Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Chestionar: Care lucrare va place mai mult?
Prima lucrare
100.00%
2 100.00%
A doua lucrare
0%
0 0%
Total 2 vot(uri) 100%
* Opțiunea ta. [Arată Rezultatele]

Bitter Death vs Frozen Soul

#1
Da,am revenit cu un nou duel,de data asta cu surioara mea''draga''.Asa sa n-o mai intind mult,sa va zic cum sta treaba.
Tema:la alegere
Numar de pagini:nelimitat
Perioada de postare:10.12.2010-17.12.2010
Perioada de votare:17.12.2010-24.12.2010
Am dorii comentarii argumentate,cele neargumentate nu vor fi luate in calcul.Poll nu v-a exista.Asa,acum ca v-am zis cam tot ce trebuia,vreau sa ii urez succes surori mele si vom revenii cu lucrarile.
[Imagine: j5atg3.png]


#2
Avand in vedere ca mi-am terminat lucrarea mult mai devreme decat ma asteptam(record personl) am zis sa o postez.So,lets start.

Singuratatea atroce

Abia acum realizez cat sunt de singura.Simt ca sufletul imi plange intr-o disperare surda,iar langa mine nu mai e nimeni care sa ma stranga in brate,sa-mi spuna niste cuvinte care sa-mi alunge tristetea si care sa intipareasca pe fata mea macar un zambet fals.Imi plec capul,iar din ochi mi se desprind mii de lacrimi.
Stau singura si dezamagita in monotonia camerei reci. Incerc sa gasesc o speranta,un motiv sa ma ridic de jos,dar stiu ca toate vor fi la fel.Lipsita de putere,cu o amara tristete in suflet si cu lacrimi pe obraz realizez ca nimic nu mai are nici un rost.Ma simt dezamagita,iar in sinea mea ma intreb de ce viata mea este cladita pe un noian de suferinte si de ce trecutul il simt ca si cum ar fi ieri?Caut cu disperare un raspuns,vreau sa gasesc puterea de a spera,dar constat ca nimic nu mai are sens.Viata a devenit asemenea unei ambarcatiuni goale,fara pasageri,iar trecutul s-a transformat intr-un prezent etern.
Ma intreb cine e vinovat pentru toate astea,dar doar ma intreb,fiindca intrebarea ramane fara raspuns.Imi analizez viata din toate punctele de vedere si imi dau seama ca eu sunt in mare parte vinovata de tot ce mi se intampla.Poata ca intr-un fel viata imi cere o plata pentru toate greselile pe care le-am facut,iar eu nu mai pot schimba nimic,doar sa-mi accept crudul destin asa cum e fara sa schimb nimic.Orice as face nu pot scapa de legea de arama ce ma apleaca in fata sinistrului trecut.
A trecut foarte mult timp decand totul a luat sfarsit,de cand visele s-au transformat in cosmaruri,de cand soarele a incetat sa imi mai lumineze sufletul,intunericul profund instalandu-se pentru totdeauna.Atat de mult timp a trecut,dar cu toate acestea nu reusesc sa ma obisnuiesc cu absenta lui,cu faptul ca nu imi mai apartine…
Mi s-a spus de atatea ori ca’’timpul vindeca totul’’,dar la mine este invers,cu cat trece mai mult timp cu atat ma adancesc intr-o prapastie de unde nu mai vad nici o cale de iesire.L-am iubit si inca il iubesc,dar pe cat de mult il iubesc pe atat de mult il urasc fiindca m-a lasat singura si a uitat de tot. Fara el ma simt nula,inexistenta,asemenea unei umbre…
As vrea sa schimb totul,sa pot spera intr-un nou inceput,intr-o dragoste impartasita,dar frica ca mereu ma voi intoarce de unde am plecat,ca nu voi gasi nici un strop de fericire,imi frange aripile,imi curma visele…Tot ce imi ramane este doar un vis,dar cand ma gandesc la acest vis,zambesc trist,fiindca visul meu este lipsit de speranta,deoarece insasi viata mea este fara de speranta.
Dupa toate acestea eu inca il iubesc si nu reusesc sa uit si sa nu ma mai simt asa legata de trecut,incerc sa rup aceste lanturi si sa o iau de la inceput,dar nu pot fiindca eu inca cred ca se va intoarce inapoi.Inca sunt naiva si cred ca ma iubeste si ca totul va fi bine.Si asa trece luna de luna,eu tot astept,dar el nu vine.
Incerc sa-mi refac viata,dar nu pot,nu mai simt nimic,absolut nimic…Poate ca m-am imbolnavit de dorul lui sau poate sunt doar obsedata de amintirea lui,de parfumul ce imi inunda mereu simturile,de prezenta lui…Imi doresc sa-l uit,sa merg mai departe,sa nu mai imi pese,sa pot sa rad,sa fiu fericita,fara sa ma mai gandesc la el,dar orice fac tot nu imi iese…
Nu vreau sa mai sufar,sa mai plang cand ma gandesc la viata mea,dar e inevitabil.Tot ce stiu sigur ca nu ma va parasi niciodata sunt lacrimile mele izvorate din dezamagire,din suferinta pe care o port in suflet si din amintirile care ma faceau fericite…Stiu sigur ca toti ceilalti ma vor parasi intr-o buna zi,ma vor uita si ma vor face sa sufar si mai rau.
Poate pentru ei,tot ce mi se intampla este ceva nesemnificativ,dar pentru mine este un cosmar sa ma trezesc mereu plangand,sa vad ca nu e nimeni langa mine,ca totul e altfel si ca nu mai pot simti nimic pentru nimeni,inafara de el.
E atat de dureros si nu stiu cat mai pot rezista…

As vrea sa asteptati sa posteze si cealalta participanta lucrarea,abia apoi sa votati.Multumesc pentru intelegere.
[Imagine: j5atg3.png]


#3
Mi-am terminat si eu lucrarea si am zis sa o postez.
Fericire sau tristete?


Pe zi ce trece inima mea se umple de venin si moare odata cu iubirea.Insa durerea,suferinta si amintirea raman.Ele nu mor,raman sa-mi terorizeze sufletul pana il vor distruge si pe el.Sentimentele sunt inselatoare.Acum iubesti,maine urasti.O greseala si toate se duc de rapa.Iubirea se pierde,iar in urma ei ramane doar despartirea.Iar despartirea doare si durerea ramane in suflet pentru mult timp.
Ma pierd uneori in ganduri si intrebari la care nu gasesc raspuns.Ma chinui sa caut in amintiri un motiv pentru care relatia noastra s-ar fi putut termina.Nu gasesc.Ma pierd in intuneric si nu gasesc nici o lumina care sa-mi calauzeasca pasii.Sau poate mai trebuie sa astept.Poate voi gasi in cele din urma un raspuns la toate intrebarile pe care le am.Poate voi gasi o lumina care sa ma ajute sa ies din intuneric.Sau poate nu…Nimeni nu stie ce ne rezerva viitorul.
Uneori imi imaginez cum ar fi sa fim din nou impreuna.Dar,probabil,asta nu se va intampla sau poate va fi prea tarziu.Eu nu sunt ca tine.Nu pot sa fac alte persoane sa sufere,doar ca sa imi fie mie bine.Viata nu se refera doar la asta.Ca sa fi fericit cu adevarat nu trebuie sa ii faci pe altii sa sufere,esti fericit atunci cand stii ca persoanele dragi tie sunt fericite,cand stii ca cu fortele proprii ai facut pe cineva fericit.Doar atunci vei simti cu adevarat ce inseamna fericirea.
Fericirea nu bate la usa si nu vine cand o chemam noi din pacate.Iar cand vine sta prea putin ca sa ne dam seama ce inseamna ea cu adevarat.Ea nu te intreaba daca o primesti sau nu pentru ca stie sigur ca sufletul tau tanjeste dupa ea,dar nici nu te intreaba daca poate pleca pentru ca stie ca nu o vei lasa sa plece niciodata din inima ta.
Dar cand ea pleaca,vine suferinta care de asemenea nu bate la usa pentru ca stie ca nu ai s-o lasi sa intre.Stie ca va sta mult in sufletul tau si stie ca se va hrani cu multe lacrimi.Sa incercam s-o alungam.Sa n-o hranim.Sa luptam contra ei.Poate ca asa va pleca.Cate rani nu ne face ea.Dar nu e vina ei.Ea nu stie sa faca altceva si mai ales e creata de noi.Noi am creat-o cu lacrimile noastre.Si ce rau doare suferinta si ce gol ne lasa in suflet,o rana care parca nu vrea sa se vindece indiferent de ceea ce facem noi.Si dintr-o data parca dispare ca si cum n-ar fi fost niciodata.Pentru ca in fata iubirii adevarate ea nu mai are nici o putere.Acum e in sufletul meu,dar stiu ca va pleca,deoarece voi lupta cu ea cat va fi nevoie.
N-o las sa puna stapanire pe viata mea.Cum e posibil ca o singura persoana sa-ti aduca atata fericire si atata suferinta?Oare nu ai simtit niciodata ce inseamna suferinta?Poate ca nu sau poate ca da.Sunt intrebari fara raspuns.Stau uneori si imi amintesc clipele pe care le-am petrecut impreuna.Totul era roz.Lumea se invartea in jurul nostru fara ca noi sa stim.Viata era asa de frumoasa si tot ce imi doream era sa fie mereu asa.Credeam ca macar aceasta dorinta mi se va indeplini.Dar poate ca am gresit prea mult sau am vrut prea mult.Nu cred ca am vrut ceva ce nu am putut avea.Am vrut doar putina fericire in viata mea.
Am invatat ca daca vrei,poti si daca dai gres nu inseamna ca ai pierdut.Am invatat sa cred in destin si ca vine un moment in care roata se intoarce si vine randul tau sa judeci:sa spui da sau nu…vreau sau nu vreau.Sa spui ce ai pe suflet fara ca cineva sa te opreasca.Am invatat ca viata nu poate fi roz tot timpul pentru ca ne-am hrani cu iluzii si am uita ca traim si nu suntem singuri pe acest pamant.Am invatat sa traiesc,bine sau rau,ramane de vazut.
Cum e viata uneori,te loveste cand te astepti mai putin,te ajuta cand nu mai ai nici o speranta incat la un moment dat nici nu mai stii ce e viata defapt.Viata este o poveste care parca nu se mai termina si cu fiecare zi ce trece,ti se pare ca povestea e tot mai interesanta si iti pare rau ca ai mai dat o fila din povestea vietii tale in favoarea altei file pe care o vei citi a doua zi.
Totul e asa straniu si parca asa frumos,asa trist,asa minunat incat ti-ai dori sa fii mereu tanar,sa se opreasca timpul si povestea sa nu se mai termine niciodata.Alteori ai vrea sa rescrii povestea sau sa o stergi de tot.Ce poate fi mai frumos decat paginile despre iubire,pe care le citim cu sufletul si suntem dezamagiti cand finalul nu e cel pe care ni-l doream.Totusi,vom ajunge la o pagina cand totul va fi posibil,nu vom putea da inapoi si povestea de iubire va avea finalul dorit.Atunci ne vom dori sa ramanem mereu la aceeasi pagina,sa stergem restul povestii,pastrand doar acea frantura de pagina care ne-a facut sufletul plin de lumina si inima plina de dragoste si iluzii.
Atunci vrem sa traim din iluzii.Credem ca totul ne e permis.Simtim cu adevarat ce e fericirea.Pentru ca ramane cu noi si parca nu mai vrea sa plece.Iar cand pleaca,nu lasa suferinta in locul ei pentru ca e sigura ca se va intoarce cat de curand.Asa e ea,mica si neajutorata,se joaca mereu cu sufletele oamenilor.
Chiar daca acum ma chinui in intunericul suferintei stiu ca va veni vremea sa ies din acest intuneric.Voi gasi lumina si cu ajutorul ei,drumul cel bun.Voi merge pe acel drum si la capatul lui voi gasi raspunsurile pe care acum le caut.Atunci voi scrie inca o fila din povestea vietii mele.Sper ca aceea fila sa fie una fericita.Sper sa imi doresc sa opresc timpul.Dar sunt doar iluzii…Inca traiesc din iluzii si nu stiu cat o sa mai rezist asa.Iluziile se spulbera in vant,dar sufletul ramane alaturi de mine toata viata.Ce bine ar fi sa ii poti da mereu ceea ce iti cere,sa il multumesti mereu.Dar inima nu te lasa pana nu ii faci pe plac ei si uite asa ajungi sa suferi.Ajungi sa ii faci rau sufletului tau,iar fara sa vrei chemi suferinta in locul fericirii.
Ce oroare!Ai vrea sa dai timpul inapoi,sa schimbi totul,sa iei totul de la capat,dar…nu mai ai putere.Simti ca esti neputincios si parca ai vrea sa se sfarseasca totul,parca ai vrea sa mori,sa scapi de tot raul din sufletul tau.
Si totusi ceva te impiedica sa faci asta.Inca speri ca totul se va termina cu bine.Inca mai crezi in steaua ta norocoasa si te rogi cu lacrimi fierbinti la Dumnezeu.Te rogi sa te ajute,ii promiti ca vei face tot ce iti cere,ii dai sufletul pe tapa si iti pui toata speranta in El.Si uite asa ai mai dat o pagina din cartea vietii.
O pagina trista,dar plina de incredere si speranta.In aceste momente credinta ta e mai mare ca oricand si vrei ca Dumnezeu sa-ti dea un semn cat de mic ca te-a auzit.Esti in stare sa iei orice lucru ca pe un semn.Nu vrei nimic mai mult decat ajutor.Te rogi cu gandul ca la sfarsitul rugaciunii se va intampla o minune si parca esti asa dezamagit cand vezi ca nu se intampla nimic.Ai vrea sa fii mic.
Iti doresti sa te ascunzi undeva unde sa nu te vada nimeni si sa iti plangi durerea..Dar…esti asa neputincios.Lacrimi ti se scurg pe obraji.Simti ca nu mai poti.Ai vrea ca Dumnezeu sa te ia cu El.Vrei o minune.De fapt nici tu nu mai stii ce vrei.Il vrei inapoi pe cel care te-a facut sa suferi atat.Si plangi cand te gandesti ca acum strange pe altcineva in brate.In aceste momente preferi sa fi singur.
Tu ramai cu Dumnezeu,sa-I vorbesti,sa Il intrebi cu ce I-ai gresit de te pedepseste asa de greu.Dar apelam la El doar cand avem probleme si noi vrem ca El sa ne ajute.Suntem uneori asa de egoisti!Dar simti ca inima ti se sparge in mii de bucati si nu mai rezisti.El e singura ta speranta.Singurul care te mai poate ajuta acum,fiindca de la El vin toate.Si uite asa,cand disperarea ne cuprinde,cand in sufletul nostru e doar suferinta tot ce iti doresti este sa mori sau sa fie totul ca inainte.
Crezi ca viata nu mai are nici un sens,ca lumea poate exista si fara tine,fara sa te gandesti la cei care vor suferi din cauza ta.Si dupa un timp toate trec ca si cum nu ar fi fost vreodata.Si ne gandim cu nostalgie la clipele frumoase pe care le-am trait candva alaturi de o persoana iubita.Si parca lacrimile iti apar din nou,dar acum ai trecut de acel moment greu.
Acum vrei sa traiesti din nou,sa iti refaci viata si sa ii demonstrezi cuiva ca nu iti mai pasa,chiar daca nu e adevarat.Si reusesti pentru ca vrei cu adevarat sau pentru ca acum ai pe altcineva alaturi sa te sprijine.Acum te gandesti la persoanele pe care le-ai facut sa sufere candva.Si-ti pare rau de ceea ce ai facut pentru ca acum stii ce au simtit si ele.Acum te gandesti ca Dumnezeu te-a pedepsit pentru ce ai facut candva.
Atunci cand in viata ta totul e negru ai impresia ca totul ti se intampla numai tie.Te gandesti ca iti va trece si in scurt timp va fi altfel.Iti doresti ca timpul sa treaca asa de repede incat tocmai de aceea parca trece mai greu ca de obicei.Ai vrea sa uiti,dar parca mereu,fara sa vrei,imaginile iti revin in minte si cauti motive fara sa le gasesti.Motive pe care nu le vei descoperi singur niciodata.Chiar daca pana la urma le descoperi,e prea tarziu atunci ca sa mai poti schimba ceva.
Si totusi…acum esti fericit!

Acum,ca ambele lucrari sunt postate pot spune :Start vot
[Imagine: SHINee20.gif]

#4
Sunt aici pentru ca prima concurenta imi vrea parerea si o sa iau mai intai prima lucrare pentru ca pe prima deja am citit-o pe mess cand ea, Franzen Soul, mi-a dat-o si mi-a zis sa imi dau cu parerea. Sa vedem ce avem aici. Amandoua ati avut unele greseli, dar, fara supare, doar una a fost cat de cat buna dupa parerea mea care nu e importanta.
Ambele lucrari: Mai fetelor, puneti si voi space dupa semnele de punctuatie ca nu e asa de mare criza sa faceti economie!

Lucrarea doi

Ca sa fii fericit cu adevarat nu trebuie - Verbul " a fi " se scrie cu doi de " i " atunci cand se foloseste la imperativ.
Ex: Fii linistit!
Si am mai vazut ca ai inversat undeva, ai scris cu doi de " i " cand trebuia doar unul.
tapa - tava
Tu ramai cu Dumnezeu,sa-i vorbesti,sa il intrebi cu ce i-ai gresit - Fara "i" mare ca nu suntem nici chiori si nici fani ai caps lock - ului, dear. : )
A avut cateva fraze care chiar mi-au placut si altele care nu erau atat de expresive. E una dintre putinele " texte " sau compuneri, cum vrei sa-i zici matale, care nu au fost puierile si la fel de invechite ca " Te iubesc! Tu mai lasat, dar eu tot te iubesc! " a fost ceva mult mai presus de atata si ai transmit ce a simtit personajul tau. Acel paragraf cu paginiile a fost foarte frumos pentru ca viata chiar este o carte ce cu timpul o sa se ivegheasca iar literele o sa se piarda ca ultimul rasarit de soare dupa apocalipsa. : ) A fost lung si destul de interesant. Daca nu arata asa de INESTETIC ar fi fost mult mai bine, draga mea. Pot spune ca merita cat de cat sa fie citita. Credeam ca bara din stanga nu o sa mai ajunga jos sa dau un comment si eu amarat si PRIMUL. Anyway, te-ai descurcat dar mai trebuie sa lucrezi in unele parti, nu prea i-am inteles mesajul ce trebuia sa mi-l transmita si nici nu m-a " frapat " incat sa zis " E excelent! ". : - J

Lucrarea unu
Acum nu mi-o mai aduc aminte dar mai stiu cate ceva din ce am citit.
Ai si tu greseli de tastatura, tu ai zis ca erai pe graba cand ai scris-o asa ca spunem ca mai merge dar tot trebuie sa fi mai atenta la ceea ce scrii nu doar de dragul meu ci doar pentru ca tu ai spus ca vrei sa te perfectionezi si eu vreau doar sa te ajut, cum si tu ma ajuti pe mine.
decand - de cand - Parca era o greseala de tipul acesta daca nu ma inseala ochii mei limpezi, frumosi si mai alesi plini de imagini yaoiste.
Nu mi-a transmit nimic intregul text. Chiar daca ai avut descrieere se putea si mai bine
. Eu dor vrea sa te ajut cum si tu ai facut-o. Ti-am mai zis " pune-te in pielea personajului ". Sunt cam vechiile clisee dar nu pot spune ca totul a fost " plagiat " dar nici ca a fost cea mai originala lucrare citita. Si aici textul arata INESTETIC dar macar unele fragmente care au fost cel putin placute la auz sa spunem ca mai merge. Acum mi-am pierd ideeile dupa a doua iesire si scriere din nou si din nou a commentului.
Acum o sa aleg pe cine votez si bla bla bla.
Votez lucrarea doi pentru ca motivele sa citesc printre randurile pareri mele.
Bla bla bla, pa.
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2

#5
Comentarile nu le voi separa datorita mai multor factori: aveti aceasi tema desi ati spus ca e tema la alegere, ati descris amandoua sentimentele, si multe alte lucruri ( nu sunt chiar atat de multe lucruri). Nu stiu ce sa scriu, pe care s-o aleg. Prima lucrare mi s-a parut sufleteasca, avea sentimente foarte multe, dar si un spirit marut in cuvintele ei. In schimb ce a doua este chiar invers, mie mi se pare ca mai mult ai scris logica vietii, dar prin cuvinte frumoase si deosebine. Intorcandu-ma la prima o sa spun ca mi-a placut. La a doua pot sa scriu ca nu mi-au placut propozitile, parca scurte, si nu ai lasat space de multe ori.
Imi este greu dar o sa aleg prima lucrare, are mai multe sentimente, dar si a doua lucrare mi-a placut. Dar ramane prima.

#6
Având în vedere faptul că suntem la egalitate perioada de votare se prelungeşte până mâine, 25 decembrie. Se va deschide şi poll pentru a putea vota şi acolo cărora le este lene să lase un comentariu argumentat sau au prea multă treabă. Vă rog frumos să mai votaţi până mâine măcar in poll pentru a putea stabilii câştigătoarea. Mulţumesc pentru înţelegere.
[Imagine: SHINee20.gif]

#7
Care intelegere? .______________.

[post prea scurt, ce sa zic]
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2

#8
Duelul s-a incheiat. Iar acum rezultatele:
Kayla: 3 voturi
Bitter Death: 1 vot
Castigatoare: Kayla
Felicitari Bitter Death pentru participare si vom mai revenii cu noi dueluri.
Rog un moderator sa inchida acest topic.
[Imagine: j5atg3.png]




Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Frozen Soul vs Bitter Death Kayla. 7 6.853 14-12-2011, 09:09 PM
Ultimul răspuns: Ana
  yaoi maniac vs Frozen Soul yaoi maniac 6 6.280 14-12-2011, 09:09 PM
Ultimul răspuns: Ana
  Bitter Death vs Kayla. Kayla. 10 10.585 14-12-2011, 09:08 PM
Ultimul răspuns: Ana
  Just me :] vs. Bitter cherry Pixxie.' 18 10.961 14-12-2011, 08:49 PM
Ultimul răspuns: Ana
  Yaoi maniac vs Frozen Soul yaoi maniac 13 8.720 25-12-2010, 10:12 AM
Ultimul răspuns: Kayla.
  Frozen Soul vs Nami Kayla. 7 5.277 13-12-2010, 09:17 AM
Ultimul răspuns: Kayla.
  BLforever vs Frozen Soul Kayla. 0 2.338 14-11-2010, 08:12 PM
Ultimul răspuns: Kayla.


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)