01-03-2010, 09:28 PM
Capitolul III- New Goal
Shin`s P.O.V.
A fost ca o dorinţă uitată în sufletul meu. Dorinţă ce nu credeam că va mai fi dezgropată după destrămarea trupei ce a fost pentru mine o familie, un imperiu. L-am văzut şi inima mi s-a oprit, am uitat să respir şi nu am mai simţit pământul de sub mine. Zburam, iar gravitaţia nu avea cum să mă aducă înapoi pe pământ şi totuşi am căzut din euforia mea pe cea mai dură stâncă. Întotdeauna am ştiut că-i pac flirturile si one-night-stand-urile fierbinţi, dar acum l-am găsit total schimbat. Bunul meu prieten, confidentul meu, iubirea mea secretă ce mi-a oferit întotdeauna un umăr pe care să plâng, m-a privit acum cu acea privire animalică, atât de brutală şi strălucitoare ce seamănă cu un vulcan nimicitor. Mi-e dor de vechiul Yu ce ştia să fie un prieten adevărat, de cel cu privire caldă, nu sălbatică, de cel pe care îl iubeam, nu cel ce îmi inspiră teamă.
Eram atât de pierdut în tristeţea mea încat abia atunci când două braţe puternice îmi apucă talia revin la realitate. Îmi înotrc uşor capul şi privesc uimit cum motivul frustrării mele interioare mă ridică în braţele sale şi protestez zbătându-mă:
-Yu, dă-mi drumul!
Dar el nu răspunse, ci pur şi simplu făcu ce i-am cerut, lăsându-mă jos pe ringul de dans al barului. Privirea mea rămase aţintită asupra lui în timp ce se îndrepta spre scenă, mai exact, spre aparatura de DJ. Îşi puse căştile şi începu să mixeze mai multe piese rock. Schimbă apoi ritmul într-o melodie dance şi se apropie din nou de mine, mişcându-şi corpul în ritmul cântecului.
M-am lăsat pierdut în ochii lui Yu ce pentru o secundă parcă îşi recăpătaseră vechea lor sclipire magică şi mi-am dezlipit privirea de a lui doar când am observat distanţa mică dintre chipurile noastre, însă înainte să pot face ceva, buzele lui erau lipite de ale mele. Trăiam acel sărut pe care îl dorisem mereu doar că nu era deloc ceea ce voiam.
Gura lui Yu mirosind a alcool îmi făcea silă. Probabil nici nu era conştient de ce face sau probabil nu i se părea ceva ieşit din comun la cum se comportă de când ne-am revăzut. Simt cum limba lui încearcă să îşi facă loc printre buzele mele şi oftez în sinea mea. Îl împing cu uşurinţă pe Yu care mă priveşte din nou în acel fel demn de dispreţ. Mâna mea acţionează prima la gândul că vreau să îi şterg acea expresie de pe chip şi curând, sunetul palmei primite de Yu se face auzit în cameră. El se uită la mine nedumerit, atingându-şi obrazul cu vârfurile degetelor, iar eu îi arăt o ultimă grimasă dezamăgită, după care părăsesc barul, fără să privesc înapoi.
Ignorând ploaia de toamnă ce vărsa lacrimi peste întreg Berlinul, merg cu capul plecat, parcă vrând să îmi ascund lacrimile ce nu se observau oricum din cauza ploii. Mă îndrept spre hotelul în care eram cazat şi ajungând în cameră intru rapid la duş.
Nu suportam faptul că mâinile acelui Yu s-au atins de mine, uram personalitatea ce a omorât sufletul îngerului meu şi gândind astfel, noi picături apoase se arată în colţurile ochilor mei. Ies din duş şi fără să mă-mbrac, mă bag în pat, trăgându-mi pătura peste cap, exact cum făceam în adolescenţă de câte ori sufeream din dragoste.
Nu ştiu exact când am adormit, însă ştiu sigur că după ore de plâns am rămas fără puteri şi am fost aruncat cu forţa în lumea viselor. Ca de obicei, l-am visat pe el doar că de data asta, chipul blând ce mi se arăta în fiecare noapte alinându-mi dorul, era altfel. Căpatase acea expresie sălbatică, simplă, pierzându-şi astfel strălucirea angelică de care mă îndrăgostisem. Nu am mai dormit după acel vis şi am stat treaz toată noaptea, ascultând sunetul ploii şi fixând cu privirea tavanul alb. Mi-am luat timpul necesar pentru a procesa toate informaţiile şi apoi am încercat să găsesc o soluţie, iar până la răsăritul primelor raze de soare, eram hotărât într-o singură privinţă: aveam de gând să îl fac pe Yu să revină la vechea lui personalitate şi nu îmi păsa dacă acest lucru era greu de realizat. Aveam să risc orice pentru îngerul meu întunecat.
Când am hotărât că era timpul să mă dau jos din pat pentru a începe o nouă zi, mi-am stabilit programul . Astfel, după ce am acoperit cu fard urmele vinete ale lipsei mele de odihnă din noaptea trecută ce îmi înconjurau ochii, am părăsit hotelul pentru a îmi găsi un apartament unde urma să locuiesc, deoarece mă săturasem să stau într-o cameră de hotel.
Am găsit după câteva căutări un apartament în care m-am mutat la sfârşitul acelei săptămâni, iar momentul mutării mele poate fii catalogat ca unul memorabil şi nu numai pentru mine.
Am păşit cu încredere şi încărcat de bagaje pe coridorul ce duce spre apartamentul meu cel nou. Eram atât de preocupat încât parcă îmi uitasem complet celelalte probleme ale mele.
Ajuns în faÅ£a uÅŸii noii mele case, las bagajele jos ÅŸi tocmai când să intru, simt cum ceva pufos îmi atinge gleznele. Privesc în jos ÅŸi nu am cum să nu recunosc micuÅ£a felină ce miaună inocent privindu-mă. Mă aplec ÅŸi îi mângâi creÅŸtetul capului în timp ce ea toarce. O ridic în braÅ£e ÅŸi îi observ zgarda neagră de care este legat pandantivul sub forma literei „Pâ€, aceasta fiind iniÅ£iala numelui ei: Pandora. O îndrăgeam mult deoarece a stat în grija mea cât timp stăpânul ei locuia în Los Angeles.
Eram atât de fericit din cauza revederii cu animăluţul pufos, încât nu m-am întrebat ce căuta acolo, dar fericirea mi-a fost curând curmată de glasul stăpânlui pisicii ce o striga îngrijorat:
-Pandora! Unde eşti? Vino a... a... dar strigătul îi înţepenii când privirele noastre se întâlniră.
Felina sări din braţele mele, îndreptându-se spre stăpânul ei, iar eu am intrat repede în apartament, trântind uşa în urma mea.
De ce nu îl pot uita? De ce imaginea lui mă urmăreşte pretutindeni? De ce acei ochi verzi nu îmi vor da pace niciodată? Vreau să îl dăruiesc trecutului dar speranţele de a-l păstra în inima mea cresc zilnic.
Shin`s P.O.V.
A fost ca o dorinţă uitată în sufletul meu. Dorinţă ce nu credeam că va mai fi dezgropată după destrămarea trupei ce a fost pentru mine o familie, un imperiu. L-am văzut şi inima mi s-a oprit, am uitat să respir şi nu am mai simţit pământul de sub mine. Zburam, iar gravitaţia nu avea cum să mă aducă înapoi pe pământ şi totuşi am căzut din euforia mea pe cea mai dură stâncă. Întotdeauna am ştiut că-i pac flirturile si one-night-stand-urile fierbinţi, dar acum l-am găsit total schimbat. Bunul meu prieten, confidentul meu, iubirea mea secretă ce mi-a oferit întotdeauna un umăr pe care să plâng, m-a privit acum cu acea privire animalică, atât de brutală şi strălucitoare ce seamănă cu un vulcan nimicitor. Mi-e dor de vechiul Yu ce ştia să fie un prieten adevărat, de cel cu privire caldă, nu sălbatică, de cel pe care îl iubeam, nu cel ce îmi inspiră teamă.
Eram atât de pierdut în tristeţea mea încat abia atunci când două braţe puternice îmi apucă talia revin la realitate. Îmi înotrc uşor capul şi privesc uimit cum motivul frustrării mele interioare mă ridică în braţele sale şi protestez zbătându-mă:
-Yu, dă-mi drumul!
Dar el nu răspunse, ci pur şi simplu făcu ce i-am cerut, lăsându-mă jos pe ringul de dans al barului. Privirea mea rămase aţintită asupra lui în timp ce se îndrepta spre scenă, mai exact, spre aparatura de DJ. Îşi puse căştile şi începu să mixeze mai multe piese rock. Schimbă apoi ritmul într-o melodie dance şi se apropie din nou de mine, mişcându-şi corpul în ritmul cântecului.
M-am lăsat pierdut în ochii lui Yu ce pentru o secundă parcă îşi recăpătaseră vechea lor sclipire magică şi mi-am dezlipit privirea de a lui doar când am observat distanţa mică dintre chipurile noastre, însă înainte să pot face ceva, buzele lui erau lipite de ale mele. Trăiam acel sărut pe care îl dorisem mereu doar că nu era deloc ceea ce voiam.
Gura lui Yu mirosind a alcool îmi făcea silă. Probabil nici nu era conştient de ce face sau probabil nu i se părea ceva ieşit din comun la cum se comportă de când ne-am revăzut. Simt cum limba lui încearcă să îşi facă loc printre buzele mele şi oftez în sinea mea. Îl împing cu uşurinţă pe Yu care mă priveşte din nou în acel fel demn de dispreţ. Mâna mea acţionează prima la gândul că vreau să îi şterg acea expresie de pe chip şi curând, sunetul palmei primite de Yu se face auzit în cameră. El se uită la mine nedumerit, atingându-şi obrazul cu vârfurile degetelor, iar eu îi arăt o ultimă grimasă dezamăgită, după care părăsesc barul, fără să privesc înapoi.
Ignorând ploaia de toamnă ce vărsa lacrimi peste întreg Berlinul, merg cu capul plecat, parcă vrând să îmi ascund lacrimile ce nu se observau oricum din cauza ploii. Mă îndrept spre hotelul în care eram cazat şi ajungând în cameră intru rapid la duş.
Nu suportam faptul că mâinile acelui Yu s-au atins de mine, uram personalitatea ce a omorât sufletul îngerului meu şi gândind astfel, noi picături apoase se arată în colţurile ochilor mei. Ies din duş şi fără să mă-mbrac, mă bag în pat, trăgându-mi pătura peste cap, exact cum făceam în adolescenţă de câte ori sufeream din dragoste.
Nu ştiu exact când am adormit, însă ştiu sigur că după ore de plâns am rămas fără puteri şi am fost aruncat cu forţa în lumea viselor. Ca de obicei, l-am visat pe el doar că de data asta, chipul blând ce mi se arăta în fiecare noapte alinându-mi dorul, era altfel. Căpatase acea expresie sălbatică, simplă, pierzându-şi astfel strălucirea angelică de care mă îndrăgostisem. Nu am mai dormit după acel vis şi am stat treaz toată noaptea, ascultând sunetul ploii şi fixând cu privirea tavanul alb. Mi-am luat timpul necesar pentru a procesa toate informaţiile şi apoi am încercat să găsesc o soluţie, iar până la răsăritul primelor raze de soare, eram hotărât într-o singură privinţă: aveam de gând să îl fac pe Yu să revină la vechea lui personalitate şi nu îmi păsa dacă acest lucru era greu de realizat. Aveam să risc orice pentru îngerul meu întunecat.
Când am hotărât că era timpul să mă dau jos din pat pentru a începe o nouă zi, mi-am stabilit programul . Astfel, după ce am acoperit cu fard urmele vinete ale lipsei mele de odihnă din noaptea trecută ce îmi înconjurau ochii, am părăsit hotelul pentru a îmi găsi un apartament unde urma să locuiesc, deoarece mă săturasem să stau într-o cameră de hotel.
Am găsit după câteva căutări un apartament în care m-am mutat la sfârşitul acelei săptămâni, iar momentul mutării mele poate fii catalogat ca unul memorabil şi nu numai pentru mine.
Am păşit cu încredere şi încărcat de bagaje pe coridorul ce duce spre apartamentul meu cel nou. Eram atât de preocupat încât parcă îmi uitasem complet celelalte probleme ale mele.
Ajuns în faÅ£a uÅŸii noii mele case, las bagajele jos ÅŸi tocmai când să intru, simt cum ceva pufos îmi atinge gleznele. Privesc în jos ÅŸi nu am cum să nu recunosc micuÅ£a felină ce miaună inocent privindu-mă. Mă aplec ÅŸi îi mângâi creÅŸtetul capului în timp ce ea toarce. O ridic în braÅ£e ÅŸi îi observ zgarda neagră de care este legat pandantivul sub forma literei „Pâ€, aceasta fiind iniÅ£iala numelui ei: Pandora. O îndrăgeam mult deoarece a stat în grija mea cât timp stăpânul ei locuia în Los Angeles.
Eram atât de fericit din cauza revederii cu animăluţul pufos, încât nu m-am întrebat ce căuta acolo, dar fericirea mi-a fost curând curmată de glasul stăpânlui pisicii ce o striga îngrijorat:
-Pandora! Unde eşti? Vino a... a... dar strigătul îi înţepenii când privirele noastre se întâlniră.
Felina sări din braţele mele, îndreptându-se spre stăpânul ei, iar eu am intrat repede în apartament, trântind uşa în urma mea.
De ce nu îl pot uita? De ce imaginea lui mă urmăreşte pretutindeni? De ce acei ochi verzi nu îmi vor da pace niciodată? Vreau să îl dăruiesc trecutului dar speranţele de a-l păstra în inima mea cresc zilnic.