25-09-2009, 10:53 PM
(Ultima modificare: 25-09-2009, 10:58 PM {2} de Aliss_anime.)
"Capitolul 2"
"Adevarata teama"
-Sara, trezeste-te azi ai examen-aud vocea suparata a mamei
Uram sa am ore dupa-amiaza deoarece existau multe pericole pe drumul pe care veneam seara inapoi acasa,zvonuri cum ca ar exista cineva imbracat in rosu care omoara lumea ma lasau rece.
Nu am crezut si nici nu am sa cred in asa ceva,"supranaturalul" exista numai in mintile oamenilor fara credinta in Dumnezeu.
Ca de obicei ma imbrac in uniforma scolara ce imi venea perfect pe silueta care o aveam,imi dau parul de un albastru inchis ca cerul inegurat pe spate,si imi acopar ochii maronii cu o pereche de ochelari discreti.
Ca sa ajung mai repede la liceu am luat-o prin parc.Gandurile mele nu erau nicidecum la examenul de azi,tot ce imi doream era ca el sa ma observe.
Desi am 17 ani nu am avut niciodata un prieten datorita timiditatii mele, insa acum chiar plac mult pe cineva si inca nu am avut ocazia sa-i spun.
In cele din urma ajung la liceu,ma asez in prima banca incercand sa captez putin atentia colegilor mei care nici nu ma observa,eram practic invizibila.
Vruiam in acel moment sa fug din acel loc,sa caut o alta viata pentru mine dar nu puteam, eram prea lasa ca sa fac asta.
Am scos din ghiozdan o coala roz si un stilou pentru a-i scrie un biletel de intalnire celui pe care il plac.
"Nu stiu cum sa incep acest bilet,vreau sa-ti spun ca te plac cu adevarat,nu ca prieten ci ca barbat.
Stiu ca nici nu ai avut ocazia sa ma cunosti mai bine,dar as vrea sa ti-o ofer.Daca crezi ca ai putea sa ai o iubita ca mine vino dupa ore la ora 21:30 in parcul central.
Te iubesc!"
Doamne cat de patetica am putut sa fiu in acest bilet,dar adevarul este ca nu ma pricep sa-mi exprim sentimentele pe o foaie de hartie.
In fine,sper sa nu creada ca sunt o nebuna,asta mi-ar mai trebui.
Dupa ce am terminat orele i-am pus biletul pe banca ,bineanteles undeva unde sa-l observe numai el nu si ceilalti.
Se pare ca intunericul isi pusese stapanirea peste intregul oras,imi parea foarte rau ca in aceasta seara nu erau stele pe cer,oare acesta sa fie un semn ca el nu va veni la intalnire?Nu,nu pot sa ma las prada sentimentelor negative,sunt puternica si nu cred in superstitii.
Mergeam incetisor prin parc privind intr-o parte si in alta incercand sa-l observ pe el ce parea ca nu va veni niciodata.
Aveam un sentiment ciudat,parea ca cineva ma urmareste de minute bune,oricat incercam sa imi inlatur teama nu puteam.
Mi-am intors privire in spate,nu era nimeni ,dar cand am privit in fata am ramas inlemnita incapabila sa fac un pas sau sa zic ceva.
In fata ochilor mei se afla o persoana ,nu puteam distinge daca este barbat sau femeie daorita valului alb de mireasa cu care isi acoperea masca.
Hainele acelei persoane cred ca la inceput au fost albe dar acum erau rosii din cauza sangelui ce emana un miros oribil.
Tremuram,plangeam,tipam in incercarea de a atrage lumea insa nimeni nu venea eram singura in fata unui monstru.
Am privit neputincioasa cum vine spre mine,mi-a mangaitat putin fata apoi a scos o sarma pe care mi-a infasurat-o in jurul gatului.
Desi ma zbateam,nu reusam sa obtin nimic,picaturile de sange se scurgeau fara oprire din ranile provocate in jurul gatului.
Cand mi-a luat tot aerul,s-a indepartat la cativa pasi de mine privind cu placere cum incet ma duc spre o alta lume.
Ultimul lucru pe care l-am vazut au fost 30 de monede de argint pe care lea rasturnat dintr-o punguta alba peste trupul meu.
Regretam ca nu ma putusem bucura in timpul vietii de adevarata iubire venita din partea unui barbat,dar acesta mi-a fost destinul si acum ma indrept spre fericire....
*
* *
Doamne cat sadism in modul acestei persoane de a ucide o fiinta nevinovata.Ma aflam la fata locului cu o echipa de detectivi care luau probe dupa probe.
Se pare ca tanara a fost strangulata cu o bucata de sarma folosita la garduri,in zona inimii are o taietura prin care criminalul/criminala a putut sa scoata inima iar pe picioare se vad urme de violenta.
In rest nu s-a mai gasit nimic decat 30 de monede de argint ce probabil insemnau ceva pentru aceea persoana.Oare se crede Iuda?
Acum imi era intradevar frica pentru Ranmaru mai ales ca el era preot,cine stie?Daca el va fi urmatoarea victima?
Trebuie sa opresc toata aceasta nebunie pana nu este prea tarziu.
-Domnul Max?-aud vocea disperata a unei femei
-Da eu sunt,cu ce va pot ajuta?-o intreb intrigat vazand in ce hal este
-Eu sunt mama Sarei,va rog spuneti-mi ca cel ce a ucis-o va plati scump,va rog-adauga ea cazand in genunchi
Cred ca doar acum am realizat ca trebuie sa fac dreptate nu numai pentru Ranmaru ci si pentru persoanele care au ramas in viata si sufera.
Imi arunc privirea in fata observandu-l pe el ce sta nemiscat privind cadavrul,am vrut sa-i zic ceva dar m-am oprit.
Cu siguranta nu era nici momentul si nici locul sa-i declar iubire sau ceva de genul,dar stai putin de ce are sange pe mana?Doar nu el a fost nu?
Nu ,nu poate fi el,de ce ar face asta?Sper sa nu fie el altfel voi fi nevoit sa-l omor chiar eu
Ma apropi de el fara ezitate,il apuc de mana strangandu-l cu putere,se vedea pe chipul meu ca eram foarte nervos.
-Poti sa-mi spui si mie de ce dracu ai sange pe mana?-il intreb urland ca un nebun la el
-M-am taiat in bucata aceasta de tabla-imi spune foarte calm aratandu-mi rana ce intradevar parea sa rezulte dintr-o mica bucata de tabla
Am rasuflt usurat stiind ca el nu pote fi criminalul apoi am incercat sa ma scuz pentru reactia mea.
-Ranmaru ,imi pare rau am crezut ca..-dar nu am apucat sa-mi termin fraza ca el mi-a luat-o inainte
-Ai crezut ca sunt un criminal nu?Cum ai putut?Doar ma cunosti sau ma cunosteai,te urasc si nu vreau sa te mai vad niciodata in viata mea-ura,tristetea si disperarea cu care imi vorbea imi sfasiau inima.
Are dreptate in tot ceea ce zice,sunt un nemernic,un prost care se ia dupa aparente uitand sa gandeasca logic.
-Ranmaru?...vocea mea l-a oprit la cativa centimetri distanta..te iubesc-murmur printre buze in asa fel incat numai el sa ma auda
S-a intors cu fata spre mine aparent socat de ce am zis,din ochii lui albastri ce m-au fermecat intotdeauna curgeau picaturi cristaline de o delicatete inexplicabila.
Am indraznit si m-am apropiat de el,buzele mele ce erau reci din cauza frigului s-au unit cu ale lui ce erau caldute si apetisante.
Sarutul era cat se poate de lent fiind format din mai multe mangaieri ale buzelor noastre ce se impreunau secunda ce secunda.
Buna!Sa incepem cu inceputul :) nolazy chiar daca nu crezi eu ti-am citit sfaturile cu mare atentie.Nu incerc sa ma scuz dar din mici pb pe care le-a avut scoala,am facut ore dupa-amiaza si am venit acasa pe la 20:30.Pe moment am avut inspiratie,dar cu cat trecea timpul deveneam din ce in ce ma obosita.Asa k l-am postat fara sa corectez greselile. :(( :(( .Imi pare rau ca am facut asta dar sper ca in acest capitol sa nu mai existe greseli de ortografie sau punctuatie :X :X :X .Seimei ma bucur mult ca te-ai intors app (frumos nick name)il ador :X :X :X stiu k esti ocupata cu scoala si te inteleg perfect.Cand ai tu timp si esti odihnita atunci sa citesti k altfel te extenuezi prea mult.Ms mult pentru comenturi si inca o data IMI CER SCUZA.kiss :-*[posturi unite]
Am incercat sa scriu aplecat dar nu merge,si in acest capitol am scris din perspecativa lui Max aplecat.Insa chiar nu stiu dc mi se posteaza asa.
"Adevarata teama"
-Sara, trezeste-te azi ai examen-aud vocea suparata a mamei
Uram sa am ore dupa-amiaza deoarece existau multe pericole pe drumul pe care veneam seara inapoi acasa,zvonuri cum ca ar exista cineva imbracat in rosu care omoara lumea ma lasau rece.
Nu am crezut si nici nu am sa cred in asa ceva,"supranaturalul" exista numai in mintile oamenilor fara credinta in Dumnezeu.
Ca de obicei ma imbrac in uniforma scolara ce imi venea perfect pe silueta care o aveam,imi dau parul de un albastru inchis ca cerul inegurat pe spate,si imi acopar ochii maronii cu o pereche de ochelari discreti.
Ca sa ajung mai repede la liceu am luat-o prin parc.Gandurile mele nu erau nicidecum la examenul de azi,tot ce imi doream era ca el sa ma observe.
Desi am 17 ani nu am avut niciodata un prieten datorita timiditatii mele, insa acum chiar plac mult pe cineva si inca nu am avut ocazia sa-i spun.
In cele din urma ajung la liceu,ma asez in prima banca incercand sa captez putin atentia colegilor mei care nici nu ma observa,eram practic invizibila.
Vruiam in acel moment sa fug din acel loc,sa caut o alta viata pentru mine dar nu puteam, eram prea lasa ca sa fac asta.
Am scos din ghiozdan o coala roz si un stilou pentru a-i scrie un biletel de intalnire celui pe care il plac.
"Nu stiu cum sa incep acest bilet,vreau sa-ti spun ca te plac cu adevarat,nu ca prieten ci ca barbat.
Stiu ca nici nu ai avut ocazia sa ma cunosti mai bine,dar as vrea sa ti-o ofer.Daca crezi ca ai putea sa ai o iubita ca mine vino dupa ore la ora 21:30 in parcul central.
Te iubesc!"
Doamne cat de patetica am putut sa fiu in acest bilet,dar adevarul este ca nu ma pricep sa-mi exprim sentimentele pe o foaie de hartie.
In fine,sper sa nu creada ca sunt o nebuna,asta mi-ar mai trebui.
Dupa ce am terminat orele i-am pus biletul pe banca ,bineanteles undeva unde sa-l observe numai el nu si ceilalti.
Se pare ca intunericul isi pusese stapanirea peste intregul oras,imi parea foarte rau ca in aceasta seara nu erau stele pe cer,oare acesta sa fie un semn ca el nu va veni la intalnire?Nu,nu pot sa ma las prada sentimentelor negative,sunt puternica si nu cred in superstitii.
Mergeam incetisor prin parc privind intr-o parte si in alta incercand sa-l observ pe el ce parea ca nu va veni niciodata.
Aveam un sentiment ciudat,parea ca cineva ma urmareste de minute bune,oricat incercam sa imi inlatur teama nu puteam.
Mi-am intors privire in spate,nu era nimeni ,dar cand am privit in fata am ramas inlemnita incapabila sa fac un pas sau sa zic ceva.
In fata ochilor mei se afla o persoana ,nu puteam distinge daca este barbat sau femeie daorita valului alb de mireasa cu care isi acoperea masca.
Hainele acelei persoane cred ca la inceput au fost albe dar acum erau rosii din cauza sangelui ce emana un miros oribil.
Tremuram,plangeam,tipam in incercarea de a atrage lumea insa nimeni nu venea eram singura in fata unui monstru.
Am privit neputincioasa cum vine spre mine,mi-a mangaitat putin fata apoi a scos o sarma pe care mi-a infasurat-o in jurul gatului.
Desi ma zbateam,nu reusam sa obtin nimic,picaturile de sange se scurgeau fara oprire din ranile provocate in jurul gatului.
Cand mi-a luat tot aerul,s-a indepartat la cativa pasi de mine privind cu placere cum incet ma duc spre o alta lume.
Ultimul lucru pe care l-am vazut au fost 30 de monede de argint pe care lea rasturnat dintr-o punguta alba peste trupul meu.
Regretam ca nu ma putusem bucura in timpul vietii de adevarata iubire venita din partea unui barbat,dar acesta mi-a fost destinul si acum ma indrept spre fericire....
*
* *
Doamne cat sadism in modul acestei persoane de a ucide o fiinta nevinovata.Ma aflam la fata locului cu o echipa de detectivi care luau probe dupa probe.
Se pare ca tanara a fost strangulata cu o bucata de sarma folosita la garduri,in zona inimii are o taietura prin care criminalul/criminala a putut sa scoata inima iar pe picioare se vad urme de violenta.
In rest nu s-a mai gasit nimic decat 30 de monede de argint ce probabil insemnau ceva pentru aceea persoana.Oare se crede Iuda?
Acum imi era intradevar frica pentru Ranmaru mai ales ca el era preot,cine stie?Daca el va fi urmatoarea victima?
Trebuie sa opresc toata aceasta nebunie pana nu este prea tarziu.
-Domnul Max?-aud vocea disperata a unei femei
-Da eu sunt,cu ce va pot ajuta?-o intreb intrigat vazand in ce hal este
-Eu sunt mama Sarei,va rog spuneti-mi ca cel ce a ucis-o va plati scump,va rog-adauga ea cazand in genunchi
Cred ca doar acum am realizat ca trebuie sa fac dreptate nu numai pentru Ranmaru ci si pentru persoanele care au ramas in viata si sufera.
Imi arunc privirea in fata observandu-l pe el ce sta nemiscat privind cadavrul,am vrut sa-i zic ceva dar m-am oprit.
Cu siguranta nu era nici momentul si nici locul sa-i declar iubire sau ceva de genul,dar stai putin de ce are sange pe mana?Doar nu el a fost nu?
Nu ,nu poate fi el,de ce ar face asta?Sper sa nu fie el altfel voi fi nevoit sa-l omor chiar eu
Ma apropi de el fara ezitate,il apuc de mana strangandu-l cu putere,se vedea pe chipul meu ca eram foarte nervos.
-Poti sa-mi spui si mie de ce dracu ai sange pe mana?-il intreb urland ca un nebun la el
-M-am taiat in bucata aceasta de tabla-imi spune foarte calm aratandu-mi rana ce intradevar parea sa rezulte dintr-o mica bucata de tabla
Am rasuflt usurat stiind ca el nu pote fi criminalul apoi am incercat sa ma scuz pentru reactia mea.
-Ranmaru ,imi pare rau am crezut ca..-dar nu am apucat sa-mi termin fraza ca el mi-a luat-o inainte
-Ai crezut ca sunt un criminal nu?Cum ai putut?Doar ma cunosti sau ma cunosteai,te urasc si nu vreau sa te mai vad niciodata in viata mea-ura,tristetea si disperarea cu care imi vorbea imi sfasiau inima.
Are dreptate in tot ceea ce zice,sunt un nemernic,un prost care se ia dupa aparente uitand sa gandeasca logic.
-Ranmaru?...vocea mea l-a oprit la cativa centimetri distanta..te iubesc-murmur printre buze in asa fel incat numai el sa ma auda
S-a intors cu fata spre mine aparent socat de ce am zis,din ochii lui albastri ce m-au fermecat intotdeauna curgeau picaturi cristaline de o delicatete inexplicabila.
Am indraznit si m-am apropiat de el,buzele mele ce erau reci din cauza frigului s-au unit cu ale lui ce erau caldute si apetisante.
Sarutul era cat se poate de lent fiind format din mai multe mangaieri ale buzelor noastre ce se impreunau secunda ce secunda.
Buna!Sa incepem cu inceputul :) nolazy chiar daca nu crezi eu ti-am citit sfaturile cu mare atentie.Nu incerc sa ma scuz dar din mici pb pe care le-a avut scoala,am facut ore dupa-amiaza si am venit acasa pe la 20:30.Pe moment am avut inspiratie,dar cu cat trecea timpul deveneam din ce in ce ma obosita.Asa k l-am postat fara sa corectez greselile. :(( :(( .Imi pare rau ca am facut asta dar sper ca in acest capitol sa nu mai existe greseli de ortografie sau punctuatie :X :X :X .Seimei ma bucur mult ca te-ai intors app (frumos nick name)il ador :X :X :X stiu k esti ocupata cu scoala si te inteleg perfect.Cand ai tu timp si esti odihnita atunci sa citesti k altfel te extenuezi prea mult.Ms mult pentru comenturi si inca o data IMI CER SCUZA.kiss :-*[posturi unite]
Am incercat sa scriu aplecat dar nu merge,si in acest capitol am scris din perspecativa lui Max aplecat.Insa chiar nu stiu dc mi se posteaza asa.
INGERII SUNT SPIRITE INARIPATE,PRIETENI CU SPIRITUL TAU INARIPAT! :X:X:X My love GRAVITATION...
DeeJay David feat Dony-Temptation [Mix by DeeJay Aliss] http://www.youtube.com/watch?v=gCif6BTxEfg BIG thx for subscribe and comment this song
