27-12-2009, 04:26 PM
Capitolul 5 : Viata este plina de surprize
Hinata statea pe terasa gandindu-se ce ar putea face ca sa il impresioneze pe Naruto.Prin minte ii trecea sa isi cumpere un parfum nou,sau sa sa faca rost de o achizitie care sa ii puna corpul intr-o valoare mult mai buna.
Naruto se plimba prin parc cu gandul ca trebuie sa o ia prin surprindere pe Hin.Dar nu stia cum.In drum spre casa trecuse pe langa un magazine de animele.A intrat,stiind ca Hinata adora animalutele.Timp de o ora a cautat ceva dragut dar nu a gasit nimic.Descurajat,fiind a vrut sa plece,dar in ultima secunda a zarit un motanel,mic negru,si cu ochi albastrii.Din prina clipa in care l-a zarit a stiut ca se potrivea perfect cu cadoul minunat pe care il avea in gand.Nu a mai stat pe ganduri,a luat motanelul si desigur nu putea sa il dea pur si simplu.A gasit un cosulet mov de o nuanta mai inchisa cu o pamblica mov deschis,culorile preferate ale brunetei.
Intre timp Hinatei ii trazni prin cap o idée geniala.S-a hotarat pana la urma sa se immbrace cu o rochita scurta,lila,in picioare o pereche de cizme tricotate,pana la genuchi,mov.Parul l-a lasat liber prinzandu-l doar o mica clamuta petru a-si sustine bretonul.Dar asta nu era tot ca surpriza sa fie surpriza s-a hotarat sa gateasca ramen dupa reteta speciala a familiei Hyuga.Acest ramen avea o finete deosebita,fata de celelalte si desigur acesta era mai bun pentru ca era pregatit cu un ingredient secret,dar nu foarte secret pentru ca multi il cunosc si se numeste DRAGOSTE.Bruneta pregati masa afara pe terasa.Aseza toate lucrurile si a inceput sa astepte si sa astepte in speranta ca blondul va veni mult mai repede.Cel putin in seara asta.In sperantele ei,usa se auzi trandindu-se.
-Buna,Hin,ce faci?
-Bine..Naruto tu?
-Pai uite ce pot sa fac..de la serviciu,hm sti ma gandeam daca ai vrea sa mergem,undeva in oras?
-Nu mai este nevoie,pentru ca am pregatit eu ramen.
-Multumesc,brunet-o,nimeni nu a mai facut asa ceva pentru mine.
S-au asezat la masa,incepand sa manance.Naruto cerea din ce in ce mai multe porti de ramen,pana cand resursele s-au epuizat.Hin a inceput sa stranga masa,dar nu reusi deoarece blondul a cuprins-o de spate si a luat-o pe sus ducand-o in camera.
-Sti..nu esti singura plina de surprize,asa ca sper sa iti placa.Cadoul tau este pe pat.A vrut sa plece,dar nu inainte de a trage—o de par spre el.A sarutat-o pana cand a lesinat.
Trezindu-se,bruneta si-a amintit ultima scena petrecuta si s-a dus catre pat.A observat in mijlocul lui un cosulet cu un motanel foarte draguts.L-a indragit din prima clipa.A decis ca numele lui va fi Miu.
-Hei,Miu,iti place numele asta?
-Miiiiauuuu..
-Cred ca da..si incepusa sa rada cu pofta.Isi adora motanelul si persoana care i-a furat un sarut,persoana de la care avea motanelul.In cosulet mai era un bilet semnat de Naruto.Cu frica a deschis plicul si a inceput sa citeasca:
“ –Draga Hinata,am vrut sa iti dau acest cadou,ca sa sti ca insemni mult pentru tine.Altceva mai potrivit nu am gasit.Stiind ca iti plac animalutele ti-am luat acest motanel in semn de despartire.Imi pare rau ca trebuie sa afli in acest mod,dar plec undeva in tara,nu stiu pentru cat timp.Imi pare rau.Ma voi intoarce!â€
Naruto!
Recitind ultimele randuri,lacirimi reci si pline de durere curgeau din sufletul ei,pe obrajii palizi.Nu credea ca Naruto ii va face asa ceva vreodata.Mai rau era ca a si sarutat-o.Acum chiar ca nu il putea uita prea usor.Ia taiat sufletul cu un cutit adanc,sfaramandu-l in mii de bucatele care mai de care,ranite si sangerande.Nu mai era o persoana,sufletul din ea zburase odata cu blondul care i-a facut sufletul sa sangereze.Cel mai rau o durea ca a aflat printr-o scrisoare.Prefera sa i-o spuna in fata.Isi incalcase promisiunea fata de Neji.Trebuia sa aiba grija de ea.Ceea ce nu a facut,ba mai mult chiar persoana lui a trimis-o catre celalalt taram.Incerca sa gaseasca o cale,sa se adune,sa-si limpezeasca gandurile si sa revina la normal.Dar era imposibil.Ranile din razboi erau prea mari si multe pentru a fi vindecate printr-un singur gand.Un gand nobil,ce nu era de ajuns.Avea nevoie de multa putere,pe care desigur nu o avea.De ce?Pentru ca nu era pregatita pentru o asemenea lovitura.Cel putin nu acum,cand era mai fericita.Singura ei alinare era Miu care miorlaia intr-una intr-o incercare disperata de a o face putin mai fericita.Miu ii aducea in sulfet o raza de lumina,o raza de speranta,o raza de iubire si una de gheata.
In minte i se derulau,imagini din trecut.Imagini frumoase dar si dureroase.Pasii lui grabeau prin amintiri facundu-le sa doara si sa zboare in uitare.Intr-un final de lacrimi amare adormii..cu gandul la el.
A doua zi de dimineata ii dadea lui Miu de mancare in timp ce il mangaia.Se vedea pe fata ei,cat putea sa sufere.Hinata blanda,miloasa,care oferea iubire a disparut.In locul ei a venit o noua Hinata mai rece ca orice altceva.Trebuia sa fie dura si sa infunde iubirea ce o mai avea pentru el intr-un coltisor ascuns si departat din inima ei de piatra.
Timp de multe zile nu mancase sau bause nimic,asa ca in final a ajuns la spital.Noroc cu menajera care a gasit-o aproape moarta.In spital i se administrau 5 perfuzii pe zi,dar nu dadeau rezultat.Doctorii erau nevoiti sa o oblice sa manance.
Intr-un final realizand ceea ce face,ca murea cum sar zice pentru el,a inceput sa manance.Putin cate putin,pana cand si-a revenit si a fost lasata sa plece acasa.A ascuns toate aceste de toti prietenii ei,pentru ca nu dorea mila nimanui.Dorea sa fie singura cu Miu si cu gandurile ei din departare.
Toata ziua statea inchisa in camera ei fara sa iasa nici macar la baie.Intr-o disperare menajera,Mia,s-a hotarat sa o scoata la plimbare.
Mergea prin parc cu Miu in brate,fiind atenta chiar si la cel mai mic amanunt in parte.Cel mai mic amanunt ce ii putea schimba viata
A inceput sa isi reia viata de zi cu zi,lasand trecutul in trecut,gandindu-se doar la viitor.La munca era mult mai activa,seful promovand-o.Nimic special,s-a bucurat dar nu a facut mare haz de necaz.Cel putin nu avea cu cine.De Sakura numai auzise nimic,dar nici de ceilalti,dar nici ca dorea sa se intereseze.Cel putin o perioda mica de timp,ca sa isi revina,dupa va incepe sa iasa si in oras,ca viata ei sa fie completa.
Completa la figurat.Niciodata nu va fi completa fara el.Stia ca isi face singura rau,asa ca a incetata sa se mai gandeasca la el.Evita discutiile despre iubit si dragoste pana cand a reusit sa il uite de tot.Nu se mai gandea la el,nu se mai intrebare oare ce face?,Pur si simplu a spus stop si asa a fost.Cel putin viata ei sa intors la normal.Era mai fericita,mai implinita,a inceput sa umble din nou cu prieteni si era fericita de rezultatul muncii ei.Devenise un designer foarte cunoscut.Avea multe comenzi iar prietenii ei erau mandri de ea.Dar nu a uitat niciodata ca daca el se va intoarce nu il va mai ierta.
Dar cine stie ce surprize ii va rezerva viata?
Hinata statea pe terasa gandindu-se ce ar putea face ca sa il impresioneze pe Naruto.Prin minte ii trecea sa isi cumpere un parfum nou,sau sa sa faca rost de o achizitie care sa ii puna corpul intr-o valoare mult mai buna.
Naruto se plimba prin parc cu gandul ca trebuie sa o ia prin surprindere pe Hin.Dar nu stia cum.In drum spre casa trecuse pe langa un magazine de animele.A intrat,stiind ca Hinata adora animalutele.Timp de o ora a cautat ceva dragut dar nu a gasit nimic.Descurajat,fiind a vrut sa plece,dar in ultima secunda a zarit un motanel,mic negru,si cu ochi albastrii.Din prina clipa in care l-a zarit a stiut ca se potrivea perfect cu cadoul minunat pe care il avea in gand.Nu a mai stat pe ganduri,a luat motanelul si desigur nu putea sa il dea pur si simplu.A gasit un cosulet mov de o nuanta mai inchisa cu o pamblica mov deschis,culorile preferate ale brunetei.
Intre timp Hinatei ii trazni prin cap o idée geniala.S-a hotarat pana la urma sa se immbrace cu o rochita scurta,lila,in picioare o pereche de cizme tricotate,pana la genuchi,mov.Parul l-a lasat liber prinzandu-l doar o mica clamuta petru a-si sustine bretonul.Dar asta nu era tot ca surpriza sa fie surpriza s-a hotarat sa gateasca ramen dupa reteta speciala a familiei Hyuga.Acest ramen avea o finete deosebita,fata de celelalte si desigur acesta era mai bun pentru ca era pregatit cu un ingredient secret,dar nu foarte secret pentru ca multi il cunosc si se numeste DRAGOSTE.Bruneta pregati masa afara pe terasa.Aseza toate lucrurile si a inceput sa astepte si sa astepte in speranta ca blondul va veni mult mai repede.Cel putin in seara asta.In sperantele ei,usa se auzi trandindu-se.
-Buna,Hin,ce faci?
-Bine..Naruto tu?
-Pai uite ce pot sa fac..de la serviciu,hm sti ma gandeam daca ai vrea sa mergem,undeva in oras?
-Nu mai este nevoie,pentru ca am pregatit eu ramen.
-Multumesc,brunet-o,nimeni nu a mai facut asa ceva pentru mine.
S-au asezat la masa,incepand sa manance.Naruto cerea din ce in ce mai multe porti de ramen,pana cand resursele s-au epuizat.Hin a inceput sa stranga masa,dar nu reusi deoarece blondul a cuprins-o de spate si a luat-o pe sus ducand-o in camera.
-Sti..nu esti singura plina de surprize,asa ca sper sa iti placa.Cadoul tau este pe pat.A vrut sa plece,dar nu inainte de a trage—o de par spre el.A sarutat-o pana cand a lesinat.
Trezindu-se,bruneta si-a amintit ultima scena petrecuta si s-a dus catre pat.A observat in mijlocul lui un cosulet cu un motanel foarte draguts.L-a indragit din prima clipa.A decis ca numele lui va fi Miu.
-Hei,Miu,iti place numele asta?
-Miiiiauuuu..
-Cred ca da..si incepusa sa rada cu pofta.Isi adora motanelul si persoana care i-a furat un sarut,persoana de la care avea motanelul.In cosulet mai era un bilet semnat de Naruto.Cu frica a deschis plicul si a inceput sa citeasca:
“ –Draga Hinata,am vrut sa iti dau acest cadou,ca sa sti ca insemni mult pentru tine.Altceva mai potrivit nu am gasit.Stiind ca iti plac animalutele ti-am luat acest motanel in semn de despartire.Imi pare rau ca trebuie sa afli in acest mod,dar plec undeva in tara,nu stiu pentru cat timp.Imi pare rau.Ma voi intoarce!â€
Naruto!
Recitind ultimele randuri,lacirimi reci si pline de durere curgeau din sufletul ei,pe obrajii palizi.Nu credea ca Naruto ii va face asa ceva vreodata.Mai rau era ca a si sarutat-o.Acum chiar ca nu il putea uita prea usor.Ia taiat sufletul cu un cutit adanc,sfaramandu-l in mii de bucatele care mai de care,ranite si sangerande.Nu mai era o persoana,sufletul din ea zburase odata cu blondul care i-a facut sufletul sa sangereze.Cel mai rau o durea ca a aflat printr-o scrisoare.Prefera sa i-o spuna in fata.Isi incalcase promisiunea fata de Neji.Trebuia sa aiba grija de ea.Ceea ce nu a facut,ba mai mult chiar persoana lui a trimis-o catre celalalt taram.Incerca sa gaseasca o cale,sa se adune,sa-si limpezeasca gandurile si sa revina la normal.Dar era imposibil.Ranile din razboi erau prea mari si multe pentru a fi vindecate printr-un singur gand.Un gand nobil,ce nu era de ajuns.Avea nevoie de multa putere,pe care desigur nu o avea.De ce?Pentru ca nu era pregatita pentru o asemenea lovitura.Cel putin nu acum,cand era mai fericita.Singura ei alinare era Miu care miorlaia intr-una intr-o incercare disperata de a o face putin mai fericita.Miu ii aducea in sulfet o raza de lumina,o raza de speranta,o raza de iubire si una de gheata.
In minte i se derulau,imagini din trecut.Imagini frumoase dar si dureroase.Pasii lui grabeau prin amintiri facundu-le sa doara si sa zboare in uitare.Intr-un final de lacrimi amare adormii..cu gandul la el.
A doua zi de dimineata ii dadea lui Miu de mancare in timp ce il mangaia.Se vedea pe fata ei,cat putea sa sufere.Hinata blanda,miloasa,care oferea iubire a disparut.In locul ei a venit o noua Hinata mai rece ca orice altceva.Trebuia sa fie dura si sa infunde iubirea ce o mai avea pentru el intr-un coltisor ascuns si departat din inima ei de piatra.
Timp de multe zile nu mancase sau bause nimic,asa ca in final a ajuns la spital.Noroc cu menajera care a gasit-o aproape moarta.In spital i se administrau 5 perfuzii pe zi,dar nu dadeau rezultat.Doctorii erau nevoiti sa o oblice sa manance.
Intr-un final realizand ceea ce face,ca murea cum sar zice pentru el,a inceput sa manance.Putin cate putin,pana cand si-a revenit si a fost lasata sa plece acasa.A ascuns toate aceste de toti prietenii ei,pentru ca nu dorea mila nimanui.Dorea sa fie singura cu Miu si cu gandurile ei din departare.
Toata ziua statea inchisa in camera ei fara sa iasa nici macar la baie.Intr-o disperare menajera,Mia,s-a hotarat sa o scoata la plimbare.
Mergea prin parc cu Miu in brate,fiind atenta chiar si la cel mai mic amanunt in parte.Cel mai mic amanunt ce ii putea schimba viata
A inceput sa isi reia viata de zi cu zi,lasand trecutul in trecut,gandindu-se doar la viitor.La munca era mult mai activa,seful promovand-o.Nimic special,s-a bucurat dar nu a facut mare haz de necaz.Cel putin nu avea cu cine.De Sakura numai auzise nimic,dar nici de ceilalti,dar nici ca dorea sa se intereseze.Cel putin o perioda mica de timp,ca sa isi revina,dupa va incepe sa iasa si in oras,ca viata ei sa fie completa.
Completa la figurat.Niciodata nu va fi completa fara el.Stia ca isi face singura rau,asa ca a incetata sa se mai gandeasca la el.Evita discutiile despre iubit si dragoste pana cand a reusit sa il uite de tot.Nu se mai gandea la el,nu se mai intrebare oare ce face?,Pur si simplu a spus stop si asa a fost.Cel putin viata ei sa intors la normal.Era mai fericita,mai implinita,a inceput sa umble din nou cu prieteni si era fericita de rezultatul muncii ei.Devenise un designer foarte cunoscut.Avea multe comenzi iar prietenii ei erau mandri de ea.Dar nu a uitat niciodata ca daca el se va intoarce nu il va mai ierta.
Dar cine stie ce surprize ii va rezerva viata?