Alege... lupta sau mori

[Nywa]

[center]Capitolul 8[/center]

Stateam pe niste conducte in timp ce ne uitam la spectacolul macabru de sub noi. Doi prizioneri mai fanatici de felul lor, au prins trei fete ce au fost cu noi in autobuz, iar acum dupa ce le-a violat, au inceput sa muste din una, incercand sa o manance pe viu, in timp ce celalalte doua au fost legate de lanturi.
- Spune-ti pe cine vreti sa omor? Pe fete sau pe barbati? Ne intreba Artemis, punand o sageata in arc si il incorda, atintindu-l spre victimile sale.
- Ucide-i pe ei, spun eu si Sanosuke deodata, iar Artemis chicoti usor fantomatic.
Mai puse o sageata in arc si dupa ce avusese tinta clara, dadu drumul sagetilor, ce se implandara direct in capetele celor doi prizioneri, ucigandu-i pe loc. Coboram din locul nostru si cat timp blondul spargea incuietoarea de la lacatul ce tinea lanturile, Artemis isi recupera sagetile, stergandu-le de hainele detinutilor, eu o pansam pe Lilly, ce aveam muscaturi pe maini. Le spun fetelor sa evadeze de aici, fiindca in acest loc se aplica urmatoarele reguli: lupta pentru supravietuire si cine este cel mai bun criminal.
- Kyle imi pare rau pentru sora ta, spuse Estera, ajutand-o pe Lilly sa se ridice de pe jos. Iti multumim ca ne-ai salvat, spuse blonda si porni spre o usa laterala.
- Sa ii ucideti pe toti de aici, mai adauga Melany si porni in fuga dupa prietenele ei, strangand la piept un cutit mare de bucatarie.
Le privesc cum se indeparteaza de noi si apoi scot katana din teaca, taiandu-le celor doi detinuti capetele, ca si asa le aveau degeaba pe gat. Apuc piciorul unui detinut, in timp ce Artemis lua cele doua capete si Sano, celalalt corp, incepand sa ii taram dupa noi, pana la o scara. A trebuit sa luam cadavrele pe umeri, pentru a nu face zgomote, in timp ce urcam o scara de metal. Ajungem pe pasarela si vedem acolo vreo zece detinuti, cum mancau dintr-un baiat, in timp ce altul era atunci transat.
- E atat de..., incepu satena, in timp ce desfacea niste fire de cupru, destul de subtiri, legandu-i pe tipi e urechi cu ele.
- Scarbos? Sadic? Salbatic? O intreba Sano, ajutandu-ma sa leg matele de celor doua corpuri de barele din fier.
- Grotesc, mai spuse tanara si arunca cele doua capete, peste bare, apoi ne ajuta si pe noi cu cele doua corpuri.
Imediat se auzi tipete si injuraturi, urmate de cautarea urmelor noastre. Imi dau ochii peste cap, scotand katana, pornind spre scara. Am lasat varful in jos, zgariind podeaua, atragandu-le atentia. Acestia se uitau la noi cu lacomie, incepand sa rada, cand Sanosuke scoase katana cu otrava din teaca de pe picior. Incepura sa rada, cand Artemis scoase din par, cele doua ace de par, dar eu stiam ca stia sa le foloseasca la maxim, asa cum stie doar mintea ei bolnava. Se apropie unul de mine, dar i-am taiat capul fara macar sa clipesc, facandu-i pe ceilalti sa faca precum animalele pamantului, repezindu-se la noi. Duc piciorul drept in spate, flexandu-l, lasandu-mi greutatea pe el, in timp ce il tineam pe cel stang intins. Aduc katana la nivelul umarului meu, punandu-mi palma stanga pe lateralul lamei. Incep sa tai cu nesant, nepasandu-mi ca ii durea sau erau ingroziti, fiindca in acest depozit era lupta pentru supravietuire. Vad cu coada ochiului, cum Sano, doar ii taia superficial in dreptul inimi, iar detinuti mureau pe capete. Companioana noastra, baga acele in inimi si in creiere, fara macar sa ii pese. Tot macelul dura cam jumatate de ora, scaldand inca o sala in sange cald si murdar.
- Astia sunt ucigasi temuti? Intreba satena, cand eu i-am disecat lu' unu spinarea, fiindca se chinuia sa supravietuiasca, dupa ce a fost impus in piept de un ac. Chiar si idioti din sanatoriu erau mai greu de ucis! Striga nebuna aia, facandu-ma sa marai salbatic la ea. Ce? Intreba, facand pe proasta, incruntandu-se cand blondul plescani exasperat.
Ii explic ametitei, ca in sah, mai intai se trimit pioni la sacrificiu si apoi clerul, iar noi eram caii - eu si Sano - si vaduva neagra - asta daca exista aceasta piesa in sah -, urmand sa fim cele mai rafnite tinte pentru nedetarlieni astia. Fata fluiera admirativ, iar iubitul meu chicoti usor, stergand katana si bagand-o in teaca.
- Crezi ca mai e cineva in viata, din cei care au venit cu noi? Ma intreba tanarul, in timp ce am pronit pe un coridor lateral, unde am auzit miscare.
- Stiti ce? Intrati aici si faceti-va de cap, spuse deodata Artemis, devenind brusc impancientata.
Schimb priviri cu iubitul meu si intram in vestiar, iar usa se incuie dupa noi, dandu-ne de inteles, ca suntem blocati. Il privesc pervers pe Sano, ducandu-ma la el, incepand sa ii sarut gura aceea sexy, calda si umeda, cu o pofta nebuna de sex, in timp ce il deschideam la haine. Multumesc mult Artemis...

[Nywa]

[center]Capitolul 9[/center]

Gemetele noastre rasunau in incaperea goala, in timp ce limbile noastre se mangaiau una pe cealalta. Ma miscam tot mai repede in interiorul sau, fiindca simteam ca punctul cumilant era foarte aproape pentru noi. Simt cum imi vine si il patrund dur, eliberandu-ma in interiorul sau stramt si cald. Ii dau mici pupici pe pielea transpirata si fierbinte, facandu-l sa se arcuiasca sub trupul meu, cerand mai mult. Vreau sa il pregatesc pentru o alta partida incendiara, dar o busitura in usa, ne atrase atentia. Ne imbracam in cea mai mare liniste si ne ascundem de o parte si alta a usii, pregatiti sa ucidem.
- Sunt Artemis alaturi de Dalia, varamea, spuse o voce, cand usa se deschise, iar in vestiar, intra satena urmata de purpurie, cu suvite de un albastru-cobalt, patate de sange.
Ochii de un albastru-demonic al fetei de saispe ani, ne cercetau foarte atent, in timp ce eu o cercetam atent. Dalia porta o bustiera neagra din piele, stransa la maxim si o pereche de pantalonasi scurti, din piele si in picioare o pereche de sandale negre, cu toc-cui de zece centimetri, legate pe gamba, iar in mana avea un cutit kyoketshu shogei, din care picura sange. Inghit in sec, parandu-mi rau pentru cei care au cazut sub cutitul Daliei, fiindca fata era considerata cea mai iute ucigasa.
- In primul rand, Kayle imi pare rau pentru sora ta, spuse purpuria, plecandu-si capul si parul lung pana la fund, taiat la varfuri cu sticla sau cu, cutitul, veni in jurul ei ca o cortina purpurie. In al doilea rand, eu am resusit sa ii salvez pe o parte din prieteni nostri de la sanatoriu, trimitandu-i de aici cu niste dubite, cu care au fost aduci prizonieri, iar celor care nu prea mai aveau mult de supravietuit, i-am ucis. Au fost in jur de doua sute si ceva de prizonieri, mai sunt cincizeci, cei mai periculosi... tatal tau m-a ajutat o parte din prizonieri sa ii ucid, mai spuse pustoaica, iesind din vestiar, parca s-ar fi plimbat pe culoarele sanatoriului.
- Iubire, il aud pe Sanosuke, venind langa mine, iesind toti trei din vestiar, aminteste-mi sa nu o am pe Dalia dusman, continua, iar eu m-am uitat incruntat la tanar, scotandu-mi katana din teaca, pregatindu-ma sa ucid. De mica a fost antrenata ca si un asasin, chiar a fost un timp asasin, imi mai spuse, apoi se repezi spre un detinut, taindu-l in doua cu sabia sa, retractabila.
Ridic din umeri si incep sa tai in stanga si in dreapta, croindu-ne drum spre iesire din porcaria asta de loc. Vroiam sa traiesc, incat nu imi pasa, daca aveam mici taieturi pe maini si picioare, atata timp cat ceilalti mureau. Din greseala am dat cu, katana intr-o teava, iar un idiot a dat cu piciorul in tais, rupand-o in doua. Ma feresc de el, scotandu-mi din rucsac niste senbonuri, arucandu-le in fiecare ce venea spre mine, nimerindu-l in mijlocul fruntii sau in inima. Simt cum ceva rece imi cresta pielea de pe brat, facandu-ma sa tip de durere. Pic in genunchi, iar lama unui cutit se lipi de pielea gatului meu, dar inainte ca aceasta sa imi fie crestata, cutitul aluneca intre picioarele mele despartite. O aud pe Artemis, cum injura pe un idiot, apoi striga la Sano si Dalia sa nu se mai joace cu prostiile si sa vina aici.
- Rana trebuie cusuta, spuse verisoara satenei, in timp ce imi pansa rana, strangand-o puternic. Oricum, trebuie sa plecam de aici inainte sa vina idiotul ala de director..., se intrerupse, cand se auzi un foc de arma in incinta, iar directorul isi facu aparitia din umbra, cu un pistol pregatit.
- Ati castigat o excursie gratis in Iad! Tipa ca un bezmetic, pregatit sa ne impuste, dar se opri, inghitand in sec, privind cu coada ochiului spre spatele sau.
- Arunca arma din mana sau iti arunc eu creieri pe jos, nenorocitule! Se auzi un marait ca o soapta, iar din umbra din spatele directorului, iesi Sano, cu pistolul sau atintit spre ceafa lui.
Barbatul incerca sa se suceasca pentru a-mi prinde iubitul, dar un lant subtire ii se prinse de gat, facandu-l sa scape arma din mana. Blondul il lovi in stomac, lesinandu-l, iar eu am ranjit, fiindca aveam de gand sa ma distrez cu idiotul asta, iar prieteni mei erau de acord cu mine.

Imi priveam parul vopsit in albastru-nocturn, ce imi ajungea pana la umeri si bretonul ce imi intra in ochelari cu sticla falsa, negri. Imi vad iubitul cum iesi de la dusul din vestiare, cu parul de un roscat-aprins, cum veni spre mine, punand mana pe cicatricea ce o aveam pe mana stanga.
- E timpul, imi sopti Sano, iar eu ranjesc, fiindca dupa doua luni, de dezbatut cum il vom ucide pe director, am hotarat pana la urma.
Astept sa se imbrate si mergem intr-o incapere, unde fetele l-au pus pe barbat pe o scandura, legat fedeles, cu fata in sus, deasupra unei vani cu apa si soda-caustica.
- Doamnelor, spun, intrand in camera, iar Dalia cu Artemis - acum era vopsita roz-inchis, lasat lung, dar in varful capului facut tepi - au inceput sa lase scandura in jos. In locul tau nu m-as agita prea tare, spun pe un ton calm, cand fusese scufundat in apa si omul incepu sa tipe de durere.
Am iesit de acolo, indreptandu-ne spre decapotabila neagra ce ne astepta la intrare de doua luni de zile. Ne-am urcat in ea, razand, fiindca in curand vom fi liberi si putem sa facem ce vrem.

[center]Viata e prea scurta ca sa nu te bucuri de ea, dar in acelasi timp prea fragila, ca sa nu ai grija de ea. E deajuns doar o clipa si totul se naruie. Un glond, o sageata, un accident, o lama si poti fi sigur ca sangele ce iti paraseste corpul, ia cu el ultima ta dorinta... Lupta pentru supravietuie... pentru viata...

The End[/center]