Răspunsuri: 107
Subiecte: 10
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
16
Zupi: 475 z
Am venit cu un nou fic. In unele parti e grabita actiunea, dar sper sa va placa.
Capitolul I
Zgomotul motorului acapara galagia din autocar. Eu ocupam penuntimul loc in spate la etajul unu. Scaunele din spate erau libere, asteptandu-si rabdatoare pasagerii.
O noua oprire. Auzisem ca vor mai urca si elevi de la alta scoala, dar nimeni nu ne spusese exact de unde. Asta ma enerva. Noi eram mereu cei care aflau ultimi. De fiecare data.
Speram sa gasesc si eu o fata draguta. Ultima ma inselase cu capitanul echipei de fotbal, Takamoto. Il urasc si acum.
Autocarul se opri brusc, propulsandu-ma inainte. Din fericire, m-am oprit la doar cativa centrimetri de spatarul din fata. Ar fi fost o lovitura dureroasa.
Usa se deschise zgomotos si se auzea pasi urcand scarile la etajul unde eram si eu. Un grup de adolescenti mai mari decat mine isi facura aparitia.
Primul care intra se apropie de mine si ii facu cu ochiul fetei din stanga mea. Ce inganfat! Cine se credea, buricul pamantului? Nici nu intra bine si firteaza cu fetele.
Se apropie din ce in ce mai mult de mine si surprinzator, se aseza pe scaunul gol din stanga mea. Ce vroia? Nu erau destule scaune libere in spate.
-Buna, frumosule! il aud pe altul cum ma saluta.
-Vezi-ti de treaba! E al meu! Eu l-am vazut primul! se rasti cel de langa mine.
-Nu fi asa teritorial. Imparte si tu.
-Dispari! Eu am pus primul steagul aici.
Nu intelegeam nimic din ce vorbesc. Ii ignor si imi intorc privirea spre fereastra. Ii aud cum se aseaza pe locurile din spate.
Dupa cateva minute, simt o mana pe picior. Imi intorc privirea spre el. Zambea. Incepu sa-si miste mana de-a lungul coapsei mele. Simteam ca o sa explodez daca nu inceteaza. Imi veni sa-l lovesc, dar m-am obtinut pentru ca nu vroiam sa fac o impresie proasta. I-am ridicat mana si i-am inapoiato. Astept sa-i vad urmatoarea reactie. Drept raspuns, isi aseza mana la loc.
Eram mai mervos decat niciodata.
-Daca nu iti iei mana ...
-Da? Ce-mi faci? raspunse el cu o intrebare.
-O sa te vezi pe geam, afara imbracisand un copac.
-Oh, un dur! Imi place!
Isi apropie capul de al meu si isi aseza mana pe obrazul meu.
-Ce faci? Esti gay? intreb eu suparat.
-Da, sunt! E vro problema? raspunse el calm.
-Ai nevoie sa mergi la un psiholog.
-Am fost si mi-a spus ca totul e in regula.
Nu vroiam sa o tina tot drumul asa. Nu era de ajuns ca tata m-a obligat sa merg in tabara? Acum si el? " O sa te distrezi ". Da sigur. Daca sa stai langa un obsedat sexual care se da la oricine vedel e distractiv, atunci nu am ce sa mai spun. Imi urasc viata!
-Nakamura, lasa baiatul in pace, se auzi o voce in spatele lui.
Se intoarse si tacu. Un barbat inalt cu parul negru starea inaintea lui cu mainile incrucisate la piept.
De cate ori ti-am spus sa lasi baieti in pace? il certa barbatul.
-De niciodata.
-Ei bine, iti spun acum.
Ce vroia sa spuna prin " sa nu se mai ia de baieti? " Aveam o presupunere ca nu eram prima persoana de care se luase. Atunci de ce i-a facut cu ochiul acelei fete pentru ca apoi sa se dea la mine? Sau poate mie mi-a facut cu ochiul. Imposibil! Arat eu bun de agatat?
-Ti-a facut ceva Shirou? ma readuse la realitate vocea profesorului.
Imi intorc privirea pre el. Acum ochii lui ma cercetau din cap pana-n picioare. Se opri in zona pieptului, apoi cobora la ...
Nemernicul! Cum indrazneste! Era la fel ca Shirou? Si atunci de ce il cearta pe el pentru ca m-a atins pe picior, dar el unde se uita?
-Nu mi-a facut nimic, mint eu.
-Bine, spuse si se aseza pe un scaun din spatele meu, vorbi putin, dupa care pleca in fata.
-Nu te credeam in stare sa-l minti, incepu Shirou.
-Nu sti nimic despre mine.
-Corect. De nu m-ai spus?
-Si daca te spuneam, ce castigam? Tu tot nu incetai.
-Shirou, il striga un baiat din spate.
Acesta se intoarse, iar aceasi baiat continua.
-Ne jucam adevar sau provocare cu banul.
'' Adevar sau provocare cu banul? Ce foc mai e si asta? Nu era doar "adevar sau provocare? "
-Mai intrebi? replica Shirou.
Si jocul incepu. Nu vedeam cum era jocul, dar nu era deloc ca adevar sau provocare. Semana putin cu " cap sau pajura " pe pedepse, sau asa ceva. Partea cea mai ciudata era ... De fapt tot era ciudat. Trebuia sa alegi cap sau pajura si dadeau cu banul. Cine ghicea, el sau ei, ii provoca sau provocau pe pierzatori sa faca ce spuneau. De cele mai multe ori, era vorba de un sarut. Ce prostie! Eu nu as participa la asa cea. Si in plus, toti erau baiati.
-Te provoc sa-l saruti pe baiatul de langa tine, aud o voce in spatele meu.
-Nu, raspund eu serios.
-Dar daca nu te saruta, nu putem continua jocul, vorbi acelasi baiat.
-Va previn ca nu m-am spalat pe dinti azi-dimineaza, am adaugat eu ironic.
-Ha, ce gluma! aud pe altul.
-Odata ce ai intrat, nu mai poti iesi, interveni si Shirou.
Ii ignor si-m vad de treaba. Daca stau sa ma gandesc putin, nu fusese o idee prea inteligenta. Shirou se apropie de mine, prea mult dupa parerea mea. Stiam ce intentiona, dar nu-i permiteam sa ma sarute.
Autobuzul se opri brusc. Toti se uitara mirati unul la altul. Credeam ca am facut pana sau nu mai aveam combustibil, dar soferul ne spusese ca am ajuns la destinatie. Ce bucurie pe mine ca scapasem de acel sarut care oricum nu-l acceptam. Daca te gandeai mai bine, autobuzul ma salvase.
Ma ridic de pe scaun si trec la langa Shirou.
-S-a dus cu jocul vostru idiot, spun privindu-i victorios.
-Cine a spus? intreba alt baiat blond ca si mine.
-Eu, si ies din autocar.
Trei lilieci stau pe balcon. Zboara unul si dupa un timp se intoarse plin de sange la gura. Le spuse celorlalti doi:
-Ati vazut turma aia se oi?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al doilea si se intoarce la fel, cu sange la gura.
-Ati vazut turma aia vaci?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al treilea si se intoarcec la fel ca fratii lui, zicand:
-Vedeti turnl ala de biserica?
-Da!
-Eu nu l-am vazut!
, Kaoru
Răspunsuri: 148
Subiecte: 1
Data înregistrării: Feb 2011
Reputație:
19
Zupi: 819 z
Buna, multumesc ca m-ai anuntat de noul fic si pot adauga ca e minunat. Pai greseli nu cred ca am gasit nu sunt sigura si sa caut mi-e lene deci cred ca nu sunt. Ideea e geniala mai ales chestia cu tabara. Jocul acela e ciudat dar mi-a placut cum a sarit acel tip ca nu vrea sa fie sarutat numai ca nu am inteles daca si el juca oricum tocmai am realizat ca nu i-ai mentionat numele. Cred si sincer sunt putin sigura caar mai trebuii putina descriere a personajelor dar e ok stiu ca o vei face in celelalte capitole. Pai cam atat astept next-ul si sper ca ma vei anunta daca vre bye bye.
Răspunsuri: 1.341
Subiecte: 38
Data înregistrării: Dec 2010
Reputație:
356
Zupi: 10.327 z
06-08-2011, 10:48 AM
(Ultima modificare: 15-07-2012, 11:05 AM {2} de Lexxu.)
Soo, Hasamy, ai venit cu un nou fic yaoi >:D< . Me likes this. ^^
Well, pentru inceput e destul de bun, imi place ca are firul acela de amuzament - si daca tin eu bine minte, nu ai mai facut un fic legat de scoala. ;)) Deci relativ poate fi ceva nou pentru tine. xD
Btw, vad ca ai mai redus din greseli - doar ca mai trebuie sa lucrezi la gramatica. Doar uiti cateva articole . Ex : ultimi = ultimii .
Oricum, ma atrage, iar jocul acela cu tipii din autobuz a fost very funny. <3 . Sper ca vei fii plina de inspiratie si imaginatie cand vei scrie urmatorul capitol si nu numai - asa va fii pentru toate cele care vor urma. Bafta ! >:D< .
Răspunsuri: 107
Subiecte: 10
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
16
Zupi: 475 z
Capitolul II
Cobor ultima treapta si inspir adanc aerul curat. Imi placea natura, sau mai bine spus, o iubeam. Imi inchid ochii pentru cateva secunde, deoarece simt o mana grea pe cap. Ma intorc in spate si il vad pe profesorul care il certa pe Shirou.
-Ai grija cu Shirou. Cateodata poate fi de necontrolat, vorbi acesta, plecand inainte.
Nu intelegeam ce vroia sa spuna. Sa am grija cu Shirou? Nici macar nu imi pasa de el.
Imi scutur capul si imi continui drumul pana la un panou unde scria. In jurul ei erau adunati o multime de copii. Astept intr-o parte doua minute pentru a ma duce si eu pentru ca nu aveam nici o sansa de a vedea ceva. Mai ramasesera un grup format din sase baieti si m-am gandit ca acum ar fi momentul potrivit. Nu apuc bine sa ajung in fata, ca aud o voce de baiat care vorbea cu mine:
-Cum te cheama?
-De ce? il intreb curios.
-Pentru ca am vrut sa-ti spun eu in ce cabina stai ca nu o sa reusesti sa ajungi in fata. E ceva rau sa te intreb asta?
-Nu, doar credeam ca esti la fel ca Shirou, ma scuz.
-Shirou e un prost.
-Mie imi spui?
-Deci, numele?
-Itomi Shiki.
In timp ce imi cauta numarul cabinei, eu il priveam. Era mai inalt decat mine. Parul brunet cu cateva suvite blonde. Purta o geaca neagra din piele, o pereche de blugi la moda si adidasi marca puma. Era mare in umeri iar corpul ii era binefacut. Bratele puternice si corp masiv. Arata ca un inger venit pe pamant.
-Itomi Shiki, cabina numarul 34 si stai cu ... Hasimoto Sengo.
Cand pronunta numele lui, imi dadea impresia ca era de rau. El era prima persoana care se purta frumos cu mine si as fi preferat sa stau cu el. Inca nu-l cunosteam pe colegul meu, dar dupa cum il pronuntase, nu vroiam sa-l cunosc.
-Ooo! Probleme, mai spuse.
Se intoarse spre mine. Avea ochii verzi. Un verde sclipitor. Pentru cateva secunde nu isi lua ochii de la mine. Facu trei pasi si ajunse in fata mea. Il vad cum mana lui dreapta se ridica si cand mai era un centrimetru si-m atinge obrazul, se opri. Isi retrase mana si il vad cum pleaca, lasandu-ma confuz. Nici macar nu si-a spus numele.
Imi scutur capul si-m revin. Atunci imi dau seama ca mi-am uitat bagajul in autocar. Ma duc sa verific inca o data numarul cabinei ca sa fiu sigur, si avea dreptate. Nu ma indoiam de el, dar era mai bine sa vad cu ochii mei.
Incep sa fug spre autocar pentru a-mi recupera ce-mi apartine. Nu mai erau copii pe nicaieri, toti fiind in cabine.
Ajuns la autocar, il vad pe sofer cu mainile incrucisate la piept. Era suparat.
-Imi cer scuze, dar am uitat de ele, imi cer iertare, dar pe el il durea in cot de scuza mea.
-Daca nu veneai mai repede, ti-le aruncam pe jos, vorbi barbatul. Ia-le odata si pleaca. Am si altceva de facut.
Imi iau bagajele si plec. Ce om! De parca am facut ceva rau. Nu-i integeg pe copii de la cealalta scoala. Asa profesori, asa elevi, dar si asa soferi.
Cercetez imprejurimile. Placut pana acum, dar aveam o presimtire ca mi se va intampla ceva, dar nu stiam daca de bine sau de rau.
Merg putun si o vad. Cabana numarul 34. Grabesc pasul. Vroiam sa ma arunc pe pat si sa dorm.
Ajuns in dreptul usi, apas pe cleanta, iar aceasta se deschise cu un scartait. Incerc sa privesc in incapere si vad o silueta intunecata care incetul cu incetul se lumina. Era un baiat doar in pantaloni.
-Oh, nu! spun in soapta.
Pentru cateva secunde ma blochez. Dupa cum arata, mergea la sala rar. Vroiam sa-mi iau ochii de la el, dar nu puteam. Mai sa-mi surga palele si imi trageam o plama.
-Intri sau o sa te holbezi la mine toata ziua? vocea lui ma trezi la realitate.
-Scuze, imi las privirea in jos rusinat.
-Ce copii! Il aud si dupa acea se intoarse inapoi la treaba lui. Inchid usa si pornesc spre patul liber. Ma asez pe el, iar bagajul langa mine. Imi intorc privirea inapoi spre el. Muschii spatelui i se incordau la fiecare miscare. Parul lui brunet era prins intr-o codita la spate.
-Chiar nu incetezi? ma intreba acesta.
-Acum ce am mai facut? intreb iritat.
Se intoarse si veni spre mine. Cand ajunse in fata mea, isi aseza mainile in dreptul coapselor mele. Ma dau in spate, pana cand ating capul de perete. Am crezut ca doar Shirou era deraiat, dar bine ca am aflat inainte de a face vro prostie.
-Vrei cumva sa ma provoci?
-Eu doar m-am uitat, ma apar.
-La mine?
Care era problema lui? Unde scria ca nu am voie?
Ii pun mana pe piept si il intr-o parte. Ideea ar fi fost buna, numai daca nu ar mai merge la sala si nu ar avea muschii, atunci as avea sanse de scapare.
-Incerci sa scapi de mine?
-De unde ti-ai dat seama? Faptul ca te imping?
Replica mea nu prea la bucurat. Asta presupuneam, dar si faptul ca avea o privire care vroia sa ma omoare.
Brusc, usa se deschise. Imi intorc privirea spre ea, iar el imitandu-mi miscarea.
-Oh, bestie! Lasa-l sa respire, vorbi baiatul care tocmai intrase in camera.
Cei doi se privira seriosi. Parca vedeam scanteiele dintre ei. Scena mi se parea amuzanta, dar totodata infricosatoare.
-Am gasit prospaturi, il anunta prietenul lui. Cica e fotbalist.
Seigo, colegul meu se ridica de pe mine si pleca afara impreuna cu noul venit, care de fapt era chiar prietenul lui.
-Nu ai uitat nimic? ii opresc din drum.
Cei doi se uitara la mine.
-Bluza.
Isi privi pieptul si vazu ca aveam dreptate. Se indrepta spre patul lui si imbraca o bluza albastra mulata.
Se intoarse spre mine si spuse:
-Sa nu crezi ca o sa-ti multumesc.
-Nu, dar nu cred ca vroiai sa mergi asa afara.
-De ce? Nu vroiai sa atrag atentia cumva pentru ca esti gelos?
-Da, sunt gelos.
Isi vazu de treaba si cand mai avea un pas si iesea, mi de adresa:
-Kitty-Cat.
-Ichigo.
Ridica o spranceana si iesi afara.
Ce tupeu are! L-as dracu bagajul si plec din camera. In fata era Seigo singur. Unde plecase celalalt? Stai putin, nu era singur. Vorbea cu Takamoto, colegul meu. Acum am inteles ce a spus atunci cand a gasit o prospatura, si in plus caera si fotbalist. Seigo se dadea le el, dar se parea ca Shinobu il respingea.
Imi vad de drum, iar in acel moment il aud pe Shinobu sa striga sa nu-l atinga. Ca de obicei domnul Seigo se baga unde nu-i fierbe oala. Il stiam doar de cateva minute, dar il cunosc in deajuns cat sa-mi dau seama ca e un nesimtit.
Imi dau ochii peste cap si imi continui drumul. O alee de piatra ingusta era in stanga mea. Eram curios ce o fi acolo, dar altceva imi starni curiozitatea.
Trei lilieci stau pe balcon. Zboara unul si dupa un timp se intoarse plin de sange la gura. Le spuse celorlalti doi:
-Ati vazut turma aia se oi?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al doilea si se intoarce la fel, cu sange la gura.
-Ati vazut turma aia vaci?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al treilea si se intoarcec la fel ca fratii lui, zicand:
-Vedeti turnl ala de biserica?
-Da!
-Eu nu l-am vazut!
, Kaoru
Răspunsuri: 148
Subiecte: 1
Data înregistrării: Feb 2011
Reputație:
19
Zupi: 819 z
Buna, pai am citit si acest capitol si m-a fascineaza din ce in ce mai mult. Ideea cu tabara e geniala si apropo si mie imi place natura mai ales cand ploua cu galeata parca numai de drag as sta afara. Pai se pare ca Shiki si-a facut prieteni si inca ce prieteni pai eu ii urez sa aiba grija ca din cate se pare nu va scapa neviolat din tabara si cine stie poate pleaca acasa si cu un prieten :)) Pai in mare nu mai am ce comenta eu spun mereu ca nu sunt carcotasa si deaia comurile mele sunt scurte deci astept next-ul bye bye.
Răspunsuri: 1.341
Subiecte: 38
Data înregistrării: Dec 2010
Reputație:
356
Zupi: 10.327 z
13-08-2011, 09:37 AM
(Ultima modificare: 15-07-2012, 11:07 AM {2} de Lexxu.)
Hmm, sa stii ca mi-a placut <3 Vad ca progresezi incetul cu incetul si ma bucura acest lucru xD
Well, m-am cam " incurcat " in citit sa zic asa, cand ai spus acolo mai pe la final, ceva de un anume Shinobu. Daca tin eu minte bine, parca nu s-a prezentat vreun tip cu acest nume, but nvm. ^^
Actiunea am observat ca-i in toi [ daa, ce exprimare : )) ]. Imi place de colegul lui Shiki, i mean - e exact asa cum imi imaginez eu seme-ul perfect si vad ca el nu face nici macar o exceptie. Seigo parca ? :> Nume potrivit atitudinii sale de asemenea * laughs *
Anyway, ma atrage acest fic asa ca, ai grija sa-l continui si sa-ti dai toata silinta * hugs * Succes Hasamy ! >:D<
Răspunsuri: 107
Subiecte: 10
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
16
Zupi: 475 z
Multumesc pentru comentari.
Capitolul III
In spatele meu era o alee care ducea spre o cladire. Pe geamul de langa usa se vedeau cateva siluete care se mergeau. Fata sa stau pe ganduri, ma indrept spre aceea cladire. Din departare se vedea mica, dar in realitate era mare
Un frison imi cuprinse intreg corpul. Ce se intampla cu mine? Erau doar niste copii normrli, unu dintre ei. Inima imi batea putrenic. Pentru prima data eram entuazismat. La inceput nici nu am vrut sa merg in tabara, dar acum incepea sa-mi placa.
Pun mana pe cleanta si apas de ea in jos. Trag aer in piept si intru.
Galagie. Asta era primul lucru pe care l-am sesizat. Nu eram obisnuit cu asta. Acasa parintii mei, jumatate din zi erau plecati cu afaceri, iar cand ajungeau acasa se inchideau in birou si citeau documente. Ce plictiseala! Cel putin puteam sa fac ce vreau si cand vreau.
O incapere mare cu multe persoane, dar nu erau toti. Nici aer nu aveai.
Am inceput sa merg printre ei. Cel mai mutlti erau baieti, decat fete. Era si normal pentru ca elevi de la scoala cealalta scoala erau toti baieti.
Cand am ajuns la jumatatea drumului, l-am obsevat pe el. Pe cel care mi-a spus numarul cabinei. Statea de vorba cu doi colegi de-al lui. Normal! Cu cine altcineva? Radea. Bine ca unul dintre noi se distra, ca eu nu aveam nici un prieten pe aici. Toti spuneau ca tabara e o pierdere de timp si asa ca au stat acasa. Ceilalti colegi ai mei, ce mai colegi. Adevarul era ca ma urau prin simplul fapt ca nu ma cunosteau.
-Te misti odata? aud o voce din spatele meu.
Tonul din vocea lui era furioasa. Ma intorc si ca de obicei, era un baiat. Ca toti colegii lui, avea muschi, doar ca avea ceva ce numai la el am obsevat. Parul roscat si imbracat in negru. Arata ca un rockstar.
-Imi pare rau, si ma dau intr-o parte.
El pleca cu pasi grabiti spre o banca din apropiere. Acum am aflat unde eram. In sala de mese. Isi puse mainile pe genunchi si capul in palme. Simteam nevoia sa-l consolez. Nu stiam daca ii va face bine, dar merita sa incerc.
Ma indrept spre el si cand ajung in fata lui, ceva imi spunea ca nu e bine ce fac.
" Daca tot ai ajuns unde ai ajuns, continua ", ma incurajez singur.
-Ce ai patit? intreb asezandu-ma langa el.
Acesta se intoarse spre mine surpeins sa ma vada. Dupa cateva secunde isi lasa inapoi fata in plame, intrebandu-ma:
-Si de ce ti-as spuse tie?
Buna intrebare. De ce nu m-am gandit la asta inainte sa merg la el?
-Vroiam doar sa te ajut ... intr-un fel.
M-am ridicat de pe banca si am vrut sa plec, dar simt o mana prinzandu-mi incheietura.
" Acum ce mai vrea? Doar a spus sa plec. " gandesc confuz de reactia lui.
-Am spus cumva sa pleci? ma intreba acesta privindu-ma de data asta in ochi.
-Nu, doar am crezut ca vrei sa stai singur, mint, desi exista si ceva adevar in asta.
In coltul guri i se ivi un mic zambet. Ma prinse si de cealalta mana, tragandu-ma inapoi pe banca.
-Intr-un fel ai dreptate, dar singuratatea nu e o obtiune, explica el, revenindu-si.
-Cateodata da, spuse in soapta.
Ridica o spranceana.
-Bine, nu e o obtiune, sunt de acord cu el.
Brusc se facu liniste, ceea ce mi se parea ciudat.
-Buna la toti, se auzi o voce de barbat din fata.
Imi ridic privirea si vad cine vorbise. Nu ma inselasem in privinta persoanei care atrase atentia tuturor. Atat de concemtrat am fost ca nici nu l-am observat cand intrase.
-Sunt Okazaki Shun pentru cei care nu ma cunosc si sunt fondatorul acestei tabere. Cu cateva dintre voi m-am intalnit. Vreau sa-i multumesc domnului Aoki Itomi pentru grozava idee de a construi aceasta tabara superba, nu mai superba decat soptia mea. In plus, el fiind si cel mai bun prieten al meu.
Facu o scurta pauza, dupa care continua:
-V-ati dori sa-l cunoasteti?
-Daaa! striga toata lumea, toti inafara de mine si cativa.
-Atunci, Arata-te Aoki! striga Shun.
Usa de la intrare se deschise si aparu un barbat de medie mijlocie, imbracat intr-un costun negru. Parul rebel si blond ii dansa sub adiera vantului. Ajuns pe scena, privi spre noi.
Mi se parea cunoscut numele. Ma gandesc mai bine si-m dau seama ca el e ... tata. A spus ca avea o treaba importanta, nu ca o sa vina si el in tabara. Acum i-am inteles planul. Ma trimis aici sa ma faca de rusine pentru ca el era singurul tata de pe aici.
Nervi mi se urcara pana la maxim. Cum putea sa faca asta? Vreau sa plec, dar imi amintesc ca inca ma tinea de maini. Asesta imi observa reactia si imi arunca un zambet. Imi dadu drumul la mana stanga, dupa care m atrase mai aptroapre de el si isi a[propie fat de a mea. Stiam ce vroia sa faca, dar nu-i permiteam. Spre surprinderea mea, asecta doar ,ma saruta pe frunte. Clipesc de cateva ori nevenindu-mi sa cred.
-Ne mai vedem, Kitty -Cat, mai spuse si pleca spre un grup de baieti adunati recent.
Il privesc buimacit. Plecase prea repede. Nici nu am avut ocazia sa-i raspund si eu. Bine macar ca avea bunul simt de a ma saulta. Dar tot nu intelegeam de ce imi spuneau " Kitty-Cat " ? Nu sunt pisica!
Oftez si-m las privirea in jos. Din nou eram singur. Nu era ceva nou pentru mine, doar ca credeam ca aici voi putea comunica mai mult decat de unde venisem.
Imi ridic privirea si observ ca baiatul care imi spuse numarul cabinei ma privea. Se parea ca acum statea singur. Mai bine pentru mine.
Ma ridic si ma indrept spre el. Oricum nu aveam nimic de pierdut. Toata atentia tuturor era asupra lui tata care acum isi spunea discursul lui emotionant. Ma rog! Nimic nou pentru mine. Asa facea si cu mine cand mai fugeam de asaca . Imi golesc mintea pe cava mai important.
Ajuns in fata lui, il intreb:
-Pot sa stau langa tine?
El ridica din umeri nepasator. Stiam ca va face asta pentru ca asa faceam si eu cand nu aveam chiej de nimic. Caut in minte o propozitie, dar nu-mi vine mimic.Nu regretam ca am venit langa el, dar nu aveam ca sa vorbesc.
-Nu te mai chinui, ma scoase din gandire.
Imi ridic privirea spre el. Zambea. Un zambet plin de blandete.
O serie de aploauze ma facu sa privesc in jur. La fel facu si baiatul de langa mine. Il vad pe tata iesind afara. Nu am auzit nimic din discursul lui si sper sa nu fie caeva important. Pe cine pacalesc? De obicei nu spune nimic important.
-Ne mai vedem, imi spuse acesta ridicandu-se de pe banca.
-Unde pleci?
-Afara. Pleaca toti.
Abia acum observasem ca mai ramasesera cateva persoane. Ma indrept spre iesire, impreuna cu cativa baieti.
Afara batea vantul. Nu puternic, potrivit. Pe cer nu erau semne ca ar vei polaia, cea ce m-a bucurat enorm. Admir privelistea, fiind si singur, pentru ca ceilalti au plecat spre cabanele lor. Nu aveam chief sa-l revad pe colegul meu. Ma inspaimanta si nu puteai sa-ti dai seama care va fi urmatoarea miscare. Era ca o vulpe. Oftez. Vroiam doar sa vad ce e pe acea alee. Cine ma oprea sa fac asta? Nimeni.
Daca mai gasiti greseli, sa stiti ca nu am corestat pre bine. Nu prea am chief.
Trei lilieci stau pe balcon. Zboara unul si dupa un timp se intoarse plin de sange la gura. Le spuse celorlalti doi:
-Ati vazut turma aia se oi?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al doilea si se intoarce la fel, cu sange la gura.
-Ati vazut turma aia vaci?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al treilea si se intoarcec la fel ca fratii lui, zicand:
-Vedeti turnl ala de biserica?
-Da!
-Eu nu l-am vazut!
, Kaoru
Răspunsuri: 1.341
Subiecte: 38
Data înregistrării: Dec 2010
Reputație:
356
Zupi: 10.327 z
20-08-2011, 10:30 AM
(Ultima modificare: 15-07-2012, 11:08 AM {2} de Lexxu.)
Okay, cum spusesem - acum iata-ma pe aici cu inca un comm si tu, ai venit cu inca un capitol * hugs * Well, spun sincer ca il asteptam cu nerabdare si curiozitate, sa vad ce s-ar mai putea intampla >:]
Observ ca Shiki da de noi dusmani [ ofc, tipi numai buni de un yaoi - ya know ], dar sper ca macar va apuca sa-si faca ceva amici... Sunt sigur ca a avut cea mai neplacuta surpriza cand l-a vazut pe taica-su * laughs * Pana si eu am ramas ceva gen : O_O
I'm curious - again :]] Well, bafta multa, mai redu din greselutele de tastare, fii atenta and so on xD See ya' .
Răspunsuri: 159
Subiecte: 4
Data înregistrării: Mar 2011
Reputație:
25
Zupi: 294 z
Casa dulce casa! Bun, acum ca m-am intors din concediu primul lucru pe care l-am facut a fost sa-ti citesc ficul. Draga mea, te iubesc :X! Nu inteleg de unde iti vin ideile astea geniale. M-a atras total ideea, mai ales ca ficul e scris de tine, logic ai venit cu ceva nou si original. Imi place mult cum ai inceput, ai atras atentie din prima si sunt sigura ca va fi din ce in ce mai interesant. Ma bucur ca ai venit cu ceva nou deci, tot ce pot eu sa fac e sa iti urez succes cu noul fic.
P.S Ai multe personaje, deci ai grija cum le atribui sa nu iasa comfuzi. Deocamdata nu stiu cine cu cine va fi impreuna.
See u soon, my sweetheart!
Ma plimb pe strada intunecoasa. Vantul rece navaleste printre copacii uscati. Luna domina totul lasand linistea noptii friguroase sa sclipeasca in lumina ei. Intunericul abisal atrage totul in el. Frica ii domina pe toti, iar umbrele incep ritualele lor de a dansa in lumina luni. Sunete de disperare se aude de pretutindeni. Dar eu nu aud nimic. Il caut pe el ,dar nu-l vad nicaieri, nu mai e aici. Acum nici eu nu mai sunt.
http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg
Răspunsuri: 1.167
Subiecte: 50
Data înregistrării: Jul 2010
Reputație:
334
Zupi: 4.502 z
24-08-2011, 11:05 AM
(Ultima modificare: 15-07-2012, 11:11 AM {2} de Lexxu.)
Yo ! Im here too, i just finished reading. He, he, he. :]
Trei capitole este mult, imi place ca vi cu ele repede.. oricum eu le-am prins pe toate acum. XD
Tin seama sa-ti spun ca ar fi bine sa te corectezi de fiecare data. ^^
Nu te oblig, acum e normal sa nu poti sau sa nu ai chef, insa tu nu doar ca ai greseli de tastare (fata de anterioarele ficuri, pe care le-am mai citit, ai inceput sa reduci greselile), ai si gramaticale.
Sari de la un timp la altul... : |
Oricum acum vad ca deja incerci sa te stabilizezi cu asta. *smile*
Pai asa imi place idea, pare interesanta si originala. -^^-
Ar mai trebui sa descri si nu doar asta, adauga mai mult volum de substanta la propozitii. Fiindca par prea scurte si chiar incomplete.
Ceau ! Si succes. *hug*
|