Ati plans la vreo nota xd ?

[Flash]

Uite, să fiu sinceră am plâns Da ce plâbs am tras nu era unul gen tristeţe şi câteva lacrimi. La 3-ul de la fizică dintr-a şasea. Începusem să mă agit că dacă mă ucide mama şi nu ştiu ce dar mama nici nu a spus nimic
Intră în cameră la mine şi întreabă : Cât ai luat la test la fizică ?
Eu : 3.
Ea : *privindu-mi mă şi după pleacă*
Ei bine mama nu mi-a reproşat niciodată că iau note mici. De plâns, la nota aia atât.

[Teh]

Îmi amintesc ce nervoasă am fost în clasa a 8a când am primit un 7 la engleză, pt. că nu am învăţat ce-i drept dar eu nu învăţam niciodată şi mereu ştiam, luam 10. Apoi, mă scoate la tablă , ştiu de nota 7 şi atât îmi trece. După ce a ieşit profa din clasă, am început să arunc cu scaune and stuff prin clasă. Ziceai că am înnebunit. N-am plâns.
Totuşi, am luat odată un 5 în teză la matematică, într-a 7a pe al doilea semestru, teză unică.
Prof: Ai luat 5. 5,5 .
Eu: hahahahahhahahahahahaha, criză de râs. Eram chiar fericită şi mă lăudam prin toată şcoala cu nota mea; de ce să nu recunosc: eram mândră!
Ajung acasă:
Mama: ce-ai făcut?
Eu: Eh... ce să fac ( mutră tristă ) am luat 5...
Mama: "UOPI¤%U"=)KLYNFWKLY%Y"#%&)?Q" , urlete, ţipete, bla bla bla-uri. Şi apoi ajung eu în camera mea, trântesc uşa, mă bag sub pilotă că nu aveam patul făcut şi am început să plâââng într-un hal, ziceai că e sfârşitul lumii.

A doua oară, eram clasa a noua. A venit profa de chimie în clasă, ne-a adus lucrările, tare nemulţumită. Eram aproape sigură că am luat 5. Ne-a pus să împărţim lucrările, eu şi o colegă. Mă duc, le împart. La un moment dat numele meu şi 4 . Dau din umeri, arunc foaia pe bancă, termin şi cu celelalte teste şi mă întorc.
După ce m-am pus în bancă şi m-am uitat la lucrare, am început să plâng. Dar nu cu suspine, mai încet că altfel ar fi crezut profa că cerşesc milă or smth. M-a văzut oricum că plâng, mi-a luat lucrarea, s-a uitat peste ea şi mi-a zis: n-am ce să îţi fac . Şi în fine, m-am oprit din plâns după pt. că m-a amuzat, dar am reluat acasă după ce i-am dat mamei vestea şi a început să tune, pe moment ca de obicei. Şi bine că am plâns, parcă ştiam eu că o să fac meditaţii şi o să am nevoie de bocitu' ăla.

[Me†al.]

Eu nu prea plâng la teste când iau note mici, mai mult mă amuz. Unii zic c-oi fi nebun, dar n-am motiv să mă-ntristez aşa de tare. Prima mea notă mică a fost la fizică că-mi fuse lene să-nvăţ pentru test. Am luat 2.5 şi, când profa mi-a dat lucrarea dezamăgită, pe mine m-a bufnit râsul şi am râs în hohote de ziceai că pe foaie era scris cine ştie ce banc. Oricum, acasă nu s-a supărat nimeni pe mine, iar nota aia a devenit subit un şase. . .Bună, bună notă :]] .
Altă dată a fost la chimie anul ăsta când am dat test din simboluri chimice şi eu nu puteam să le reţin nici de-al dracului. La ăsta n-am scris prea multe şi eram sigur că am să iau o notă proastă.Yaaay. Şi am luat 1.5, cea mai mişto notă evăr. Also, m-a bufnit râsul, iar profa a zis că-s un ciudat şi că nu era nimic amuzant în toată treaba asta, că chimia e sfântă şi aşa mai departe. Oricum, profa mi-a mai dat o dată testul căci, cică, mai puteam primi o a doua şansă şi, surpriză, am luat 8.
Totuşi, eu nu plâng şi/sau mă întristez căci tot n-am să rezolv nimic şi-n plus, nu-s un plângăcios.

[Lori.]

Nu cred. Deşi odată am fost foarte, foarte isterică, la matematică, când media mi-a ieşit 9, 49999 . Aveam mi se pare 6 de 10 şi 3 de 9. Mi se părea foarte foarte idiot să nu îmi treacă 10. Nu am plâns. Dar m-am crizat foarte tare. Ei bine, aveam şi de ce, nu ? Mă enervasem foarte tare, şi nu mi se părea absoult deloc cinstit ce făcea diriga, cuz ea îmi era profă de mate pe atunci.

Odată, am luat 5 la fizică, la un test, pentru că nu făcusem o împărţire. Şi profesorul, foarte crizat, a pus numai 1,2,3,4,5 şi un 6. Foarte crizat tipul . Dar nu am putut să plâng. De fapt, chiar mi-a băgat cineva degetele în ochi, ca să nu îmi treacă proful nota . Nu a trecut-o nimănui. Dar, hei! A meritat .

O dată, în a cincea am luat 3 la mate, şi eram super mândră. Sau în a 7a am luat 4 50 la mate, la testul iniţial. Cea mai mare notă . . Dar nu am plâns. Chiar dacă s-au spus toate ăstea la şedinţe , şi tata îmi face scandal de la absoult orice notă, pentru că este foarte obsedat.

Oricum, anul ăsta încep germana, la clasă avansată, iar eu nu ştiu germană DELOC . Eu eram pe franceză. Tata mi-a spus să trec clasa. Să vedem dacă plâng, dacă, Doamne fereşte, rămân .

[βεκi]

Lmao.
Nu cred ca am plans vreodata la o nota si nici nu voi plange, chiar daca ar tipa maicamea la mine pana in ultima clipa. Nu sunt genul sa plang din asemenea chestie...
Cred ca doar in clasa 1 am plans o data:]] Dar atunci eram mic copil. Acum indiferent de ce nota as lua nu as varsa o lacrima, deoarece nota care am luat-o e pe merit, deci daca iau 6 inseamna ca sunt de 6, de ce sa bocesc? Cand am luat note mici la scoala, in loc sa plang am inceput sa rad ca nebuna cu un coleg de banca, deoarece pe noi ne amuza foarte tare. Eram chiar fericiti. Si cand m-am uitat in dreapta mea, pe o colega o apucase plansul ca luase 9,30 in testul de la mate O_O Eram ceva de genul...wtf Sa plangi pentru o asemenea nota, eu cred ca as da petrecere daca as lua eu o nota ca aia la mate. Si incepea sa spuna ca tatal ei nu o sa fie niciodata mandru de ea si bla bla O_o ca alte fete cum pot lua 10 si ea nu ... ma apuca rasul langa ea. In fine asa sunt eu, rad din orice, chiar si atunci cand ar trebui sa plang eu rad xD Nu pot fi trista, rar ma vezi.

Imi aduc aminte intr-o zi luasem 3,20 intr-un test la tehnologie. Era un fel de test pentru a vedea care este bun pentru olimpiada. Eu nici nu voiam sa ma duc, stiam ca daca dau testul, indiferent de ce nota luam, ne trece cate un 10 in catalog. Si a inceput crizata aia " Domnisoara, ai luat cea mai mica nota din toata scoala, cum e posibil 3,20?" Si era test gen grila =]] Si eu iar eram intr-o criza de aia de ras o_o Si aia incepea sa se enerveze, ca mie imi arde sa rad. Si am intrebat-o daca imi pune 10. Cred ca mai avea putin si imi dadea cu ceva in cap O_O

[Lia]

Hmmm, cred ca s-a intamplat de vreo doua ori, la geografie in clasa VIII-a cand imi afecta destul de mult media la materie, implicit si media anuala, lucru ce conta pe atunci; si tot in generala la biologie cand am luat un 3 frumos de mama focului fiindca nu suportam ecologia si nu stiam sa fac diferenta dintre biotop si biocenoza, motivul fiind diferit. Iubeam (iubesc) biologia, dar pur si simplu ma disperau la culme acele lectii enervante cand ma stresa capacitatea care venea odata cu orele de romana si matematica ce urmau.

Mi-era frica de persoana cu care locuiam in a VIII-a si cand eram boboaca, deci ma straduiam pe cat posibil sa nu iau note mici, desi temele tot nu mi le faceam si la religie tot m-a prins copiind si mi-a trantit un 4

[Nami]

Am plâns şi eu când am luat un 4 la mate în clasele primare. Nu am plâns din cauza notei, ci pentru că credeam că o să se supere părinţii pe mine.
Şi am mai plâns în clasa a V-a când am dat un test şi l-am făcut varză şi credeam că o să iau 3 sau 4. Când m-am dus acasă şi le-am spus părinţilor că am greşit la test s-au supărat pe mine chiar dacă nu ştiam încă ce notă am luat. Atunci am plâns tot pentru că s-au supărat părinţii. Se aşteptau să iau o notă ami mare, pentru că fac şi meditaţii la matematică. Mie nu prea îmi păsa de notă, dar din fericire am luat 6.

[Summer]

Am plans cred ca de doua ori ... prima oara cand am luat sase la fizica , am urlat , era de la durerea de cap , dar ma ofticasem foarte tare ca nu am fost atenta si ca defapt stiam sa fac poroblemele .
Si o data am luat un opt la franceza si eu voiam sa imi iasa media zece , decicand am ajuns acasa am ince[ut sa bocesc, desi mama imi zicea "Si ce daca iti iese noua , lasa ca nu e nimic!, iar eu nu ma opream .
Si de atunci am zis ca numai plang la nici o nota , fie ea si proasta.

[Little M]

Am plans numai o data la o nota. ... Stiu ca luasem 6 la un test la fizica. Si pana sa ies din curtea scolii tot urlam si o intrebam pe colega mea cum e posibil... Eu sunt destul de buna la fizica si pana atunci nu luasem mai putin de 9 . Cand am iesit pe poarta m-am asezat pe bordura si am ineput sa bocesc. . Saracii mei colegi se speriasera si erau toti adunati in jurul meu. Cred ca am stat acolo in jur de 30 de minute si la un moment dat am ridicat capul spre un coleg si m-am uitat la el. Purta ochelari [ tocmai si-i pusese ] si cum nu eram obisnuita cu ei m-a bufnit rasul. Saptamana aia toata lumea mi-a zis ca sunt ciudata :]
In rest nu am mai plans ci doar am tipat si urlat.. Cu parintii nu am probleme. Singura data cand s-au suparat pe mine a fost cand am luat 4 in teza la mate Dar nu stiu cum ca am dat-o din nou si am luat 6. Deci pana la urma mi-a iesit media )

[dark_anime]

First of all:
click.cred ca toti am trecut oarecum prin chestia asta. varianta ironizata ofc
Eu sunt o persoana foarte orgolioasa si ambitioasa, putin ofticata ce-i drept.Asa ca am tras cateva lacrimi. Nu plang la modul"UAHAHA MA DA MAMICUTA AFARA DIN CASA MI-AM BULIT MEDIA VAI CE MA FAC", stiu cand merit nota, nu incerc sa dau vina pe profesor caci sunt cat de cat realista, dar asta nu ma opreste din a fi ofticata .
Niciodata nu am fost speriata de chestia asta cu notele, oarecum miserupista [ cand eram mai mica imi pasa mai mult de medie dar na], problema e ca ma enervez foarte repede si mereu sunt pe sistemul "ba frate sa-mi #@$!@$!@ iarasi trebuie sa dau test de marire, nu am un weekend chill".Am trecut prin perioade asa obositoare la scoala, toti profesorii vroiau sa dea teza in aceeasi sapatamana [5 teze] iar aia care nu dadeau la materia x si dadeau la y [ca trebuie sa alegi] dadeau test, aceleasi subiecte doar ca test.Si toti profesorii, pana si aia de religie aveau pretentii, da mai da-te'n colo frate.Si cum acumulez usor nervi si stres, ma descarcam uneori plangand, enervandu-ma pe motive absolut cretine, like nu gasesc telecomanda .

So prima oara PRIMA PRIMA oara cand am plans la o nota cand eram prin a 5a a 6a, nu mai stiu exact, prin gimnaziu, si vorbeam intr-o ora de istorie, si mi-a dat profa 2, bine dupa "sansa" de a raspunde la o intrebare sa vada daca stiu si sa imi arate mie ca ea nu da 2 fara motiv. intrebarea suna cam asa"in ce an, si in ce zi, si la ce ora a fost pusa a 4 caramida pe o casa dintr-un satuc unknown al lui bulibasa foarte important in istorie?" >.> doamne ce urat am plans atunci.mi-a bulit inapta aia de profa toata media.Si invatam pretty well, mai toate imi ieseau zece, dar istoria e mai jmekera.

Problema mea sunt materiile la care nu iti pui in functiune decat o parte din creier, care se numeste memorie.Niciodata nu am putut sa retin nimic, asa tocilareste, dar la biologie, istorie, chiar erau lectii la care trebuia sa tocesc, si nu ma oboseam si cand vedeam ca la istorie aveau medii de zece colege care n-au habar in ce an a fost primul razboi dar deh aveau super memorie, super pupincurism la profa and stuff >.>

Apoi nu stiu, ma ofticam foarte tare cand proful de mate dadea mereu note mari la aia care faceau meditatii cu el, iar pe ceilalti ii corecta la sange pe sistemul ca "uite bah boule, tu nu faci meditatii cu mine, ai note mici, hahaha ce funny sunt eu"
deja in liceu nu ma mai atacam pe note, desi cand ma asculta profii si fac faze gen iti pun o intrebare, "a nu stii?" "pai nu..ca n-am invatat pentru azi dar invat pentru ora viitoare" "aha hai salut, 4 pa", turbez.Nu plang dar oricum devin foarte naughty xD.

Obisnuiam sa comandam pizza la scoala, eu si cativa colegi.mai nehaliti asa. si intr-o ora, foarte fericiti ca aveam bani de doua pizza, ne-a dat test la fizica, ne-a aruncat si pizza.Dar eu radeam isteric, e greu de explicat, stateam si ma uitam la foaia de test si nu stiam o litera sa scriu, si cand ii vedeam si pe ceilalti "pedepsiti" cum nu aveau habar nimic, ne-a busit pe toti rasul, fapt care, evident l-a enervat pe prof asa ca ne-a dus la director b-). jmeker.

Bai cred ca n-am mai plans de prin clasa a 9a la o nota, nu stiu exact, ma ofticam la mate, as i said, nu ma interesa nota or stuff, ai mei nu se enervau la note, aveau increde deplina in mine cand venea vorba de scoala and stuff, problema cea mai era personalitatea mea pre orgolioasa, prea ambitioasa, putin prea ofticata

Mai mult ma enerveaza stresul de a nu ramane la ceva [n-am trecut inca prin asta dar am fost de multe ori la cativa pasi], si ma enerveaza notele mici din cauza faptului ca trebuie apoi sa imi stric noptiile si zilele invatand pentru teste de marire.Acum a inceput sa mi se para cam amuzant cum se ataca profii, cum cred ei ca ma ranesc pe mine la corazon daca imi dau un 1,2,3, sau 4.Imi vine sa rad, dar ma abtin, obisnuiesc sa ofer respect profesoriilor, chiar daca nu il primesc inapoi ^^. sunt curiasa daca s-a obosit cineva sa citeasca pana aici , daca da, imi pare rau daca pe alocuri am fost incoerenta sau am avut greseli de tastare, mi-e prea lene sa corectez .