adancul sufletului meu stiu ca am avut o familie.Poate ca ea e inca acolo undeva,asteptandu-ma sa ma intorc.’’
Asta mi-a spus Kaito atunci cand l-am cunoscut,acum doi ani de zile.Speranta acestui pusti ca avea sa se intoarca la familia lui m-a emotionat profund.Vocea lui atat de subtire,flacara sperantei ce ardea necontenit in ochii lui mari si albastrii,chiar ma facea sa cred ca intr-o zi avea sa se intample asta.Credeam orbeste in el si povestea lui m-a facut foarte curioasa insa,cum timpul zboara si fiecare avem propia soarta pe care trebuie s-o urmam,asa s-a intamplat ca,dupa doi ani de zile de cand Kaito imi spusese acele lucruri pe care vi le-am spus si eu mai sus,fusese adoptat si multe i s’au intamplat.Iar eu,dragii mei prieteni,voi fi cea care o sa va povesteasca totul pana si in cel mai mic detaliu.
Totul a inceput intr-o zi frumoasa de vara cand Kaito implinise varsta de 15 ani.Era un pusti simpatic,cu ochii mari,albastrii,parul blond-caramiziu,a carui personalitate te cucerea imediat.Usor copilaros,Kaito era o adevarata incantare pentru femeile ce lucrau la acel orfelinat,fiind ‘’inocenta intruchipata’’ daca ar fi sa le citez spusele.Asa se intampla ca,in ziua cand Kaito a implinit 15 ani,acesta a fost chemat in biroul directorului sub pretextul ca avea un cadou pentru tanarul sarbatorit.Cum blondinul nostru nu putea refuza a-l vedea pe director,fiind mai mult obligat,acesta se duse,nu cu prea mare tragere de inima,in biroul unde era asteptat.Odata intrat acolo isi atinti privirea spre scaunul pe care statea Dl.Akihiro,un tanar barbat brunet,cu o expresie serioasa,a carui inima de gheata il facea un adevarat insuportabil.Kaito il ura pur si simplu si era un adevarat cosmar pentru el ca sa ajunga in acel birou.De ce?Ei bine,o sa aflati in curand.In Momentul in care Akihiro il zari pe blondin,se ridica de pe scaun,apropiindu-se de el cu aer grav de superioritate,purtand pe chip un ranjet larg.
-Nu ma asteptam sa vi atat de repede.Spuse brunetul ce nu se oprea din a-l analiza din priviri pe Kaito.
-Mda...ce pot spune,imi dau silinta sa fiu punctual.Deci,ce doriti?
-Mai,mai,mai,sti ca nu asa se vorbeste cu cineva mai in varsta decat tine,nu?Spuse in timp ce a ajuns in spatele blondului,punandu-i o mana pe talia subtire.Oare nu ti-au fost de-ajuns atatea lectii pe care ti le-am dat?
Simtindu-se atins de mainile infecte ale brunetului,Kaito tresari si il impinse de langa el
-Cine a avut nevoie de lectiile tale stupide ?Nu ai facut nimic altceva decat sa ma obligi sa o fac cu tine!
Da,asa era.Sarmanul Kaito a fost obligat in mai multe dati sa intretina relatii sexuale cu Akihiro si din cauza asta inima lui era cat un purice de fiecare data cand venea vorba de el.Intre timp,cand Kaito reactionase atat de brutal la atingerea brunetului,acesta il privi incruntat,absolut nervos si nu isi putuse controla furia,facandu-i obrazul blondului rosu in urma unei palmi pe care i-a dat-o.
-Fac ce vreau eu,la ce ora vreau.Cine esti tu sa ma imi spui mie ce sa fac si ce nu ?Ne’am cam uitat locul pustiule observ.
Si printr-o miscare rapida,brunetul il tranti pe Kaito pe canapeaua din incapere,stand deasupra lui.Ce era un biet copil de 15 ani in fata unuia de 25 cu mult mai puternic decat el?Nimic,absolut nimic,la fel ca si hainele sale ce au fost sfasiate intr-o fractiune de secunda.Degeaba Kaito se tot agita incercand sa scape,brunetul il tinea mult prea strans de incheieturile mainilor.Un sarut fortat a fost cel care l-a molesit detot pe bietul blondin,simtind cum nu avea scapare nici din asta.Frica ce era instalata in sufletul lui incepuse sa fie deja la ordinea zilei,la fel si durerea ce o simtea in timpul acelor acte. In momentul in care brunetul l-a pentetrat pe Kaito,acesta a strans puternic din ochi incepand sa tipe,poate asa avea cineva sa vina si sa-l scape insa cum usa era incuiata sansele erau foarte slabe.Miscarile pe care brunetul le facea in blondin erau adanci si foarte dureroase,marind ritmul de fiecare data cand acesta simtea nevoia.Ii apuca mandria in mana incepand sa se joace cu ea in timp ce facea cerculete fine de saliva pe pielea gatului lui Kaito,lasand uneori in urma semne de dinti. Gemetele de durere ale blondinului se faceau mereu auzite alaturi de rugamintile ca acesta sa inceteze insa brunetul nu vroia sa renunte deloc ci facea ca totul sa fie un chin pentru bietul baiat.In momentul in care Kaito incerca sa-l impinga de pe el,Akihiro se enervase si intrase pana la capat in el fara sa-i ofere macar un ragaz ca sa se obisnuiasca,impingand ca un salbatic.Atmosfera din jurul lor era apasatoare,corpurile lor incepusera sa se incinga asta pana cand se elibera iar momentul orgasmului sosise.
-Asta patesti daca te crezi destept in fata mea.Esti bun de nimic.
Spuse cu o voce atat de rece incat lacrimile blondului nu se mai opreau din a curge pe obrajii lui rosii,expresia lui atat de pierduta in agoinia ce o simtea in acele momente te zbuciuma.Nu mai era om,nu se mai simtea asa ci se simtea o simpla carpa folosita si apoi aruncata,un caine vagabond ce nu-si va gasi niciodata locul.Brunetul iesise din el si il lasase in agonia lui chinuitoare,privind batjocoritor cum Kaito nu se putea nici macar misca,si pleca din birou,insa,cand acesta deschise usa,in fata ei se afla un barbat inalt ce privea spre Kaito atent.
-Kaito...