Black.Immortal.Rose

[Kita]

Chapter III:Powerful

Kita POV

Cu toate schimbarile care aveau loc in viata fetei, nu avea nevoie de asta. Oricum nu prea dormise , se simtea vlaguita , fara putere si totusi era aici, fata in fata cu Kagome.
Asa cum aveau loc la Academie, din cand in cand, cate o lupta unu la unu si acum era randul ei, si nu cu orice. Cu o membra Akatsuki. Fata a pufnit usor sarcastic, fata din fata ei era atrenata de niste maestrii, avea misiuni alaturi de Itachi si Kisame, iar ea? Ea era si ea pe aici, se plimba.
'Cat ghinion'
Kita se concentra, trebuia sa se reculeaga , sa aibe vointa, totusi ea avea Rinneganul care nu era exact lucru de lepadat . Rasufla usurata si lupta incepu. Era complicata lupta, ambele parea sa controleze aproape perfect genjutsu, parea mai mult ca un dans decat o lupta. Amandoua incapatanate , reuseau sa se fereseasca si contra atace perfect lovitura celeilalte , prea perfect. Lumea din jurul lor privea, muta de uimire, incercand sa prevada cine o sa castige aceasta lupta grea.
Parul ei saten zbura in toate partile , respira greu, incercand sa-si concentreze energia , zambi scurt. Avea un plan, viteza, agilitate, concentrare maxima si asta a fost tot, cu o singura lovitura puternica, Kagome a fost invinsa. Kita a rasuflat usurata, multumita de realizarea ei. Fata bruneta avea o expresie foarte surprinsa pe chip, o privea aproape hipnotizata pe Kita.
Sasuke se apropie usor de Kita, insotit de Naruto si desigur , nu avea cum sa lipseasca Sakura.Baiatul brunet zambi , privind-o multumit pe Kita . Fata ii zambi larg, afisandu-si dinti albi.
”Bravo.”
”WOW! Esti puternica !” raspunse Naruto pe un ton vesel.
Kagome se apropie usor de grup, cu un zambet , isi dadu mana usor prin parul ravasit si negru. Ochii ei inchisi, exprimau acelasi soc, socul de a fi invinsa, dar si Kita era surprinsa, nu ar fi crezut niciodata ca are o asemenea putere.
”Impresionant, Kita. Acum vad ca lucrurile care le-am auzit sunt adevarate.” zise aceasta facandu-i cu ochiul si apoi a disparut , lasand o liniste ciudata in urma ei.
”La ce s-a referit?” intre Sasuke pe un ton suspicios, o privea pe fata cu ochii lui , studiindu-i fiecare reactie, se simtea oarecum prost, normal ca nu putea sa-i spuna pur si simplu adevarul. Trebuia sa-si minta in continuare cel mai bun prieten.
”Nu stiu.” a raspuns Kita inocent.

~Mai tarziu~

Cateodata pur si simplu o apuca melancolia, era noapte, foarte tarziu. Linistea patrunzatoare si rece inghitise toata casa, doar niste pasi micuti si usori se auzeau. Podeau veche de lemn se lasa cu un scartait melancolic sub greutatea fetei. Era imbracata in pijamalele ei, un maieu si niste pantalonii trei sferturi cu un imprimeu amuzant iar deasupra avea un halat de matase negru cu putin rosu. Paru saten, desfacut se plimba usor pe langa umerii ei albi, iar buzele ei rozalii se miscau usor inganand o melodie. Nu vroia sa trezeasca pe nimeni, era foarte tarziu, dar nu avea somn. S-a intors brusc pe calcaie, pierzandu-si pentru o secunda echilibrul, acum mergea cu spatele. O relaxa mersul cu spatele , isi lasa toate probleme in urma , a inchis ochii pentru o secunda, aproape simtea ca pluteste.
Doua corpuri s-au izbit, nu foarte tare doar cat sa cada amandoi pe podeaua rece de lemn, fata sa ridicat rapid, inima ii batea mai tare decat deobicei, era foarte surprinsa. Itachi era intins pe jos dar nu pentru mult timp pentru ca s-a ridicat in mai putin de o secunda, avea o privire dura pe fata, aproape sadica.
”Ce cauti la ora asta pe hol?”
Fata se uita la el cu ochii mari si caprui, muscandu-si usor buza inferioara.
”Nu am somn.”
”Nici eu.” raspunse el scurt.
Aceasi oameni, aceasi stare. Se uitau unul la altul, hipnotizant, niciunul nu stia exact ce sa zica, era o situatie penibila iar Kita simtea cum se inrosea.
”Ce zici de un ceai?”intreba fata dand din umerii.
Spre surprindere ei, Itachi accepta cu o simpla miscare din cap. S-au indreptat in liniste spre bucatarie iar fata s-a apucat imediat de fiert apa pentru ceai, nu a durat mai mult de cateva minute pentru ca totul sa fie gata. S-a intins dupa doua cani si a turnat ceai in ambele. I-a intins una lui Itachi si s-a asezat la masa din bucatarie , fata in fata cu el.
”Am auzit ca ai batuto azi pe Kagome.” zis el zambind.
Era ciudat sa-l vezi pe Itachi zambind, parca era asa impotriva lui, dar in acelasi timp ii statea bine. Kita se uita uimita la el si apoi zambi si ea.
”Eh, sunt sigura ca s-a lasat invinsa..”
”Kagome? Sa se lase? Cred ca glumesti.”a ras scurt , avea un ras barbatesc putin ragusit care ii face fetei pielea de gaina.
”Esti puternica. Poate vrei sa te antrenezi cu mine intr-o zii.”
Fata a dat usor din cap, era uimita de conversatia lunga pe care o avea cu baiatul din fata ei. Poate totul nu era asa negru cum parea, el se ascundea sub un invelis care nu facea parte din el. S-a ridicat de pe scaun si a disparut dupa usa, in intuneric lansand-o pe Kita singura.
A luat canile de pe masa si le-a spalat, gandindu-se in continuare la discutia dintre ea si Itachi, prezenta lui o bantuia, chiar daca nu ar fi recunoscut niciodata , el inseamna ceva un pic mai mult decat restul, iar asta o facea sa se simta prost.